Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016AE0122

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 [COM(2015) 701 final – 2015/0263 (COD)]

    JO C 177, 18.5.2016, p. 47–50 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    18.5.2016   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 177/47


    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013

    [COM(2015) 701 final – 2015/0263 (COD)]

    (2016/C 177/08)

    Raportor:

    domnul Ioannis VARDAKASTANIS

    La 2 decembrie 2015 și la 20 ianuarie 2016, Parlamentul European și, respectiv, Consiliul, în conformitate cu articolul 175 alineatul (3) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

    Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013

    [COM(2015) 701 final – 2015/0263 (COD)].

    Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 3 martie 2016.

    În cea de a 515-a sesiune plenară, care a avut loc la 16 și 17 martie 2016 (ședința din 16 martie 2016), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 153 de voturi pentru și 3 abțineri.

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    CESE salută inițiativa care vizează consolidarea capacității Uniunii Europene (UE) de a sprijini reformele structurale la nivel național printr-un mecanism de finanțare specific precum Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS).

    1.2.

    CESE regretă că bugetul total alocat acestui fond este departe de a răspunde nevoilor generate de reformele politicii macroeconomice în UE; regretă, de asemenea, că fondurile pentru PSRS provin din resursele existente ale fondurilor ESI (fondurile structurale și de investiții europene) și solicită asigurarea unui echilibru între nevoile financiare în materie de asistență tehnică aferente fondurilor ESI și nevoile financiare de sprijin tehnic din cadrul PSRS. CESE solicită crearea, în cadrul viitoarelor reforme a cadrului financiar multianual al UE, a unui program autonom de sprijinire a reformelor structurale.

    1.3.

    Pentru a asigura succesul PSRS, CESE recomandă cu fermitate asigurarea următoarelor condiții:

    contribuțiile statelor membre la reformele structurale avute în vedere în cadrul PSRS să fie calculate din perspectiva „clauzei de reformă structurală” a Pactului de stabilitate și de creștere;

    PSRS să rămână facultativ pentru statele membre și să nu implice proceduri obligatorii sau cu efect de stigmatizare;

    să fie stabilite domenii centrale de concentrare a atenției, în vederea asigurării complementarității dintre programe și fonduri și o mai bună utilizare a fondurilor, pentru a se evita suprapunerile.

    1.4.

    CESE solicită cu fermitate includerea în PSRS a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, asigurându-se:

    o mai largă consultare a partenerilor sociali și a societății civile în procesul de identificare și de lansare a mecanismului de sprijin, în conformitate cu reglementările naționale;

    dispoziții mai ferme privind implicarea partenerilor sociali și a societății civile în procesul de elaborare a programelor de reformă la toate nivelurile: național, regional și local;

    includerea în lista acțiunilor eligibile a consolidării capacităților actorilor sociali și din societatea civilă implicați în programele de reformă.

    1.5.

    CESE subliniază că, pe baza actualei repartizări a competențelor în fiecare stat membru, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări, care deseori vizează autoritățile locale și regionale, programul trebuie să fie accesibil autorităților locale și regionale, care trebuie să fie implicate direct în conceperea proiectului de reformă structurală vizat.

    1.6.

    CESE regretă că lista de indicatori pare insuficientă, fiind necesară actualizarea ei și încorporarea indicatorilor existenți în contextul fondurilor ESI.

    1.7.

    CESE subliniază că statele membre pot extinde „Obiectivele specifice și sfera de aplicare a programului” la alte domenii de politică, precum combaterea sărăciei, drepturile omului, politicile din sectorul transporturilor, TIC, precum și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

    1.8.

    CESE consideră că PSRS ar putea face uz de mecanismele de monitorizare existente pentru fondurile ESI, pentru a asigura o calitate mai bună a activităților de monitorizare și evaluare, o mai bună coordonare cu fondurile ESI și cel mai bun raport calitate-costuri din perspectiva mecanismelor de control deja aplicate.

    1.9.

    În acest scop, CESE susține modificările aduse Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013, astfel cum au fost propuse de Comisia Europeană, cu condiția ca acestea să includă o prevedere prin care să se garanteze că fondurile transferate către noul program respectă cerințele de participare a partenerilor sociali și a societății civile și sunt supuse aceluiași mecanism de monitorizare prevăzut în Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI (RDC).

    1.10.

    CESE consideră că, deși utile, astfel de măsuri de sprijin minore pot avea doar efect paliativ. Pentru soluționarea problemelor generate de criza actuală, Comisia și guvernele naționale ar trebui să-și revizuiască politica economică aplicată în zona euro de la începutul crizei. Este singura modalitate de a facilita reformele structurale, de a evita daunele provocate până în prezent și întoarcerea europenilor „împotriva” UE.

    2.   Observații generale

    2.1.

    CESE consideră că Uniunea Europeană ar putea aduce valoare adăugată reformelor în materie de politică aplicate la nivel național și, prin urmare, salută inițiativa de față, care îi va îmbunătăți capacitatea de a sprijini reformele politice introduse în contextul punerii în aplicare a proceselor de guvernanță economică (în special a recomandărilor specifice fiecărei țări), programele de ajustare economică și reformele pe care statele membre le întreprind din proprie inițiativă, potrivit dispozițiilor articolului 3 din propunerea supusă examinării.

    2.2.

    CESE consideră că programele de sprijin pentru Grecia (Grupul operativ pentru Grecia) și pentru Cipru (Grupul de sprijin pentru Cipru) s-au dovedit utile pentru statele vizate și că, prin crearea posibilității ca toate statele membre să solicite asistența unui astfel de mecanism de sprijin, se va consolida capacitatea generală necesară reformelor instituționale, structurale și administrative.

    2.3.

    Cu toate acestea, CESE regretă că, în trecut, capacitatea UE de a sprijini asistența tehnică pentru reforma politicilor a fost redusă. Ca urmare, UE nu dispune de capacitatea de a reacționa destul de rapid atunci când este nevoie de o reformă a politicilor în situații de criză, ceea ce a făcut ca alte organizații internaționale să intre în acțiune și să preia conducerea.

    2.4.

    CESE regretă, de asemenea, că programul actual propus este finanțat din fondurile europene existente în loc să se instituie un program autofinanțat, care să nu reducă dotarea altor fonduri consacrate reformelor structurale. În plus, CESE consideră că, în forma actuală, inițiativa PSRS nu poate satisface cererea statelor membre în materie de asistență tehnică, din cauza constrângerilor sale financiare.

    2.5.

    CESE atrage atenția asupra faptului că acest program de asistență tehnică nu poate fi și nu ar trebui supraestimat, ci ar trebui privit ca o modalitate de a ajuta statele membre să realizeze echilibrul macroeconomic în cadrul procesului semestrului european. Finanțarea este insuficientă pentru a oferi un veritabil stimulent în fața provocărilor macroeconomice cu care se confruntă statele membre care fac eforturi în direcția unei convergențe.

    2.6.

    De asemenea, CESE subliniază că contribuțiile statelor membre la reformele structurale privind PSRS ar trebui legate de „clauza de reformă structurală” a Pactului de stabilitate și de creștere, ca modalitate de realizare a creșterii economice, de combatere a sărăciei, a șomajului și de promovare a prosperității.

    2.7.

    CESE consideră că este importantă o schimbare de atitudine față de reformele structurale, astfel încât să se evite stigmatizarea și aplicarea de sancțiuni și să se prevină crearea unor capcane birocratice prin aplicarea acestor reforme. Noua abordare ar trebui să încurajeze reformele și să favorizeze înțelegerea între țări. CESE își exprimă satisfacția cu privire la faptul că programul include o abordare pozitivă și subliniază caracterul voluntar al mecanismului ca mijloc de a garanta că programul nu este utilizat și/sau perceput ca un instrument de control sau de preluare a responsabilităților care le revin autorităților naționale în cadrul propriilor programe de reformă. Cu toate acestea, subliniază necesitatea ca țările să fie obligate să întocmească o situație a sprijinului și succeselor programului, prin proceduri de raportare solide, democratice și responsabile.

    2.8.

    CESE salută faptul că Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) este lansat la solicitarea statelor membre, dar subliniază necesitatea ca procesul de identificare și de inițiere a sprijinului să cuprindă consultări mai ample cu partenerii sociali și cu societatea civilă, în conformitate cu reglementările naționale.

    2.9.

    CESE subliniază că, pe baza actualei repartizări a competențelor în fiecare stat membru, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări, care deseori vizează autoritățile locale și regionale, programul trebuie să fie accesibil autorităților locale și regionale. În plus, CESE solicită Comisiei să verifice că, acolo unde solicitările de asistență tehnică depuse de autoritățile naționale privesc domenii care țin de răspunderea autorităților locale sau regionale, acestea din urmă au fost implicate în mod nemijlocit în elaborarea proiectului de reformă structurală vizat și au fost de acord cu acesta.

    2.10.

    CESE salută, de asemenea, abordarea proactivă a PSRS, care extinde sfera de aplicare a programului la toate statele membre, indiferent de situația economică a acestora și, prin urmare, subliniază faptul că programul trebuie să fie considerat un mecanism de sprijin structural pe termen lung, și nu doar un răspuns la situații de criză economică și/sau financiară.

    2.11.

    CESE subliniază necesitatea de a păstra articolul 5 – „Obiectivele specifice și sfera de aplicare a programului” – sub forma unei liste neexhaustive, în vederea menținerii flexibilității necesare abordării reformelor în materie de politică. CESE consideră că lista propusă este destul de cuprinzătoare, însă recomandă extinderea ei la alte domenii de politică, precum combaterea sărăciei, promovarea drepturilor omului, politicile din sectorul transporturilor, TIC, precum și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă de către statele membre.

    2.12.

    CESE are convingerea fermă că elaborarea politicilor în Uniunea Europeană trebuie să se realizeze cu participarea largă și activă a cetățenilor, întrucât „parteneriatul care implică toți partenerii, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, în pregătirea și executarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune a UE și în evaluarea lor ex-post contribuie direct la succesul” fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Prin urmare, CESE consideră că noul PSRS ar trebui să cuprindă dispoziții mai ferme pentru ca partenerii sociali și civili să fie implicați în procesul de elaborare a programelor de reformă a politicilor la toate nivelurile: național, regional și local. Astfel, se va contribui la reducerea distanței dintre factorii de decizie și cetățeni.

    2.13.

    CESE consideră că PSRS ar putea face uz de mecanismele de monitorizare existente pentru fondurile ESI; aceasta ar putea asigura o calitate mai bună a activităților de monitorizare și evaluare, o mai bună coordonare cu fondurile ESI și cel mai bun raport calitate-costuri obținut din mecanismele de control deja în funcțiune.

    2.14.

    CESE consideră că PSRS trebuie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI (altele decât articolele 25, 58 și 91), care oferă o structură de sprijin mai dezvoltată decât actualul program propus.

    2.15.

    CESE recomandă ca acțiunile eligibile (articolul 6 să includă consolidarea capacităților pentru actorii sociali și cei din societatea civilă implicați în programele de reformă a politicilor.

    2.16.

    CESE este dornic să se asigure că noul cadru de finanțare, alimentat din fondurile ESI, realizează un echilibru între nevoile financiare în materie de asistență tehnică aferente fondurilor ESI și cele legate de sprijinul tehnic din cadrul PSRS, în vederea asigurării unei capacități corespunzătoare de asistență tehnică pentru ambele tipuri de fonduri.

    2.17.

    CESE recunoaște importanța abordării transversale propuse de PSRS în vederea susținerii reformelor, dar solicită autorităților UE și celor naționale să evite suprapunerea cu programele sectoriale. Prin urmare, CESE consideră că este necesar să se stabilească o serie de puncte focale centrale cu scopul de a garanta complementaritatea programelor și a fondurilor și o mai bună utilizare a fondurilor pentru a se evita suprapunerile. Articolul 13 ar trebui consolidat astfel încât să includă mai multe elemente în mecanismul de coordonare.

    2.18.

    CESE dorește ca, pe viitor, să primească informații suplimentare cu privire la mecanismele de coordonare care vor fi instituite pentru acest fond.

    2.19.

    CESE regretă faptul că lista indicatorilor pare insuficientă și evidențiază importanța stabilirii unor indicatori corespunzători pentru monitorizarea și evaluarea programului, dar subliniază că fondurile ESI sunt însoțite de o amplă listă de indicatori care i-ar putea completa pe cei propuși de PSRS. Este necesar să se actualizeze indicatorii UE de măsurare a impactului reformelor cu scopul de a evalua reușita acestora, stabilindu-se o legătură între aceste reforme și un context de progres economic și social. Indicatorii ar trebui să determine, de asemenea, dacă impactul rămâne la nivel național sau reprezintă o reală valoare adăugată la nivel european.

    2.20.

    CESE salută faptul că rata de cofinanțare poate urca până la 100 % din costurile eligibile, întrucât astfel se va facilita accesul statelor membre la program.

    2.21.

    CESE consideră că PSRS constituie un prim pas care trebuie consolidat și aprofundat în contextul viitoarelor reforme aduse cadrului financiar multianual al UE, în vederea creării unui program autofinanțat pentru care să nu fie necesară reducerea pachetelor financiare ale altor fonduri de sprijin ale UE deja existente.

    2.22.

    În acest scop, CESE sprijină modificarea Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană și solicită cu fermitate ca aceasta să ia în considerare concluziile și recomandările prezentului aviz.

    2.23.

    Cu toate acestea, CESE propune ca regulamentele modificate să prevadă ca fondurile transferate către programele noi să respecte cerințele de participare și să fie supuse aceluiași mecanism de monitorizare ca și fondurile ESI. Acest lucru ar trebui să se reflecte în propunerea de regulament PSRS, iar textul actual ar trebui modificat astfel încât să includă dispoziții specifice și referințe la sistemul de monitorizare a Regulamentului privind dispozițiile comune referitoare la fondurile ESI.

    Bruxelles, 16 martie 2016.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Georges DASSIS


    Top