14.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/5

—

articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care afirmă că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

—

Declarația de la Paris, adoptată la 17 martie 2015 (1), care subliniază importanța „consolidării capacității copiilor și tinerilor de a gândi critic și de a-și folosi discernământul astfel încât, în special în contextul internetului și al mijloacelor de comunicare socială, să fie în măsură să înțeleagă realitățile, să facă diferența între fapte și opinii, să identifice propaganda și să reziste tuturor formelor de îndoctrinare și discurs de incitare la ură”;

—

Raportul comun privind ET 2020 din 15 decembrie 2015 (2), care stabilește că acțiunile întreprinse ca urmare a Declarației de la Paris reprezintă o prioritate-cheie în noul ciclu de lucru (2015-2020), prin „analize comune, învățare reciprocă, reuniuni, diseminarea bunelor practici și măsuri concrete sprijinite financiar”;

—

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 24 februarie 2016 privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație (3), care conține angajamentul „de a consolida educația tinerilor în domeniul digital și media, precum și capacitatea acestora de a gândi critic, împreună cu competențele lor sociale și cetățenești”;

—

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (4), în care sunt identificate următoarele competențe-cheie pe care toți cetățenii ar trebui să le dobândească: competența digitală, care necesită o atitudine critică și reflexivă față de informațiile disponibile și o utilizare responsabilă a mijloacelor de comunicare interactive; competențe sociale și civice, care includ capacitatea de a „înțelege puncte de vedere diferite și disponibilitatea de a respecta valorile celorlalți; și conștientizare și expresie culturală, care implică un simț al identității ca bază pentru o atitudine deschisă și respect față de diversitate”;

—

Concluziile Consiliului din noiembrie 2012 privind Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii (5), care subliniază faptul că „sectorul educației și părinții au un rol important de jucat pentru a îi ajuta pe copii să exploateze în mod benefic și creativ ocaziile oferite de internet, precum și să identifice și să abordeze riscurile cu care se confruntă pe internet și că înșiși profesorii și părinții au nevoie de sprijin și de formare pentru a ține pasul nu numai cu schimbările rapide și imprevizibile care au loc în viața virtuală a copiilor, ci și cu noile tehnologii și cu evoluția constantă a acestora”;

—

Comunicarea Comisiei din ianuarie 2014 privind prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent (6), care, printre principalele acțiuni care trebuie întreprinse în vederea prevenirii radicalizării, evidențiază „cooperarea mai strânsă cu societatea civilă și sectorul privat pentru a aborda provocările din mediul online și intensificarea eforturilor de a încuraja tinerii să își exercite spiritul critic cu privire la mesajele extremiste”;

—

Concluziile Consiliului din noiembrie 2014 privind politica audiovizuală europeană în era digitală (7), care invită Comisia și statele membre la „promovarea bunelor practici și a cercetării pe tema includerii educației în domeniul mass-media în programele formale de educație și formare, precum și în sectorul învățării non-formale și informale”;

—

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rolul sectorului tineretului în cadrul unei abordări integrate și transsectoriale pentru prevenirea și combaterea radicalizării violente a tinerilor, în care statele membre și Comisia sunt invitate să sprijine tinerii în „combaterea influențelor extremiste pe internet și pe platformele de comunicare socială și pentru a dobândi gândire critică și cunoștințele, competențele și aptitudinile necesare pentru a înțelege diferitele surse și intenții care stau în spatele informațiilor furnizate, inclusiv în cazul propagandei și al discursului de incitare la ură” (8),

1.

Să încurajeze acordarea unei atenții suficiente dezvoltării competențelor media și a gândirii critice în cadrul educației și formării la toate nivelurile, inclusiv prin intermediul educației civice și în domeniul media.

2.

Să urmărească creșterea nivelului de competență digitală în rândul persoanelor de toate vârstele care studiază, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, ca o condiție prealabilă importantă pentru consolidarea capacității acestora de a participa activ la viața democratică a societăților noastre moderne, precum și pentru creșterea capacității lor de inserție profesională.

3.

Să aibă în vedere utilizarea, pe lângă cadrele și instrumentele naționale, a Cadrului european al competențelor digitale pentru cetățeni, a Cadrului de competențe pentru cultura democratică al Consiliului Europei și a Cadrului global al UNESCO de evaluare a competențelor în domeniul mass-media și al informației.

4.

Să încurajeze mediile de învățare sigure din punct de vedere social, atât online, cât și offline, în care aspectele controversate să poată fi discutate deschis și libertatea de exprimare să fie respectată, precum și să permită cadrelor didactice să inițieze și să modereze astfel de discuții.

5.

Să sprijine cadrele didactice și directorii unităților de învățământ, la toate nivelurile de educație și formare, să își dezvolte, prin intermediul formării inițiale și al dezvoltării profesionale continue, propria competență digitală și aptitudinile pedagogice necesare pentru utilizarea noilor tehnologii și a resurselor educaționale deschise în activitatea lor de predare, precum și să prezinte în mod eficace aspectele legate de competențele media și de gândirea critică persoanelor care studiază, de toate vârstele și din toate mediile.

6.

Să colaboreze cu părinții și cu alte părți interesate din societate în ansamblu în vederea reducerii decalajului digital dintre generații și a încurajării unei culturi comune a dialogului și a înțelegerii reciproce.

7.

Să consolideze dialogul, cooperarea și parteneriatele dintre sectorul educației și formării și sectorul mass-media, inclusiv jurnaliști, precum și toate celelalte părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă și organizații de tineret, având în vedere că dezvoltarea eficace a competențelor media și a gândirii critice necesită o abordare multidisciplinară și reamintind rolul important pe care învățarea non-formală și cea informală îl pot juca în această privință.

8.

Să încurajeze modalitățile inovatoare, creative și participative de dezvoltare a competențelor media și a gândirii critice în cadrul educației și formării, de exemplu prin activități de cercetare și prin explorarea potențialului pe care cultura și artele, abordările interculturale și producția mediatică în școli îl pot oferi, ca mijloc de îmbunătățire a deschiderii față de alte culturi și a cetățeniei active.

1.

În contextul cadrului strategic ET 2020, să continue promovarea învățării reciproce, inclusiv prin colectarea și difuzarea de bune practici în materie de competențe media și gândire critică, acordând în același timp o atenție specială comunicării efective cu persoanele defavorizate care studiază și cu cele expuse riscului de marginalizare.

2.

Să asigure coerența politicilor la nivelul UE în ceea ce privește competențele media, astfel încât să fie completate de lucrările la nivel de experți desfășurate în prezent în diferite domenii de politică relevante, cum ar fi educația, tineretul, cultura și audiovizualul, precum și în domeniul combaterii terorismului, și, totodată, să ia în considerare aspectele specifice ale sectorului educației și formării.

3.

Să sprijine eforturile de înzestrare a cadrelor didactice cu aptitudinile și instrumentele necesare pentru prezentarea aspectelor legate de competențele media și de gândirea critică într-un mod eficace persoanelor care studiază, de toate vârstele și din toate mediile, printre altele prin utilizarea platformei School Education Gateway și prin promovarea învățării reciproce prin intermediul platformei e-Twinning.

4.

Să continue cooperarea cu alte foruri multilaterale și să ia în considerare lucrările desfășurate de acestea, cum ar fi Consiliul Europei (12), UNESCO și OCDE, întrucât aspectele problematice depășesc frontierele și afectează țări atât din interiorul Uniunii Europene, cât și din afara sa.

5.

Să încurajeze utilizarea oportunităților de finanțare oferite de toate fondurile și programele relevante ale UE, în special Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020, „Europa creativă” și „Europa pentru cetățeni”, în vederea sprijinirii acestor eforturi.