24.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 399/190

—

având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,

—

având în vedere Acordul de pace și reconciliere pentru Burundi încheiat la 28 august 2000, la Arusha,

—

având în vedere Constituția Republicii Burundi, în special articolul 96,

—

având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța (ACDEG),

—

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

—

având în vedere declarația comună din 13 decembrie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR/VP), Federica Mogherini, și a comisarului pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, referitoare la deteriorarea situației din Burundi,

—

având în vedere concluziile Consiliului privind consultările UE-Burundi în temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou, adoptate la 8 decembrie 2015,

—

având în vedere Rezoluția 2248 (2015) din 12 noiembrie 2015 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite referitoare la situația din Burundi,

—

având în vedere declarația comună din 12 noiembrie 2015 a Secretarului General adjunct al Organizației Națiunilor Unite, Jan Eliasson, a Președintelui Uniunii Africane, Nkosazana Dlamini-Zuma și a ÎR/VP, Federica Mogherini, referitoare la Burundi,

—

având în vedere deciziile din 13 iunie, 17 octombrie și 13 noiembrie 2015 ale Consiliului Uniunii Africane (UA) pentru pace și securitate privind situația din Burundi,

—

având în vedere declarațiile din 31 mai și 6 iulie 2015 ale Comunității Africii de Est privind situația din Burundi,

—

având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 9 decembrie 2015 privind situația din Burundi,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1755 al Consiliului din 1 octombrie 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie, 18 mai, 22 iunie și 16 noiembrie 2015 referitoare la Burundi,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la situația din Burundi (1),

—

având în vedere scrisoarea aprobată de Consiliu la 26 octombrie 2015 prin care se cerea deschiderea consultărilor cu autoritățile burundeze, în conformitate cu articolul 96 din Acordul de la Cotonou,

—

având în vedere declarația făcută de procurorul Curții Penale Internaționale, dna Fatou Bensouda, la 6 noiembrie 2015;

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) și alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în urma atacurilor asupra celor trei tabere militare din Bujumbura, condițiile de securitate din Burundi au cunoscut o gravă deteriorare în ultimele zile; întrucât la 11 și 12 decembrie 2015, forțele de securitate burundeze au ucis cel puțin 87 de persoane; întrucât multe dintre aceste asasinate par să fi fost execuții aleatorii;

B.

întrucât articolul 96 din Constituția burundeză și articolul 7 alineatul (3) din Protocolul II din Acordul de pace și reconciliere de la Arusha prevăd că președintele nu poate servi decât două termene; întrucât președintele Pierre Nkurunziza a ocupat această funcție din 2005, fiind reales în 2010;

C.

întrucât Burundi a organizat alegeri legislative și locale la 29 iunie 2015 și alegeri prezidențiale la 21 iulie 2015; întrucât comunitatea internațională a considerat ambele procesele electorale ca nefiind transparente, incluzive, libere și credibile; întrucât, din acest motiv, Uniunea Africană (UA) a refuzat să trimită observatori pentru a monitoriza alegerile, UE și-a suspendat misiunea electorală în Burundi și o mare parte a opoziției din Burundi a decis să boicoteze alegerile;

D.

întrucât faptul că președintele Nkurunziza a candidat pentru un al treilea mandat și a fost reales la alegerile din 21 iulie 2015 a aruncat țara în cea mai profundă criză politică de la sfârșitul războiului civil;

E.

întrucât guvernul burundez nu a ținut seama de deciziile și recomandările Uniunii Africane (UA) și ale Comunității Africii de Est (CAE) adoptate la 13 iunie 2015 și, respectiv, la 6 iulie 2015, a căror punere în aplicare integrală ar fi pregătit calea pentru alegeri credibile și deschise tuturor;

F.

întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și altor organizații pentru drepturile omului, în perioada preelectorală și postelectorală, în țară au avut loc încălcări ale drepturile omului motivate politic, abuzuri legate de drepturile omului și acte de violență, care au vizat îndeosebi manifestanți ai opoziției, apărători ai drepturilor omului și jurnaliști în special, printre care s-au numărat Pierre Claver Mbonimpa, Marguerite Barankitse, Antoine Kaburahe și Bob Rugurika; întrucât, potrivit unor opinii larg răspândite, există, în general, dar nu exclusiv, o legătură între aceste acte și instituțiile statului; întrucât guvernul burundez este principalul responsabil de asigurarea securității în Burundi și de protejarea populației țării, respectând statul de drept, drepturile omului și dreptul umanitar internațional;

G.

întrucât peste 200 000 de persoane au fost strămutate intern sau s-au refugiat în țările vecine ca urmare a înrăutățirii situației politice din Burundi; întrucât în iulie 2015, UE și-a intensificat asistența umanitară și a mobilizat suma suplimentară de 4,5 milioane EUR ca ajutor pentru populațiile strămutate;

H.

întrucât Burundi este una dintre cele mai puțin dezvoltate țări din lume; întrucât aproape jumătate (45 %) din cele 10,6 de milioane de locuitori ai țării au maximum 15 ani (19,9 % din populația țării fiind reprezentată de copii cu vârsta sub 5 ani); întrucât Burundi se află pe primul loc în indicele mondial al foametei, cu trei copii din cinci care suferă de retard de creștere; întrucât, în perioada 2013-2014, Burundi a căzut două locuri, de pe locul 178 pe 180, în indicele dezvoltării umane întocmit în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); întrucât, în Burundi, patru din cinci persoane trăiesc cu mai puțin de 1,25 USD pe zi, iar 66,9 % din populație trăiește sub pragul sărăciei;

I.

întrucât la 26 octombrie 2015, UE a solicitat lansarea de consultări în temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou pentru a investiga încălcarea elementelor esențiale ale acordului, în special a drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept; întrucât consultările au început la 8 decembrie 2015;

J.

întrucât la 8 decembrie 2015, UE a considerat că pozițiile exprimate de Burundi în timpul consultărilor în temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou fac imposibilă remedierea nerespectării elementelor esențiale ale parteneriatului său cu UE; întrucât UE a mai considerată că pozițiile exprimate de Burundi nu ar oferi un răspuns satisfăcător la deciziile din 17 octombrie și 13 noiembrie 2015 ale Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane, în special în ceea ce privește stabilirea fără întârziere a unui dialog sincer și incluziv, bazat pe Acordul de la Arusha;

K.

întrucât impasul politic din Burundi, marcat de lipsa de dialog dintre părțile interesate burundeze și înrăutățirea situației sub aspectul securității și în consecință pe plan economic, prezintă consecințe grave pentru populație și un risc grav la adresa stabilității din regiune, unde mai multe alegeri sunt planificate în următorii doi ani (Uganda, Republica Democratică Congo, Rwanda);

L.

întrucât comunitatea internațională joacă un rol semnificativ în garantarea respectării Acordurilor de la Arusha; întrucât, până în prezent, toate eforturile regionale și subregionale menite să soluționeze criza și să restabilească dialogul între toate forțele politice nu au reușit să aducă rezultate pozitive;

M.

întrucât la 1 august 2015, reprezentanții opoziției politice și ai societății civile s-au reunit la Addis Abeba pentru a crea un Consiliu național pentru restabilirea Acordurilor de la Arusha și reinstaurarea statului de drept;

N.

întrucât la 23 septembrie 2015, președintele a semnat un decret de creare a unei comisii naționale pentru dialog interburundez care să conducă negocierile pentru șase luni; întrucât societatea civilă a manifestat un scepticism puternic privind eventualele realizări ale acestei comisii, deoarece majoritatea actorilor din opoziție sau din societatea civilă care se opun celui de-al treilea mandat al președintelui Nkurunziza sunt în continuare urmăriți, fiind acuzați de insurecție și de complicitate la tentativa de lovitură de stat din 13 și 14 mai 2015; întrucât președintele noii Adunări Naționale, Pascal Nyabenda, a afirmat că „persoanele implicate în organizarea și realizarea loviturii de stat (…) nu vor participa la dialog”;

O.

întrucât UA, UE și SUA au impus înghețarea activelor și interdicția de a călători membrilor din guvern și liderilor din opoziție ale căror acțiuni și declarații contribuie la menținerea violenței și împiedică găsirea unei soluții politice la criza din Burundi;

P.

întrucât SUA și o serie de alte țări au recomandat cetățenilor lor să părăsească imediat Burundi, având în vedere înrăutățirea condițiilor de securitate;

Q.

întrucât la 17 octombrie 2015, Consiliul pentru pace și securitate al UE a solicitat finalizarea planificării pentru situații neprevăzute în vederea posibilei desfășurări a unei misiuni în Burundi, dacă situația o cere, a unei misiuni sub conducere africană de prevenire a violenței în țară și a convenit asupra lansării unei anchete aprofundate a cazurilor de încălcare a drepturilor omului și a celorlalte abuzuri împotriva populației civile din Burundi;

R.

întrucât, la 30 noiembrie 2015, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki Moon, a prezentat trei propuneri Consiliului de Securitate, în care recomandă o revizuire a mandatului privind prezența ONU în Burundi în funcție de evoluția situației, care deschide calea pentru o eventuală misiune de menținere a păcii în cazul în care criza se agravează;

S.

întrucât o echipă de sprijin a ONU va fi trimisă în vederea sprijinirii dialogului interburundez, consilierii guvernului cu privire la consolidarea instituțiilor statului de drept și problemele legate de dezarmare, coordonării actorilor regionali, monitorizării și raportării cu privire la situația de pe teren și facilitării planificării ONU pentru a asigura o prezență mai importantă în Burundi;

T.

întrucât UA și alți actori internaționali au solicitat în repetate rânduri un dialog veritabil și incluziv, care să implice toate părțile interesate, cu respectarea Acordului de la Arusha și a Constituției burundeze, în vederea găsirii unei soluții bazate pe consens la conflictul din Burundi; întrucât UE și ONU sprijină această poziție;

U.

întrucât eforturile de mediere continuă, cu sprijinul deplin al UA, UE și ONU, în vederea promovării dialogului interburundez pentru găsirea unei soluții pașnice și bazate pe consens la criza din Burundi;

V.

întrucât UE contribuie în mod semnificativ la bugetul anual al statului Burundi, din care aproximativ jumătate provine din ajutor internațional, și a alocat recent 432 de milioane EUR acestui stat din Fondul european de dezvoltare 2014-2020;

W.

întrucât, prin Decretul 530/1597, autoritățile burundeze au suspendat activitățile a 10 organizații pentru drepturile omului, și anume ACAT-Burundi, APRODH, AMINA, FOCODE, FORSC, FONTAINE-ISOKO, Maison Shalon, PARCEM, RCP și SPPDF, și le-au blocat conturile bancare,

1.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația politică și de securitate gravă din Burundi, agravarea rapidă a situației umanitare și consecințele pe care aceasta le poate avea asupra securității și stabilității în întreaga subregiune;

2.

condamnă ferm atacurile violente recente și creșterea numărului de cazuri de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, printre care asasinări, execuții extrajudiciare, încălcări ale integrității fizice a persoanelor, acte de tortură și alte tratamente crude, inumane și/sau degradante, arestări arbitrare și detenții ilegale, inclusiv ale copiilor, alături de ocuparea de școli de către armată și poliție, încălcări ale libertății presei și libertății de exprimare, precum și numeroase cazuri de impunitate; solicită anchetarea temeinică și independentă a acestor execuții și abuzuri și aducerea în fața justiției a celor vinovați de aceste acte;

3.

solicită încetarea imediată a violențelor, încălcărilor drepturilor omului și intimidărilor politice la adresa opozanților și cere dezarmarea imediată a tuturor grupurilor armate aliate partidelor politice, cu respectarea strictă a dreptului internațional și a drepturilor omului;

4.

îndeamnă toate părțile să stabilească condițiile necesare pentru a restabili încrederea și pentru a promova unitatea națională și solicită reluarea imediată a unui dialog național transparent și incluziv, cu participarea guvernului, a partidelor de opoziție și a reprezentanților societății civile;

5.

subliniază că un astfel de dialog, care are drept scop realizarea unei păci, securități și stabilități de durată și restabilirea democrației și a statului de drept în interesul cetățenilor din Burundi, ar trebui să se bazeze pe Acordul de la Arusha și pe Constituția burundeză, care prevăd respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale;

6.

atrage atenția în special asupra prezenței a numeroși tineri, inclusiv copii sub vârsta de 18 ani, în grupurile armate care operează în Burundi și solicită comunității internaționale să acorde o atenție specială reintegrării acestora și promovării participării lor la un proces politic pașnic;

7.

solicită tuturor părților burundeze să se abțină de la orice acțiune care ar putea pune în pericol pacea și securitatea țării; condamnă cu fermitate toate declarațiile publice care au drept scop să incite la violență sau la ură față de diferite grupuri ale societății din Burundi și care pot agrava tensiunile actuale și face apel la toate părțile implicate să se abțină de la a face astfel de declarații;

8.

reamintește autorităților burundeze obligația de a asigura securitatea pe teritoriul țării și de a garanta drepturile omului, drepturile civile și politice și libertățile fundamentale, conform prevederilor Constituției burundeze, Cartei Africane a Drepturilor omului și popoarelor și altor instrumente internaționale și regionale din domeniul drepturilor omului;

9.

reamintește, în acest context, faptul că parteneriatul UE cu Burundi este reglementat de Acordul de la Cotonou și că toate părțile au obligația să respecte și să aplice dispozițiile acestui acord, în special în ceea ce privește drepturile omului; reamintește, în special, că articolul 96 din Acordul de la Cotonou prevede posibilitatea instituirii de proceduri de consultare în cazurile de nerespectare a drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept și salută, în acest sens, decizia UE de a solicita deschiderea de consultări, conform dispozițiilor respectivului articol;

10.

condamnă cu fermitate încălcarea de către președintele Nkurunziza a Acordului de la Arusha prin depunerea jurământului pentru un al treilea mandat prezidențial;

11.

îndeamnă autoritățile burundeze să stabilească adevărul cu privire la crimele în masă comise între 1962 și 2008, prin măsuri judiciare și nejudiciare, cum ar fi o comisie pentru adevăr și reconciliere și tribunale speciale care promovează reconcilierea națională;

12.

salută eforturile de mediere sub conducerea CAE, cu sprijinul UA și ONU, în vederea facilitării dialogului dintre părțile interesate burundeze; îl invită pe ÎR/VP să sprijine aceste eforturi de mediere; îndeamnă guvernul burundez și celelalte părți implicate să coopereze pe deplin cu mediatorul;

13.

își exprimă preocuparea profundă privind numărul de victime și de cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului raportate de la începutul crizei; îndeamnă autoritățile competente să efectueze o anchetă riguroasă și promptă cu privire la împrejurările și motivele care stau la baza acestor infracțiuni și să se asigure că cei responsabili sunt aduși în fața justiției; reiterează faptul că nu poate exista impunitate pentru cei care se fac responsabili de încălcări sau abuzuri grave ale drepturilor omului; îndeamnă autoritățile să garanteze că școlile rămân un refugiu sigur pentru învățare; invită procurorul CPI să monitorizeze îndeaproape situația din Burundi și sprijină declarația sa din 6 noiembrie 2015;

14.

solicită abrogarea Decretului 530/1597, care prevede suspendarea provizorie a activităților mai multor organizații de apărare a drepturilor omului și cere anularea imediată a înghețării conturilor lor bancare, astfel încât aceste organizații să își poată exercita liber activitățile;

15.

solicită întoarcerea în siguranță a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului aflați în exil, redeschiderea mijloacelor mass-media care au fost închise după tentativa de lovitură de stat din 13 și 14 mai 2015 și renunțarea la urmărirea jurnaliștilor acuzați că au luat parte direct sau indirect la lovitura de stat eșuată;

16.

este deosebit de preocupat de nivelurile dramatice ale discriminării și incriminării persoanelor LGBTI în Burundi; reiterează faptul că orientarea sexuală face parte din libertatea de exprimare și din dreptul individual la viață privată, astfel cum sunt consacrate de dreptul internațional în domeniul drepturilor omului, conform căruia trebuie respectat principiul egalității și al nediscriminării și trebuie garantată libertatea de exprimare; invită, prin urmare, Adunarea națională și guvernul din Burundi să abroge articolele din Codul penal care discriminează persoanele LGBTI;

17.

subliniază impactul grav al crizei asupra copiilor și invită Comisia să-și mențină colaborarea cu partenerii internaționali pentru a asigura furnizarea de servicii de îngrijire medicală, inclusiv a medicamentelor esențiale, accesul în siguranță la educație și protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență și pentru a garanta accesul la alte servicii sociale;

18.

salută trimiterea unor observatori ai drepturilor omului și a unor experți din partea UA pentru a monitoriza situația drepturilor omului și subliniază importanța cooperării cu aceștia pentru a le facilita îndeplinirea sarcinilor conferite; de asemenea, solicită Curții Penale Internaționale să investigheze presupusele încălcări ale drepturilor omului, care intră în jurisdicția sa, comise în timpul crizei recente;

19.

salută sancțiunile specifice aprobate de UE, în concordanță cu decizia luată de UA de a impune sancțiuni specifice, inclusiv interdicția de a călători și înghețarea activelor burundezilor care, prin acțiunile și declarațiile lor, contribuie la menținerea violenței și împiedică eforturile de obținere a unei soluții politice a crizei; solicită UE să extindă aceste sancțiuni în cazul tuturor persoanelor care, prin acțiunile lor, reprezintă o amenințare la pacea și stabilitatea din regiune, incitând la ură și încălcând Acordul de la Arusha;

20.

încurajează UE și statele sale membre, în lumina evoluției consultării publice organizate în temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou, să ia în considerare suspendarea oricărei asistențe neumanitare acordate guvernului din Burundi până când nu se pune capăt recurgerii excesive la forță și încălcărilor drepturilor omului de către forțele guvernamentale, așa cum a înregistrat Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, și până nu este găsită o soluție politică care să rezulte în urma unui veritabil dialog interburundez și să reorienteze ajutorul în direcția consolidării societății civile; consideră că ajutorul UE ar trebui îndreptat spre rezolvarea problemelor fundamentale reprezentate de inegalitate, sărăcie și malnutriție cronică, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă recent aprobate;

21.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la exodul continuu de refugiați provenind din Burundi către țările vecine; își reiterează sprijinul pentru toate organizațiile umanitare care își desfășoară activitatea la fața locului și pentru țările vecine care le găzduiesc; face apel la comunitatea internațională și la agențiile umanitare să continue să ofere asistență tuturor persoanelor refugiate sau strămutate în urma conflictului; salută angajamentul UE de a crește sprijinul financiar și ajutorul umanitar pentru a veni în întâmpinarea nevoilor urgente ale acestor persoane;

22.

invită UA, ONU și UE să examineze cu atenție situația regională și să împiedice orice nouă destabilizare a regiunii, prin intensificarea prezenței lor pe teren și în special prin menținerea unui dialog politic permanent între țările din regiune; invită UA, în acest context, să ia în considerare, în coordonare cu Consiliul de Securitate al ONU, trimiterea unei misiuni de menținere a păcii sub conducere africană, în cazul în care situația securității și a drepturilor omului ar continua să se deterioreze în Burundi;

23.

îndeamnă ÎR/VP, Federica Mogherini, să își continue eforturile pentru a obține eliberarea imediată a lui Richard Spiros Hagabimana, un polițist din Burundi care a fost întemnițat și torturat ilegal pentru că, în calitatea sa de polițist, a refuzat să tragă într-un grup de persoane la 28 iulie 2015;

24.

consideră că problemele din Burundi sunt interconectate cu disputele legate de controlul asupra terenurilor agricole fertile, inegalitatea veniturilor și discriminare; solicită, în acest context, instituirea unui cadru normativ responsabil pentru reglementarea modului în care corporațiile respectă drepturile omului și obligațiile ce le revin în legătură cu standardele sociale și de mediu;

25.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Burundi, Consiliului ACP-UE, Comisiei, Consiliului, Comunității Africii de Est, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și instituțiilor Uniunii Africane și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.