9.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/16

(1)

La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 9-10 martie 2017. La 16 noiembrie 2016, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară al Danemarcei din 2017 a fost publicat la data de 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Danemarca în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)

La 28 aprilie 2017, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017, precum și Programul de convergență pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza respectiva dispoziție în orientările cu privire la aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2017, guvernul își propune să atingă un deficit global de 1,9 % din PIB în 2017 și să îndeplinească în continuare obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – pe întreaga perioadă de programare, până în 2020. Conform Programului de convergență pentru 2017, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 37,0 % în 2017, continuând să scadă până la 33,9 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pe perioada de programare. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, se preconizează că deficitul soldului structural va fi de 0,4 % din PIB în 2017 și de 0,1 % din PIB în 2018, respectând, în linii mari, obiectivul Programului de convergență pentru 2017 și depășind obiectivul bugetar pe termen mediu. În general, Consiliul consideră că este de așteptat ca Danemarca să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2017 și în 2018.

(6)

Asigurarea ofertei de forță de muncă în această perioadă de provocări demografice este o condiție prealabilă pentru ca Danemarca să înregistreze o creștere durabilă. În ultimii ani au fost efectuate o serie de reforme semnificative ale pieței forței de muncă, ce vizează în special mărirea stimulentelor pentru încadrarea în muncă și îmbunătățirea eficienței politicilor active din domeniul pieței forței de muncă. Aceste reforme ar putea contribui la atingerea obiectivului de ocupare a forței de muncă prevăzut pentru Danemarca în Strategia Europa 2020, la sustenabilitatea modelului danez de protecție socială și la rezolvarea lipsei de anumite calificări care începe să se facă simțită. Este probabil ca efectuarea de reforme pentru a spori ratele de participare la învățământul profesional și de absolvire a acestuia, precum și încheierea unui acord tripartit de creare a mai multor stagii de ucenicie să ducă la creșterea ofertei de lucrători calificați. Cu toate acestea, obiectivul național în materie de incluziune socială din cadrul Strategiei Europa 2020, ce vizează reducerea numărului de persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii, este departe de a fi atins. Incluziunea pe piața forței de muncă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională a grupurilor dezavantajate rămân o provocare. Acest lucru este valabil în special în cazul persoanelor care provin din familii de migranți din afara UE (chiar și în cazul celor care își au reședința de mai multă vreme în Danemarca), parțial ca urmare a faptului că, în medie, acestea ating un nivel de învățământ mai scăzut decât danezii. Această diferență persistă și în cazul persoanelor născute în Danemarca ai căror părinți sunt migranți din afara UE. Măsurile de integrare pe piața forței de muncă convenite în cadrul negocierilor tripartite din 2016 ar putea ameliora situația refugiaților nou-sosiți, care va trebui monitorizată îndeaproape în viitor. Cu toate acestea, ar trebui întreprinse măsuri suplimentare pentru includerea mai eficace pe piața forței de muncă a altor grupuri marginalizate, precum tinerii cu un nivel scăzut de instruire și lucrătorii în vârstă de peste 60 de ani.

(7)

O creștere mare a productivității este fundamentală pentru sprijinirea creșterii economice, pentru menținerea nivelului relativ ridicat de protecție socială din Danemarca și pentru asigurarea competitivității pe termen lung a acestei țări. Deși nivelul de productivitate al Danemarcei este ridicat în comparație cu alte state membre, creșterea productivității se află pe o traiectorie descendentă de mult timp. Serviciile orientate spre piața națională, în special, au cunoscut evoluții lente ale productivității. Danemarca a aplicat mai multe reforme în ultimii ani, dar creșterea productivității rămâne modestă din cauză că în unele sectoare de servicii nivelul concurenței rămâne redus. Restricțiile sectoriale, de exemplu în ceea ce privește serviciile cu ridicata și serviciile de transport, creează obstacole în calea concurenței.

(8)

În contextul semestrului european 2017, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2017 și Programul național de reformă pentru 2017, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(9)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2017 prin prisma acestei evaluări și consideră că este de așteptat ca Danemarca să respecte Pactul de stabilitate și de creștere,

1.

Să consolideze concurența în sectorul serviciilor orientate spre piața națională.