9.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/122

(1)

La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 9-10 martie 2017. La 16 noiembrie 2016, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Regatul Unit ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară privind Regatul Unit pentru 2017 a fost publicat la 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele realizate de Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)

Regatul Unit și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017 la 21 aprilie 2017, iar la 27 aprilie 2017 și-a prezentat Programul de convergență pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza respectiva dispoziție în orientările cu privire la aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Regatul Unit face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În cazul în care în perioada 2016-2017 se va fi realizat o corectare la timp și durabilă, Regatul Unit se va încadra în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și va face obiectul regulii tranzitorii privind datoria în perioada 2017-2018. În Programul său de convergență pentru 2017, Guvernul preconizează că deficitul excesiv urmează să fie corectat până în exercițiul financiar 2016-2017, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 19 iunie 2015, deficitul global ajungând la 2,7 % din PIB. Se preconizează că deficitul global va crește apoi ușor, ajungând la 2,8 % din PIB în perioada 2017-2018, înainte de a scădea la 1,9 % din PIB în perioada 2018-2019. Programul de convergență nu include un obiectiv bugetar pe termen mediu. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va stabiliza, în linii mari, la aproximativ 87,5 % între exercițiile financiare 2016-2017 și 2018-2019, înainte de a scădea la 84,8 % din PIB în perioada 2020-2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare respective este unul favorabil. Cu toate că măsurile necesare pentru a sprijini atingerea țintelor de deficit planificate sunt, în general, bine detaliate, riscurile de evoluții negative în ceea ce privește perspectivele macroeconomice pun în pericol realizarea reducerii planificate a deficitului.

(6)

La 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat Regatului Unit să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2016-2017 și, după corectarea deficitului excesiv, să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în perioada 2017-2018, în vederea atingerii obiectivului bugetar minim pe termen mediu. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, se preconizează un deficit global de 2,7 % din PIB în 2016-2017, ceea ce este în concordanță cu obiectivul recomandat de Consiliu. În perioada 2017-2018, există riscul unei ușoare abateri de la cerința componentei preventive.

(7)

Având în vedere situația sa fiscală și în special nivelul datoriei sale, se așteaptă ca Regatul Unit să continue ajustarea în vederea atingerii unui obiectiv bugetar adecvat pe termen mediu. Conform matricei de ajustare convenite între părți în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, ajustarea menționată presupune respectarea cerinței ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (4) să nu depășească 1,8 %. Aceasta ar corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din PIB. În condițiile în care politicile rămân neschimbate, există riscul unei ușoare abateri de la această cerință în perioadele 2017-2018 și 2018-2019, considerate împreună. În același timp, la prima vedere, nu se preconizează că Regatul Unit va respecta regula tranzitorie privind datoria în perioada 2017-2018, dar se preconizează că o va respecta în perioada 2018-2019. Per ansamblu, Consiliul este de părere că Regatul Unit trebui să fie pregătit să adopte măsuri suplimentare începând cu 2017-2018 pentru a respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1466/97, evaluarea planurilor și a rezultatelor bugetare ar trebui să țină seama de echilibrul bugetar al statului membru respectiv, având în vedere condițiile ciclice. Astfel cum s-a reamintit în comunicarea Comisiei care însoțește aceste recomandări specifice fiecărei țări, evaluarea viitoare va trebui să ia în considerare în mod adecvat obiectivul de a realiza o orientare fiscal-bugetară care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice ale Regatului Unit. În acest context, Consiliul ia act de intenția Comisiei de a efectua o evaluare globală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, în special ținând seama de situația ciclică a Regatului Unit.

(8)

Nivelul investițiilor private a fost în mod constant cu mult sub media Uniunii, iar nivelul investițiilor publice cu puțin sub această medie. Productivitatea este semnificativ mai mică decât media din G7 și a stagnat începând din 2008. Guvernul pune un accent deosebit, la nivel de politici, pe sporirea investițiilor de stimulare a creșterii productivității. O provocare-cheie este găsirea unor soluții pentru deficiențele semnificative legate de capacitatea și de calitatea rețelelor de infrastructură ale Regatului Unit. Nivelul de congestionare a traficului rutier este ridicat și capacitatea feroviară este, în anumite locuri, din ce în ce mai necorespunzătoare în raport cu cererea, care înregistrează o creștere rapidă. De asemenea, este din ce în ce mai imperios necesar să crească nivelul investițiilor în noi capacități de producție și de distribuție de energie. Planul național de creare de infrastructuri (National Infrastructure Delivery Plan) prevede o serie de planuri ambițioase vizând îmbunătățirea infrastructurii economice a Regatului Unit, iar în 2016 au fost luate mai multe decizii de investiții în proiecte majore în domeniul energiei și al transporturilor. Cu toate acestea, persistă o serie de îngrijorări cu privire la posibilitatea de a asigura un nivel adecvat de investiții publice și private care sunt necesare pentru a soluționa întârzierile din domeniul infrastructurii în timp util și într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Regatul Unit se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește creșterea ofertei de locuințe. Prețurile ridicate și în continuă creștere ale locuințelor sunt consecința lipsei cronice de locuințe, aceasta având costuri economice și sociale semnificative, în special în jurul polilor de creștere economică. Reforma sistemului de urbanism și o paletă de politici complementare în materie de locuințe creează, împreună, condiții oarecum mai favorabile intensificării construirii de locuințe. Cu toate acestea, oferta de locuințe este în continuare afectată de o serie de constrângeri, printre care se numără reglementările foarte stricte și complexe referitoare la piața terenurilor și la sectorul construcțiilor de locuințe, iar oferta de locuințe noi nu ține încă pasul cu creșterea cererii.

(9)

Cifrele-cheie privind piața forței de muncă continuă să fie pozitive, înregistrându-se, la nivel global, un nivel scăzut al șomajului pe termen lung și al șomajului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, se pot face îmbunătățiri în ceea ce privește nivelul inactivității, precum și în cel al muncii cu fracțiune de normă și al muncii cu remunerație scăzută. Creșterea veniturilor salariale rămâne modestă, fiind legată de creșterea slabă a productivității. Preocupările legate de oferta de competențe, utilizarea și îmbunătățirea acestora sunt în continuare de actualitate. Prin reformele din domeniul învățământului tehnic și al uceniciilor s-au realizat evoluții importante la nivel de politici, în domeniul competențelor și al îmbunătățirii acestora. Pentru ca uceniciile să fie de calitate, acestea vor trebui să se axeze atât pe nivelul de calificare căutat, cât și pe domeniul vizat. Alte căi finanțate de îmbunătățire a competențelor, importante din punct de vedere strategic, destinate în special persoanelor cu vârsta de peste 25 de ani, ar extinde oferta de competențe pusă la dispoziția statului, a întreprinderilor și a persoanelor care doresc să progreseze în carieră. Există, de asemenea, dificultăți legate de furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor și de asistență socială, acestea contribuind la rata ridicată de femei care lucrează cu fracțiune de normă. Reformele din domeniul îngrijirii copiilor întreprinse până în prezent au fost constante, dar progresive. O schimbare radicală va avea probabil loc odată cu implementarea integrală a unor inițiative în următorii doi ani. Numărul de copii cu vârste de sub trei ani înscriși în structurile oficiale de îngrijire a copiilor este relativ scăzut. Cu toate că măsurile recente îmbunătățesc, într-o oarecare măsură, disponibilitatea și accesibilitatea ca preț a serviciilor de îngrijire a copiilor destinate copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani, acestea nu oferă soluții pentru problema ofertei de structuri de îngrijire a copiilor destinate copiilor cu vârste sub 3 ani. Ca urmare a reformelor și a reducerilor cheltuielilor anunțate anterior, în special în ceea ce privește sprijinul la locul de muncă, rezultatele politicilor sociale, inclusiv reducerea sărăciei în rândul copiilor, s-ar putea confrunta cu presiuni pe termen scurt și mediu, în special în contextul unei inflații mai ridicate. Numărul de copii sărăci care trăiesc în gospodării în care adulții lucrează constituie un motiv deosebit de îngrijorare.

(10)

În contextul semestrului european 2017, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Regatului Unit, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2017 și Programul național de reformă pentru 2017, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Regatului Unit în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările Uniunii, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea, la nivelul Uniunii, a unei contribuții la deciziile naționale viitoare.

(11)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2017 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să depună un efort fiscal-bugetar notabil în 2018-2019, în conformitate cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, ținând cont de necesitatea de a consolida redresarea în curs și de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale Regatului Unit.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a stimula oferta de locuințe, inclusiv prin reformarea normelor de urbanism și a punerii în aplicare a acestora.

3.

Să abordeze problema necorelării competențelor și să creeze condițiile pentru îmbunătățirea acestora, inclusiv prin sporirea, în continuare, a calității uceniciilor și punerea la dispoziție a altor căi finanțate de îmbunătățire a competențelor în cadrul programelor de „învățământ complementar”.