9.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/83

(1)

La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 9-10 martie 2017. La 16 noiembrie 2016, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 9-10 martie 2017. La 21 martie 2017, Consiliul a adoptat o Recomandare privind politica economică a zonei euro („Recomandarea privind zona euro”) (3).

(2)

Ca stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Austria ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a Recomandării privind zona euro astfel cum se reflectă în recomandarea 1 de mai jos.

(3)

Raportul de țară privind Austria pentru 2017 a fost publicat la 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Austria în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017 la 21 aprilie 2017, iar la 2 mai 2017 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza respectiva dispoziție în orientările cu privire la aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

În prezent, Austria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul normei privind datoria. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2017, guvernul preconizează că deficitul global se va ameliora, ajungând la 1,0 % din PIB în 2017, după care va ajunge la 0,3 % din PIB în 2021. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,45 % din PIB până în 2016 și în continuare de 0,5 % din PIB – va fi îndeplinit în 2019. Conform Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat, ajungând la 71,0 % în 2021, față de 84,6 % în 2016. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este favorabil, prevăzând o creștere puternică a investițiilor și a exporturilor în 2017 și 2018.

(7)

Din Programul de stabilitate reiese faptul că impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați și al măsurilor de securitate aferente este semnificativ, prezentându-se dovezi suficiente privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Conform Comisiei, cheltuielile eligibile suplimentare din 2016 s-au ridicat la 0,25 % din PIB pentru afluxul excepțional de refugiați și 0,04 % din PIB pentru măsuri legate de securitate. În 2017, impactul suplimentar față de 2016 al măsurilor de securitate este estimat, în prezent, la 0,01 % din PIB. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 acoperă aceste cheltuieli suplimentare, afluxul de refugiați și gravitatea amenințării teroriste constituind evenimente neobișnuite, al căror impact asupra finanțelor publice ale Austriei este important, iar sustenabilitatea finanțelor publice nu ar fi compromisă în cazul unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. Prin urmare, pentru a se ține seama de costurile suplimentare legate de refugiați și de securitate, a fost redusă ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2016. În ceea ce privește anul 2017, în primăvara anului 2018 se va efectua o evaluare finală, inclusiv în privința sumelor eligibile, pe baza datelor observate și puse la dispoziție de autoritățile austriece.

(8)

La 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat Austriei să se asigure că abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu se limitează la marja permisă ca urmare a impactului bugetar al afluxului excepțional de refugiați (5) și, în acest scop, să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,3 % din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus. Pe baza previziunilor de primăvară din 2017 ale Comisiei, este necesar ca soldul structural să rămână stabil în 2017, ținând seama de alocațiile primite. Conform previziunilor Comisiei, există riscul unei abateri de la această cerință în 2017. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, Austria ar trebui să asigure, în 2018, o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare (6) care să nu depășească 2,2 %, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri a soldului structural de 0,3 % din PIB. (7) În contextul nemodificării politicilor, Austria s-ar confrunta cu riscul unei abateri de la această cerință în 2018. În același timp, se preconizează că Austria se va conforma normei privind datoria în 2017 și 2018. În ansamblu, Consiliul consideră că Austria trebuie să fie pregătită să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura conformitatea în 2017 și 2018.

(9)

Cheltuielile cu pensiile și cu asistența medicală reprezintă un risc mediu pentru sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, din cauza îmbătrânirii rapide a populației. Cheltuielile publice pentru pensii ale Austriei sunt relativ mari comparativ cu alte state membre și se preconizează o creștere cu 0,5 puncte procentuale din PIB până în 2060. Aceasta este comparabilă cu media Uniunii, preconizată a scădea cu 0,2 puncte procentuale din PIB în aceeași perioadă. Vârsta efectivă de pensionare rămâne scăzută în pofida reformelor recente și reprezintă unul din factorii principali care atrag cheltuieli mai mari cu pensiile. Exprimată ca vârsta medie de ieșire de pe piața muncii, aceasta este de 62 de ani și 6 luni pentru bărbați și 61 de ani pentru femei, sub media Uniunii de 63 de ani și 7 luni pentru bărbați și de 62 de ani și 7 luni pentru femei (2014). În plus, vârsta legală de pensionare actuală de 60 de ani pentru femei este printre cele mai scăzute din Uniune și va începe să fie armonizată cu cea a bărbaților de-abia în 2024. Corelarea vârstei legale de pensionare cu schimbările privind speranța de viață ar contribui la asigurarea sustenabilității pensiilor în contextul îmbătrânirii populației, inclusiv contribuind la creșterea vârstei de pensionare efective.

(10)

În ceea ce privește asistența medicală, se preconizează o creștere semnificativă a cheltuielilor publice pe termen mediu și lung, care se află deja la niveluri ridicate, și anume cu 1,3 puncte procentuale din PIB până în 2060, comparativ cu media Uniunii de 0,9 puncte procentuale. Principalul factor care conduce la cheltuieli mari pentru asistență medicală este supradimensionarea sectorului spitalicesc, în timp ce asistența medicală în ambulatoriu, mai puțin costisitoare, este insuficient utilizată. Proporția cheltuielilor spitalicești în costurile totale pentru asistență medicală este una dintre cele mai mari din Uniune. Inițiativele recente au vizat consolidarea furnizării asistenței medicale primare, în consecință trebuie să fie puse în aplicare în totalitate, inclusiv prin sprijinirea noilor acorduri financiare dintre furnizorii de asistență medicală și fondurile de securitate socială. În plus, sectorul spitalicesc al Austriei recurge insuficient la achiziții publice eficiente, cum ar fi licitațiile la nivelul Uniunii (0,23 % din PIB comparativ cu media Uniunii de 0,62 %), la agregarea achizițiilor publice și la criteriile de atribuire nelegate de prețuri.

(11)

Legea egalizării financiare din 2017 a contribuit la simplificarea relațiilor financiare dintre diferitele niveluri ale guvernării din Austria. Cu toate acestea, cadrul fiscal din Austria rămâne excesiv de complex în ceea ce privește competențele și dispozițiile financiare și este afectat în continuare de decalajele dintre competențele limitate de colectare de venituri și responsabilitățile mai mari în ceea ce privește cheltuielile guvernelor locale și federale.

(12)

Reforma fiscală din 2016 a redus sarcina fiscală de la 49,5 % la 46,7 %, cu toate acestea rămâne relativ mare comparativ cu media Uniunii de 40,6 % (cifrele se referă la un lucrător cu venit mediu, celibatar fără copii). În absența unei indexări la inflație a tranșelor de impozitare, sarcina fiscală va crește din nou treptat ca efect al progresiei reci anuale. Prin contrast, se recurge insuficient la surse de venit favorabile creșterii, cum ar fi impozitele periodice pe proprietate, în principal din cauza faptului că baza de impozitare este depășită. Veniturile provenite din impozitele periodice pe proprietate în Austria sunt foarte scăzute, de 0,2 % din PIB comparativ cu media Uniunii de 1,6 % din PIB în 2014. În mod similar, rata implicită de impozitare la energie în Austria este relativ scăzută, ceea ce indică un potențial neexploatat al taxelor de mediu, care includ, de asemenea, stimulente pentru comportamente pozitive.

(13)

Piața muncii are performanțe mai bune în Austria decât în majoritatea statelor membre, însă rămân anumite provocări. În special, potențialul femeilor pe piața muncii este insuficient utilizat, așa cum reiese din marile diferențe de remunerare dintre bărbați și femei, ca urmare, printre altele, a ponderii ridicate a locurilor de muncă cu fracțiune de normă. În 2015, diferența de remunerare dintre bărbați și femei era de 21,7 %, comparativ cu media Uniuni de 16,3 %. Ponderea mare și peste medie a femeilor care lucrează cu fracțiune de normă este determinată în mare parte de responsabilitățile acestora privind îngrijirea copiilor și a bătrânilor. Numărul de locuri din centrele de îngrijire a copiilor cu vârsta sub 3 ani era de 25,5 % în 2015, în continuare semnificativ mai mic decât obiectivul de la Barcelona de 33 %.

(14)

Austria a depășit deja obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de educație. Cu toate acestea, rezultatele educației depind considerabil de contextul socioeconomic, astfel cum confirmă rezultatele din 2015 ale Programului OCDE privind evaluarea internațională a elevilor (PISA). În plus, rezultatele școlare obținute de elevii care provin din familii de migranți sunt considerabil mai slabe decât ale celorlalți elevi. În 2016, probabilitatea abandonului școlar înainte de absolvirea nivelului de învățământ secundar superior era de 2,7 ori mai mare în rândul copiilor născuți în străinătate decât în cazul copiilor născuți în Austria. Provocarea integrării îi afectează și pe copiii născuți în Austria din familii de imigranți. De asemenea, Austria se confruntă cu dificultăți legate de integrarea în sistemul său educațional a unui mare număr de solicitanți de azil și de refugiați.

(15)

Evoluțiile din sectorul bancar indică o îmbunătățire constantă, deși lentă. Capitalizarea băncilor austriece rămâne sub nivelul băncilor din Uniune, iar capacitatea lor de a genera profit pe piața internă s-a aflat sub presiune. În ceea ce privește operațiunile internaționale, calitatea și rentabilitatea activelor s-au îmbunătățit în continuare pe mai multe piețe din Europa Centrală, Europa de Est și de Sud-Est, dar rămân zone de vulnerabilitate. Între timp, creșterea prețurilor imobiliare și revigorarea creditelor ipotecare evidențiază importanța măsurilor macroprudențiale.

(16)

În 2016, în Austria s-a înregistrat o creștere a investițiilor, însă există în continuare puncte slabe în ceea ce privește investițiile efectuate de IMM-uri, precum și în sectorul serviciilor. Austria a recunoscut rolul pe care înființarea de întreprinderi și creșterea economică puternică îl au atât pentru noile investiții (și anume, cele care depășesc investițiile de înlocuire), cât și pentru crearea de locuri de muncă. Prin urmare, Austria și-a stabilit obiective ambițioase pentru a facilita transformarea digitală, precum și pentru a aborda situația ratei tradițional scăzute a înființării de întreprinderi (7,4 % comparativ cu media Uniunii de 10,8 %) și a creșterii întreprinderilor (o rată de 7,3 % a firmelor cu un nivel de creștere ridicat comparativ cu media Uniunii de 9,2 %). Au fost anunțate deja unele măsuri specifice, care combină diminuarea obstacolelor din calea investițiilor cu îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru finanțarea capitalului propriu, promovarea spiritului antreprenorial și stimulente în domeniul impozitării.

(17)

În sectorul serviciilor pentru întreprinderi și al profesiilor reglementate rămân obstacole de reglementare mari, nivelul restricțiilor fiind mai mare decât media Uniunii, în special în cazul arhitecților și al inginerilor. În plus, în cazul acestor profesii, dar și al avocaților, contabililor, consultanților fiscali, agenților de brevete, agenților imobiliari și ghizilor, rata de reînnoire a întreprinderilor este semnificativ mai scăzută decât media Uniunii, ceea ce pare să indice că dinamismul și concurența sunt relativ scăzute în ceea ce privește serviciile profesionale din Austria. Aceste obstacole includ, printre altele, (1) restricțiile privind acționariatul și forma societăților comerciale pentru arhitecți, ingineri și avocații specializați în brevete, (2) restricțiile multidisciplinare pentru arhitecți și ingineri, precum și (3) domeniile de aplicare deosebit de ample ale activităților rezervate pentru arhitecți, ingineri și ghizi turistici. Diminuarea acestor obstacole ar putea avea drept efect o concurență mai intensă, care ar putea conduce la intrarea pe piață a mai multor firme, precum și la beneficii pentru consumatori, prin scăderea prețurilor. În ianuarie 2017 au fost formulate recomandări pentru rezolvarea acestei situații, în cadrul unei comunicări a Comisiei, ca parte a unui pachet de măsuri menite să elimine obstacolele de pe piața serviciilor.

(18)

Austria a depus eforturi considerabile pentru primirea solicitanților de azil și pentru integrarea refugiaților, dar și a altor imigranți. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care provin din familii de migranți, în special a femeilor născute în afara Uniunii și a refugiaților în căutarea unui loc de muncă, rămâne problematică.

(19)

În contextul semestrului european 2017, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2017, Programul național de reformă pentru 2017, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(20)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2017 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (8) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să pună în aplicare politica sa fiscală în conformitate cu cerințele prevăzute în componenta preventivă din Pactul de stabilitate și de creștere, ceea ce implică realizarea obiectivului său bugetar pe termen mediu în 2018, ținând seama de marjele permise pentru evenimente neobișnuite. Să asigure sustenabilitatea sistemului de asistență medicală și a sistemului de pensii. Să raționalizeze și să simplifice competențele la diferite niveluri de guvernare și să alinieze responsabilitățile acestora privind finanțarea și cheltuielile.

2.

Să îmbunătățească participarea femeilor la piața forței de muncă, printre altele, prin asigurarea de servicii de îngrijire cu program integral. Să ia măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de educație al tinerilor defavorizați, în special a celor care provin din familii de migranți. Să promoveze investițiile în sectorul serviciilor prin reducerea obstacolelor de natură administrativă și normativă, facilitarea intrării pe piață și a creșterii economice a companiilor.