24.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 399/178

—

având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (denumită în continuare „poziția comună”) (1),

—

având în vedere reexaminarea poziției comune efectuate de către Grupul de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM) al Consiliului UE,

—

având în vedere Cel de al șaisprezecelea raport anual elaborat în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (2),

—

având în vedere Decizia 2012/711/PESC a Consiliului din 19 noiembrie 2012 privind sprijinirea activităților UE pentru promovarea în rândul țărilor terțe a controlului exporturilor de arme și a principiilor și criteriilor cuprinse în Poziția comună 2008/944/PESC;

—

având în vedere Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată la 9 decembrie 2003,

—

având în vedere Strategia europeană de securitate intitulată „O Europă sigură într-o lume mai bună”, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

—

având în vedere Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) adoptat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 2 aprilie 2013 (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la ratificarea Tratatului privind comerțul cu arme (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 21 mai 2015 referitoare la influența evoluțiilor de pe piețele europene de apărare asupra capabilităților de securitate și apărare în Europa (5), în special punctele 4, 10, 18, 19, 20 și 21,

—

având în vedere Decizia 2013/768/PESC a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind activitățile UE de susținere a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, în cadrul Strategiei europene de securitate (6),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (7), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 599/2014, precum și o listă de produse și tehnologii cu dublă utilizare în anexa I,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 aprilie 2014 adresată Consiliului și Parlamentului European intitulată „Revizuirea politicii privind controlul exporturilor: asigurarea securității și a competitivității într-o lume în schimbare” (COM(2014)0244),

—

având în vedere declarația comună din 12 iunie 2014 a Parlamentului, Consiliului și Comisiei cu privire la revizuirea regimului pentru controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 21 noiembrie 2014 cu privire la revizuirea politicii privind controlul exporturilor,

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la „Drepturile omului și tehnologia: impactul sistemelor de intruziune și supraveghere asupra drepturilor omului în țările terțe” (8),

—

având în vedere Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (9),

—

având în vedere Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de arme de calibru mic și armament ușor, precum și de muniție aferentă, adoptată la 15-16 decembrie 2005 de către Consiliul European, precum și Acțiunea comună 2002/589/PESC a Consiliului din 12 iulie 2002 privind contribuția Uniunii Europene la combaterea acumulării și proliferării cu caracter destabilizator a armelor ușoare și a armelor de calibru mic și de abrogare a Acțiunii comune 1999/34/CFSP,

—

având în vedere Poziția comună 2003/468/PESC a Consiliului din 23 iunie 2003 privind controlul brokerajului cu armament (10),

—

având în vedere Lista comună actualizată a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, adoptată de către Consiliu la 9 februarie 2015,

—

având în vedere Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului 2008/944/PESC de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar,

—

având în vedere Aranjamentul de la Wassenaar din 12 mai 1996 pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare, precum și listele actualizate în 2015 privind aceste produse, tehnologii și muniții (11),

—

având în vedere deciziile celei de a 19-a ședințe plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare, care a avut loc la Viena, în perioada 3-4 decembrie 2013,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

—

având în vedere Comunicarea Comisei din 28 aprilie 2015 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la Agenda europeană privind securitatea (COM(2015)0185),

—

având în vedere Consensul european privind dezvoltarea, adoptat la 24 februarie 2006,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

—

având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă, în special Obiectivul nr. 16: ținta 16.4, care solicită statelor să reducă în mod semnificativ fluxurile ilicite de arme,

—

având în vedere Decizia 2014/512/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina,

—

având în vedere articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Tratatul ONU privind comerțul cu arme, care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014,

—

având în vedere rezoluția 24/35 din 8 octombrie 2013 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU privind impactul transferurilor de arme asupra drepturilor omului în conflictele armate (12),

—

având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0338/2015),

A.

întrucât mediul de securitate la nivel mondial s-a schimbat radical în jurul UE, în special în vecinătatea sa sudică și estică;

B.

întrucât există un drept inerent de autoapărare individuală sau colectivă în temeiul articolului 51 din Carta ONU;

C.

întrucât, în interesul stabilității internaționale este important să se prevadă mijloace de descurajare, pe baza unei evaluări de la caz la caz, în conformitate deplină cu articolul 51 din Carta ONU și criteriul patru al poziției comune privind menținerea păcii, securității și stabilității regionale;

D.

întrucât răspândirea necontrolată a armelor reprezintă un pericol grav pentru pace și securitate, pentru drepturile omului și dezvoltarea sustenabilă; întrucât, la nivel mondial, în fiecare minut, o persoană moare din cauza violenței armate și, în același interval, sunt fabricate 15 arme noi;

E.

întrucât reglementarea comerțului internațional cu arme este prin definiție o ambiție la nivel mondial; întrucât UE trebuie să asigure coerența tuturor acțiunilor sale externe în contextul relațiilor sale externe, pentru promovarea democrației și a statului de drept, prevenirea conflictelor, eradicarea sărăciei, promovarea dialogului intercultural și menținerea stabilității și securității internaționale; întrucât, în perioada 2010-2014, statele membre ale UE au fost responsabile de 25,4 % din cantitatea de arme convenționale majore livrate (13) la nivel mondial;

F.

întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicii UE pentru dezvoltare și întrucât una dintre prioritățile acțiunii externe a UE este consolidarea unei lumi mai stabile și mai prospere; întrucât furnizarea de arme în țări aflate în conflict nu doar sporește probabilitatea escaladării violențelor, dar are și un impact negativ asupra potențialului de dezvoltare al țărilor respective, așa cum reiese în mod clar din rapoartele organizațiilor umanitare care au evaluat impactul respectiv (14);

G.

întrucât statele membre ale UE au exportat arme în valoare totală de 36,7 miliarde EUR în 2013, inclusiv în valoare de 26 miliarde EUR către țări terțe; întrucât, prin comparație, bugetul general al Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2014-2020 este de 15,4 miliarde EUR; întrucât statele membre ale UE au reprezentat 30 % din totalul exporturilor de arme; întrucât este dificil să se susțină că aceste fluxuri comerciale sunt în interesul direct în materie de securitate al UE;

H.

întrucât Poziția comună 2008/944/PESC este un cadru juridic obligatoriu de stabilire a opt criterii pentru exporturile de arme convenționale, pe care statele membre ale UE trebuie să le aplice în luarea deciziilor privind acordarea de licențe; întrucât ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de această poziție comună, în special în contextul dezvoltării unei piețe europene a apărării și a unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană;

I.

întrucât țările terțe Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Canada, Muntenegru și Norvegia și-au asumat în mod oficial criteriile și principiile stabilite în poziția comună;

1.

își exprimă profunda îngrijorare privind răspândirea conflictelor armate, îndeosebi a celor din Ucraina, Siria, Irak, Libia și Yemen, precum și a tuturor conflictelor internaționale, care, într-o lume tot mai globalizată, constituie o amenințare la adresa stabilității și securității mondiale și au creat o vecinătate mai puțin stabilă și sigură pentru UE; subliniază faptul că transferurile de arme către state aflate în conflict pot să fi avut o contribuție la aceste conflicte;

2.

consideră regretabil faptul că evoluțiile din ultimii doi ani au demonstrat că armele uneori ajung în mâinile teroriștilor, ale regimurilor represive, ale țărilor în care copiii ar putea fi recrutați sau utilizați în ostilități sau ale regimurilor care au relații dubioase cu terorismul internațional sau o politică internă și externă agresivă și, prin urmare, consideră că este necesar să se adopte regimuri eficace de control al exportului de arme; condamnă utilizarea armelor cu scopul alimentării insecurității și a conflictelor armate, atât pe plan intern, cât și pe plan extern sau pentru a sprijini represiunea internă, conflictele regionale sau încălcările grave ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale; consideră regretabil faptul că, în continuare, comerțul ilegal cu arme este o afacere mare și profitabilă;

3.

deplânge faptul că aproximativ jumătate de milion de persoane (15) mor în fiecare an din cauza violenței armate, atât în cadrul conflictelor armate, cât și în legătură cu activități infracționale;

4.

reafirmă faptul că aderarea la poziția comună este fundamentală pentru respectarea principiilor și valorilor UE, în special în domeniul dreptului internațional privind drepturile omului și al dreptului internațional umanitar, precum și a responsabilităților care îi revin în ceea ce privește securitatea regională și mondială;

5.

constată că statele membre ale UE sunt exportatori de arme foarte importanți la nivel mondial, cu exporturi în valoare de 36,711 miliarde EUR în 2013, din care 10,735 miliarde EUR între state membre și 25,976 miliarde EUR către țări terțe, potrivit celui de-al 16-lea raport anual; reiterează faptul că articolul 10 din poziția comună prevede că considerațiile privind interesele economice, comerciale și industriale ale statelor membre nu afectează aplicarea celor opt criterii de reglementare a exporturilor de arme;

6.

regretă că articolul 10 este adesea ignorat, în special având în vedere că societățile europene din domeniul apărării își compensează tot mai mult scăderea cifrei de afaceri în Europa prin exporturi în afara UE; își exprimă profunda îngrijorare legată de consecințele pentru securitatea și apărarea UE cauzate de transferul de cunoștințe și de tehnologii sensibile către țări terțe, care reprezintă un risc crescut de dependență de țările terțe cu interese strategice divergente, cum ar fi Rusia;

7.

reamintește faptul că industria în domeniul apărării ar trebui să servească drept instrument pentru garantarea apărării și securității statelor membre, asigurând un regim de securitate a aprovizionării în UE și, în același timp, contribuind la punerea în aplicare PESC și PSAC consolidate, având în vedere că acest lucru este important pentru a contribui la asigurarea stabilității și securității la nivel mondial; recunoaște că exporturile de arme au jucat un rol important în ceea ce privește consolidarea și dezvoltarea în continuare a bazei industriale și tehnologice a sectorului european al apărării, care a fost important într-o gamă largă de evoluții în materie de inovare și dezvoltare;

8.

recunoaște legitimitatea exporturilor care respectă pe deplin criteriile prevăzute la articolul 4 litera (c) în Poziția comună 2008/944/PESC și care sunt realizate ca răspuns la solicitare adresată UE în conformitate cu dreptul la autoapărare; sprijină furnizarea de arme de apărare în caz de autoapărare legitimă; ia act de decizia unor state membre de a furniza arme de apărare către Peșmerga din Kurdistanul Irakian și către Ucraina; observă, în acest sens, că statele membre nu se coordonează între ele;

9.

subliniază că, deși refuzurile și suspendările licențelor în urma embargourilor sau conflictelor sunt un semn pozitiv, acestea arată că politica de export a UE are un caracter pur și simplu reactiv; consideră că, în conformitate cu poziția comună, înainte de acordarea de licențe, ar fi necesară o evaluare mai amănunțită a riscurilor specifice legate de țările beneficiare și a intereselor UE în materie de securitate;

10.

ia act de faptul că riscurile care decurg din deturnări, din contrabandă și din stocarea de arme și explozibili sunt în creștere și rămân o problemă care trebuie soluționată; subliniază riscul ca arme din țări terțe cu un nivel ridicat de corupție să fie introduse în Europa din cauza intensificării contrabandei cu arme și a traficului de arme și a lipsei controalelor la punctele de intrare, precum porturile, compromițând, astfel, securitatea cetățenilor, după cum s-a subliniat într-un raport recent al Europol (16);

11.

subliniază că controlul exporturilor de arme face parte integrantă din politica externă și de securitate a UE și trebuie să fie ghidat de principiile consacrate la articolul 21 din TUE, în special promovarea democrației și a statului de drept și menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale; reamintește că este esențial să se asigure coerența între exporturile de arme și credibilitatea UE ca promotor al drepturilor omului la nivel mondial; își exprimă convingerea fermă că o punere în aplicare mai eficientă a celor opt criterii ale poziției comune ar reprezenta o contribuție importantă la dezvoltarea PESC și PSAC; solicită ca noua strategie globală a UE pentru politica externă și de securitate să examineze în mod corespunzător chestiunile legate de exportul de arme având în vedere modificarea mediului de securitate și riscurile pentru interesele europene în materie de securitate și amenințările la adresa acestora;

12.

regretă faptul că transferurile ilegale și nereglementate de arme continuă să submineze stabilitatea politică și să împiedice dezvoltarea democratică, socială și/sau economică în anumite părți ale lumii; recunoaște că interpretarea coerentă și punerea efectivă în aplicare a criteriului opt din Poziția comună 2008/944/PESC ar fi o contribuție decisivă la atingerea obiectivelor coerenței politicilor UE în favoarea dezvoltării; solicită acordarea unei atenții permanente criteriului opt pentru a evalua impactul negativ al cheltuielilor de înarmare asupra perspectivelor de dezvoltare ale țărilor destinatare mai sărace;

13.

salută intrarea în vigoare a TCA (Tratatul privind comerțul cu arme); salută activitățile de mobilizare întreprinse de UE pentru a promova ratificarea și punerea în aplicare universală a TCA și solicită eforturi susținute în acest sens, în special în privința țărilor care sunt comercianți importanți de arme; solicită Comisiei să îndemne statele membre care încă nu au ratificat TCA să facă acest lucru cu prima ocazie; recunoaște că TCA, deși reprezintă o realizare pozitivă, încă are limite și ambiguități (concepte neclare, excepții de la obligațiile de raportare, lipsa unui regim de sancționare);

14.

salută succesul primei conferințe a statelor părți, care a avut loc la Cancun în perioada 24-27 august 2015, însă subliniază faptul că nu s-a ajuns la un acord cu privire la modelul care trebuie să fie utilizat pentru rapoartele anuale; consideră că tratatul ar avea succes cu adevărat numai dacă se iau măsuri pentru ca aplicarea sa să fie generalizată și dacă se stabilesc mecanisme obligatorii sau de sancționare care să fie utilizate în cazul neaplicării normelor stabilite;

15.

salută cerința ce prevede ca statele părți la TCA să ia în considerare în procesul decizional de acordare a licențelor riscul ca armele ce urmează a fi transferate să fie folosite pentru a comite sau a facilita acte grave de violență de gen sau acte grave de violență împotriva femeilor și copiilor; invită statele membre să consolideze termenii poziției comune cu privire la actele grave de violență de gen sau actele grave de violență împotriva femeilor și copiilor;

16.

laudă faptul că UE are un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, unic în lume, prin care controlul exporturilor de arme se aplică inclusiv în regiunile și țările de criză cu antecedente contestabile în domeniul drepturilor omului; salută, în această privință, faptul că mai multe țări europene și țări terțe au aderat la sistemul de control al exporturilor de arme pe baza poziției comune;

17.

salută faptul că Albania, Bosnia și Herțegovina, Canada, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru și Norvegia au aderat la criteriile și principiile Poziției comune 2008/944/PESC; constată că din 2012 este implementat un sistem special de schimb de informații între UE și aceste țările terțe;

18.

reamintește că poziția comună ar trebui să conducă la o abordare coordonată a comerțului cu arme, care să nu aducă atingere dreptului statelor membre de a aplica politici naționale mai restrictive, în conformitate cu articolul 3 din poziția comună; reamintește, de asemenea, că încă rămâne de competența exclusivă a statelor refuzul de a transfera orice tehnologie militară sau armament și că standardele comune stabilite în poziția comună trebuie să fie considerate ca standardul minim pentru gestionarea transferurilor de tehnologie militară în conformitate cu considerentul 3; subliniază faptul că armonizarea la nivel european nu ar trebui să fie utilizată ca pretext pentru a dilua conținutul normelor naționale mai stricte;

19.

solicită statelor membre să interpreteze în mod coerent și să aplice cu rigurozitate criteriile poziției comune în toate cazurile, fără a lăsa considerațiile politice și economice să aibă prioritate în cadrul unui proces decizional; solicită statelor membre să anuleze contractele convenite deja atunci când, în urma unei schimbări radicale de situație o afacere încalcă poziția comună;

20.

consideră că adevărata problemă este reprezentată de o punere în aplicare aproximativă și de o interpretare lipsită de consecvență a poziției comune din partea statelor membre și consideră, prin urmare, că este esențial să se urmărească o aplicare consecventă și ambițioasă a celor opt criterii; constată, în acest sens, lipsa unor mecanisme de sancționare în caz de încălcare a criteriilor și consideră că trebuie să se prevadă modalități de efectuare a unor verificări independente și de aplicare a sancțiunilor în caz de încălcare a poziției comune;

21.

ia act de reexaminarea de către COARM a Poziției comune 2008/944/PESC și de concluzia că aceasta servește în mod adecvat obiectivelor stabilite de Consiliu și este în conformitate cu TCA; constată că nicio modificare nu a avut loc în ciuda situației grave din Siria și Irak, a intensificării activităților teroriste, a conflictelor și a instabilității răspândite în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care ar putea afecta în schimb însăși securitatea Uniunii;

22.

ia act de actualizarea Ghidului de utilizare a Poziției comune a Consiliului și a Listei UE cuprinzând produsele militare; așteaptă cu interes adoptarea de către COARM a unui nou mecanism de schimb de informații online; salută noile trimiteri la aspecte ale TCA care nu sunt încă incluse în Poziția comună, precum și modificările la orientările privind criteriul șapte; solicită să se depună eforturi în special în privința orientărilor pentru punerea în aplicare eficientă a criteriului opt;

23.

invită statele membre să asigure aplicarea mai strictă a celor opt criterii; consideră că statele membre, inclusiv la nivel european în cadrul COARM, ar trebui să își extindă evaluările pentru a pune accentul pe situația din țara de destinație, precum și pe tehnologia militară specifică în cauză; încurajează statele membre să aplice criterii mai stricte la nivel național;

24.

este îngrijorat cu privire la efectul pe care amenințările cu acțiuni în justiție ale companiilor din unele state membre, indiferent dacă sunt reale sau percepute, l-ar putea avea asupra analizării solicitărilor de licențe de export; reamintește statelor membre că aplicarea riguroasă și scrupuloasă a celor opt criterii creează bazele necesare pentru refuzarea acordării unei licențe de export;

25.

ia act de faptul că criteriul doi impune statelor membre să refuze acordarea unei licențe de export doar în cazul în care există un risc clar ca tehnologia sau echipamentul care urmează a fi exportat să fie folosit în scopuri de represiune internă; considerând că acest criteriu lasă loc pentru o aplicare incoerentă a normelor comune; solicită stabilirea de legături cu reprezentanții Consiliului Europei, cu Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și cu organizațiile pentru drepturile omului pentru a clarifica criteriul doi;

26.

critică încălcările frecvente ale criteriului opt de către mai multe state membre; regretă faptul că nu există mecanisme de sancționare a încălcării celor opt criterii de către un stat membru și că nu există planuri în acest sens; consideră că ar trebui prevăzute posibilități de verificare independentă și mecanisme de sancționare a încălcărilor poziției comune;

27.

îndeamnă fiecare stat membru să trateze conceptul de risc în procesul de acordare de licențe pentru transferul de arme pe baza principiului precauției, care este un standard în abordarea altor domenii, cum ar fi terorismul, spălarea banilor și problemele legate de mediu;

28.

subliniază nevoia de a asigura o politică mai coerentă privind embargourile și de a le pune în aplicare cu efect imediat; invită statele membre să clarifice dispozițiile naționale și internaționale privind exportul de arme „militare” și „nemilitare”, care ar putea duce la situația în care transferurile de arme de calibru mic să poată eluda sistemele de reglementare, fiind descrise ca „nemilitare”;

29.

reamintește că Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc vizează controlarea eficace a transferurilor de arme de foc pentru uz civil; recunoaște legitimitatea exporturilor de arme de vânătoare și sportive pentru uz civil în temeiul respectivului Regulament; salută revizuirea legislației UE privind armele de foc (inclusiv privind dezactivarea, sancțiunile administrative și armele de semnalizare) și intenția de a consolida cooperarea polițienească cu țările învecinate în ceea ce privește contrabanda cu arme; solicită, în consecință, Comisiei să consolideze capacitățile Europol;

30.

invită statele membre să includă un mecanism în poziția comună care să blocheze automat licențele pentru exportul armelor către țări împotriva cărora a fost stabilit un embargo european privind armele după ce a fost acordată licența pentru controlul exporturilor;

31.

sugerează să se analizeze posibilitatea de a aplica și de a extinde cele opt criterii și la prestarea de servicii legate de exporturile de arme, cum ar fi consultanța, precum și la activitățile în țările terțe ale societăților militare private cu sediul în UE; solicită o abordare unificată a UE a problemei arsenalelor plutitoare;

32.

invită toate statele membre care nu sunt încă în deplină conformitate cu Poziția comună 2003/468/PESC din 23 iunie 2003 privind controlul brokerajului cu armament să explice de ce nu sunt în conformitate și ce măsuri propun să ia și când pentru a-și onora obligațiile în temeiul acestei poziții comune; încurajează statele membre să includă transportul de arme și serviciile de finanțare a armelor în legislația privind intermedierea armelor;

33.

își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele devieri ale exporturilor și invită statele membre să instituie un sistem eficace de control (sisteme de monitorizare, clauză de neutilizare abuzivă în certificatele de utilizator final, inspecții in situ la utilizatorii finali), inclusiv consolidarea personalului dedicat acestui scop; consideră că ar trebui să existe o cooperare consolidată în rândul statelor membre, între statele membre, Europol și Eurojust, precum și cu țările terțe, pentru a facilita trimiterea în instanță pentru transferul ilegal de arme a brokerilor și a contrabandiștilor; invită Consiliul să alinieze mai bine criteriul șapte la articolul 11 din TCA;

34.

este profund îngrijorat de posibila eludare a controalelor UE asupra exporturilor prin producția sub licență în țările terțe sau prin filialele din străinătate ale întreprinderilor cu sediul în UE; îndeamnă COARM să analizeze această chestiune în profunzime în următorul său raport anual;

35.

solicită o mai bună coordonare la nivelul de lucru în cadrul Consiliului și al SEAE pentru a se asigura că aspectele legate de prevenirea conflictelor, de dezvoltare și de drepturile omului sunt luate în considerare în mod corespunzător; solicită consultări regulate între COARM și cu COHOM (Grupul de lucru pentru drepturile omului); solicită ca Grupul de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM) să mențină legătura cu toți actorii relevanți ai UE precum Intcen, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului și delegațiile UE pentru o mai bună coerență și pentru a partaja informații care ar putea fi relevante pentru deciziile de acordare a licențelor pentru transfer de arme, în special în ceea ce privește riscurile din țările beneficiare propuse, astfel încât să îmbunătățească calitatea deciziilor luate în contextul poziției comune;

36.

regretă adoptarea tardivă a celui de-al 16-lea raport anual, acesta fiind astfel raportul adoptat cu cea mai mare întârziere;

37.

constată că observații complete înseamnă date referitoare la valoarea financiară atât a licențelor emise de export al armelor, cât și a exporturilor efective, defalcate atât pe destinație, cât și pe categoria din lista de produse militare a UE; solicită statelor membre rămase să își îndeplinească obligația de a prezenta un raport anual și de a furniza retroactiv date pentru cel de-al 16-lea raport anual și pentru următoarele rapoarte anuale în timp util;

38.

ia act de faptul că raportul conține informații standardizate cu privire la licențele de export emise, dar nu cuprinde informații complete cu privire la exporturile efective de arme; îndeamnă Consiliul și VP/ÎR să analizeze mijloacele de îmbunătățire a respectării obligației de raportare și de creștere a transparenței și a controlului public asupra cadrului de control al exporturilor, și anume, asigurarea faptului că statele membre raportează toate exporturile de arme; solicită să se remedieze această lacună și să se prevadă, prin urmare, un raport anual care să sublinieze, defalcat, în funcție de tipologie și destinație, datele reale ale exporturilor;

39.

solicită să se introducă o procedură standardizată de raportare și de prezentare a datelor pentru informațiile referitoare la exporturile efective și datele privind licențele, inclusiv un termen-limită, care să fie aplicată și respectată uniform în toate statele membre; invită statele membre să prezinte informații complete cu privire la licențele refuzate, inclusiv informații specifice licenței privind statul beneficiar și autoritatea în cauză, descrierea și cantitatea articolelor care urmează să fie transferate în ceea ce privește subcategoriile din lista de produse militare, precum și motivele exacte care au stat la baza refuzului; propune modificarea formatului raportului anual și relansarea raportului sub forma unei baze de date online publice interactive și în cadrul căreia se pot face căutări;

40.

solicită consolidarea consultărilor dintre statele membre în ceea ce privește transferurile de arme către regiuni fragile și instabile, în special către cele care acționează agresiv în vecinătatea lor; solicită o verificare amănunțită și sistematică a punerii în aplicare a regimului UE de sancțiuni împotriva Rusiei în ceea ce privește exporturile de arme și vânzările de tehnologii cu dublă utilizare; invită statele membre să instituie o listă a persoanelor (inclusiv entități și persoane) care au fost condamnate pentru încălcarea legislației privind exporturile de arme și pentru cazuri identificate de deturnare și a persoanelor care nu au fost condamnate în instanță, dar sunt cunoscute ca fiind implicate în comerțul ilegal cu arme sau în activități care constituie o amenințare pentru securitatea internațională; invită statele membre să furnizeze informații detaliate privind modalitățile de revocare sau de suspendare a licențelor acordate în privința țărilor care fac obiectul unui embargo;

41.

consideră esențial ca țările care sunt candidate la aderarea la UE să respecte pozițiile și principiile UE în ceea ce privește exportul de arme și comerțul cu arme;

42.

solicită monitorizarea și cooperarea cu privire la traficul ilegal de arme prin intermediul unor proceduri de cooperare între forțele de poliție și autoritățile de frontieră bazate pe schimbul de informații și de baze de date, pentru a reduce la minimum riscurile pentru securitatea Uniunii Europene și a cetățenilor săi;

43.

reamintește că guvernelor le revine responsabilitatea politică de a exporta sau de a nu exporta produse militare sau produse cu dublă utilizare; invită statele membre să furnizeze informații cu privire la fiecare licență acordată, astfel încât să facă posibilă efectuarea de controale la nivelul UE pentru a asigura faptul că țările nu încalcă criteriile poziției comune din interes economic, politic sau personal; solicită SEAE/COARM să își asume sarcina de monitorizare a licențelor despre care se crede că nu respectă criteriile poziției comune;

44.

este ferm convins că cetățenii și parlamentele au dreptul de a fi informați în detaliu cu privire la deciziile guvernelor lor privind exportul de arme, având în vedere faptul că acestea afectează securitatea și bunăstarea națiunii lor și a țărilor din alte părți ale lumii, în conformitate cu interesele transparenței și ale unui control public mai intens; solicită ca rapoartele să fie făcute publice;

45.

invită Consiliul și SEAE să amelioreze și accesul la informații în ceea ce privește sancțiunile UE și embargourile asupra armelor, având în vedere că aceste informații adesea nu sunt actualizate sau prezentate într-o formă ușor accesibilă;

46.

solicită întărirea supravegherii parlamentare atât la nivel național, cât și la nivel european, prin prezentarea de rapoarte anuale în parlamente; solicită ca exporturile europene de arme și politica europeană a industriei de apărare să fie discutate în cadrul următoarei conferințe interparlamentare privind PESC/PSAC;

47.

salută consultarea regulată cu societatea civilă pentru creșterea transparenței; invită Comisia și SEAE/COARM să continue acest dialog cu societatea civilă, cu ONG-urile și cu grupurile de reflecție; încurajează societatea civilă și mediul academic să exercite o monitorizare independentă a comerțului cu arme;

48.

consideră că evoluțiile tehnologice fac din ce în ce mai dificilă distincția între utilizarea pur militară și pur civilă și ar trebui să se acorde o atenție specială Listei de produse cu dublă utilizare în lumina Aranjamentului de la Wassenaar; invită VP/ÎR, statele membre și Comisia să se asigure că nu există lacune la nivelul Aranjamentului de la Wassenaar sau între lista cu produsele militare și anexele la Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare și să acorde o atenție deosebită noilor tehnologii de importanță strategică, cum ar fi sistemele de aeronave pilotate de la distanță, robotica aplicată și tehnologia de supraveghere;

49.

reamintește că proliferarea anumitor tehnologii de supraveghere și intruziune la nivel mondial nu pot fi doar în detrimentul drepturilor omului, dar pot constitui și o amenințare semnificativă la adresa intereselor strategice europene și a infrastructurii noastre digitale;

50.

salută inițiativa în curs a Comisiei de a moderniza controalele UE privind exporturile de produse cu dublă utilizare și intenția sa de a prezenta, în prima jumătate a anului 2016, o nouă propunere legislativă pentru politici inteligente și eficiente de reglementare a exporturilor comerciale de servicii legate de implementarea și utilizarea așa-numitelor tehnologii cu dublă utilizare, incluzând, în același timp, garanții eficiente cu scopul de a preveni efectele negative ale acestor controale la export asupra cercetării științifice și informatice în domeniul securității; subliniază faptul că propunerea ar trebui să vizeze, de asemenea, îmbunătățirea coerenței și transparenței regimului de control al exporturilor și să țină seama pe deplin de caracterul schimbător al provocărilor în materie de securitate și de viteza cu care evoluează tehnologia, în special atunci când este vorba despre software și echipamente de supraveghere și intruziune; salută acordul convenit la 4 decembrie 2013 între statele participante la Aranjamentul de la Wassenaar pentru a adopta controale în domeniile supravegherii, instrumentelor de asigurare a respectării legii și de colectare a informațiilor și sistemelor de supraveghere în rețea; reamintește nevoia urgentă de a aborda exporturile potențial dăunătoare de produse și servicii TIC care pot fi folosite în legătură cu încălcarea drepturilor omului în anumite țări terțe, astfel cum s-a convenit în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din aprilie 2014;

51.

invită statele membre să pună la dispoziție suficiente resurse pentru a pune în aplicare și a efectua în mod eficace controlul exportului, brokerajului și tranzitului de produse cu dublă utilizare; salută programele în desfășurare de consolidare a capacității finanțate de UE în sprijinirea sistemelor de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare ale țărilor terțe; invită statele membre să își mobilizeze capacitățile de instruire și în cadrul UE;

52.

subliniază că Comisia ar trebui să fie în măsură să furnizeze rapid întreprinderilor care au ezitări cu privire la solicitarea unei licențe de export, informații exacte și actualizate referitoare la legalitatea sau eventualele efecte negative ale tranzacțiilor potențiale;

53.

invită Comisia să prezinte propuneri de revizuire a modului în care standardele UE privind TIC ar putea fi utilizate pentru a preveni eventualele efecte negative ale exportului de astfel de tehnologii sau alte servicii către țări terțe în care concepte precum „interceptarea legală” nu pot fi considerate echivalente cu cele ale Uniunii Europene sau care, de exemplu, au un bilanț slab în ceea ce privește drepturile omului sau în care nu există stat de drept;

54.

reafirmă faptul că standardele UE, în special cele stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ar trebui să aibă prioritate asupra altor considerații atunci când se evaluează incidentele legate de folosirea tehnologiilor cu dublă utilizare într-un mod care poate restrânge drepturile omului;

55.

deplânge cooperarea activă a anumitor întreprinderi europene, precum și unor întreprinderi internaționale care comercializează tehnologii cu dublă utilizare, în circumstanțe în care cunosc efectele dăunătoare asupra drepturilor omului care decurg din relațiile comerciale cu regimuri ale căror acțiuni încalcă drepturile omului;

56.

îndeamnă Comisia să excludă întreprinderile care desfășoară astfel de activități din procedurile de achiziții publice ale UE, de la finanțarea pentru cercetare și dezvoltare, precum și de la orice altă formă de sprijin financiar;

57.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.