Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62015CN0685

Cauza C-685/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesverwaltungsgericht Oberösterreich (Austria) la 18 decembrie 2015 – Online Games Handels GmbH și Frank Breuer și alții/Landespolizeidirektion Oberösterreich

JO C 118, 4.4.2016, p. 7–7 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

4.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 118/7


Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesverwaltungsgericht Oberösterreich (Austria) la 18 decembrie 2015 – Online Games Handels GmbH și Frank Breuer și alții/Landespolizeidirektion Oberösterreich

(Cauza C-685/15)

(2016/C 118/08)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesverwaltungsgericht Oberösterreich

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Online Games Handels GmbH, Frank Breuer, Nicole Enter, Astrid Walden

Pârâtă: Landespolizeidirektion Oberösterreich

Întrebarea preliminară

Articolul 56 TFUE sau articolul 49 și următoarele TFUE, în lumina articolului 6 din CEDO coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretate în sensul că, ținând seama de obiectivitatea și de imparțialitatea cerute instanțelor în temeiul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în special având în vedere hotărârea acesteia din 18 mai 2010, cererea nr. 64962/01, punctul 54), se opun unei reglementări naționale potrivit căreia probele care trebuie prezentate în cadrul unei proceduri administrative cu caracter penal pentru a justifica regimul de cvasimonopol la care este supusă piața națională a jocurilor de noroc, protejat în temeiul dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în special în lumina Hotărârii Curții din 30 aprilie 2014, C-390/12 (1)), nu trebuie mai întâi, pe de o parte, indicate și delimitate în mod pe deplin autonom și, pe de altă parte, examinate ulterior și apreciate în mod autonom de autoritatea de sancționare (sau de un alt organ public de urmărire penală) în funcția acesteia (sau a acestuia) de reprezentant al acuzării, ci dimpotrivă, din oficiu și independent de comportamentul părților din procedură, de către instanța sesizată (în una și aceeași persoană/funcție), care trebuie să pronunțe o decizie asupra legalității măsurii penale atacate?


(1)  ECLI:EU:C:2014:281, „Pfleger și alții”.


Top