18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/32

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Republicii Cehe pentru 2014 și a emis avizul privind Programul de convergență actualizat al Republicii Cehe pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Republica Cehă nu fost a identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Republica Cehă pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Republica Cehă în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 30 aprilie 2015, Republica Cehă și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Republica Cehă face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de convergență pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, la 1,9 % din PIB în 2015 și apoi la 0,6 % din PIB în 2018. Guvernul își prezintă intenția de a atinge, în 2018, obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1 % din PIB, însă potrivit soldului structural (5) recalculat, se preconizează că obiectivul va fi atins până în 2016. În conformitate cu Programul de convergență, se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge nivelul de aproximativ 41 % în 2015 și că apoi va scădea treptat la 40,2 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil, iar măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate sunt detaliate suficient. Cu toate acestea, există riscul ca impactul măsurilor planificate care vizează veniturile să fie mai redus decât se estimase. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că în 2015 se va respecta criteriul de referință în materie de cheltuieli. În 2016, se estimează o abatere întrucât creșterea cheltuielilor nete depășește valoarea de referință cu 0,3 % din PIB. Prin urmare, în 2016, vor fi necesare măsuri suplimentare.

Pe baza evaluării Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Republica Cehă va respecta, probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. S-au instituit principalele elemente ale actualului cadru bugetar. Totuși, domeniul de aplicare al planificării bugetare pe termen mediu și al regulilor fiscale numerice este limitat și asigurarea aplicării a fost redusă. Un proiect de pachet de reformă a fost modificat și amânat de mai multe ori, iar adoptarea acestuia este planificată în cursul anului 2015. Republica Cehă se confruntă în continuare cu provocări privind sustenabilitatea bugetară pe termen lung, în principal ca urmare a creșterii preconizate a cheltuielilor cu pensiile și asistența medicală. Există o ameliorare a perspectivelor pentru sistemul de pensii ca urmare a proiecțiilor demografice mai favorabile. Vârsta legală de pensionare este legiferată să crească treptat, dar modificarea programată pe termen mediu este prea lentă. În prezent, se discută despre modificarea sistemului actual de indexare a pensiilor, însă deocamdată nu s-au adoptat măsuri. Deși s-au luat unele măsuri pentru a îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor și guvernanța sectorului sănătății, în acest domeniu s-au înregistrat progrese limitate. Indicatorii utilizați pentru măsurarea rezultatelor în sectorul spitalicesc arată că tratamentul medical nu este întotdeauna acordat într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, iar alocarea resurselor este îngreunată de dificultăți persistente în punerea în aplicare a unui sistem de rambursare a costurilor suportate de către spitale. De asemenea, există indicii că medicii generaliști nu își îndeplinesc în mod corespunzător rolul lor de filtrare. Incidența neregulilor în sectorul sănătății este ridicată, ceea ce arată că orientările și supravegherea nu sunt suficiente.

(9)

În domeniul impozitării, principalele provocări constau în reducerea evaziunii fiscale și în reducerea costurilor și a timpului necesar pentru colectarea taxelor și impozitelor, atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități. Republica Cehă a identificat conformitatea fiscală și combaterea evaziunii fiscale ca priorități și ia o serie de măsuri în aceste domenii. În 2015, s-au introdus mai multe măsuri în ceea ce privește impozitarea directă și indirectă, fiind prevăzute măsuri suplimentare pentru 2016. Costurile de conformare sunt însă în continuare prea ridicate. Standardizarea bazelor de impozitare pentru impozitul pe venit și contribuțiile de securitate socială și de sănătate ar contribui la simplificarea sistemului fiscal, însă această schimbare nu a fost transpusă în practică și, în prezent, nu există planuri de abordare a acestei probleme. Activitățile în vederea simplificării declarațiilor de impunere și a creșterii gradului de utilizare a formularelor completate în prealabil nu sunt efectuate în mod sistematic. În loc să simplifice sistemul TVA, în 2014, Republica Cehă a introdus o a treia cotă TVA. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reducerea discrepanțelor între tratamentul fiscal aplicat angajaților și cel aplicat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă. În Republica Cehă, veniturile fiscale depind în continuare în mare măsură de impozitarea veniturilor salariale, iar presiunea fiscală este relativ ridicată asupra lucrătorilor cu venituri salariale mici, în special a celor fără copii. Măsurile care intră în vigoare în 2015 reduc într-o anumită măsură impozitarea veniturilor salariale în cazul unor grupuri specifice, însă vor avea un impact global limitat. Impozitele pe proprietate și taxele de mediu (cu excepția combustibilului) se mențin la un nivel scăzut, indicând eventuala posibilitate de transferare a sarcinii fiscale care grevează veniturile salariale.

(10)

În 2014, s-au realizat progrese limitate în privința accelerării reformei profesiilor reglementate, însă planul național de acțiune intermediar, adoptat în aprilie 2015, cuprinde o serie de măsuri și acțiuni concrete menite să amelioreze cadrul de reglementare și să elimine cerințele neîntemeiate și disproporționate.

(11)

Eforturile depuse în ultimii ani în vederea abordării problemei corupției înregistrează întârzieri considerabile. Cel mai recent plan de acțiune anticorupție acoperă o serie de domenii prioritare. Acesta include acte legislative privind controlul financiar, ministerul public, finanțarea partidelor politice, protecția denunțătorilor, o nouă politică privind gestionarea întreprinderilor de stat și o modificare a legii privind accesul liber la informații. Cu toate acestea, se pare că demersurile în vederea adoptării acestor acte sunt limitate. Odată cu adoptarea și punerea în aplicare a legii privind serviciul public și a unor măsuri conexe, Republica Cehă a început să abordeze problemele legate de eficiența și stabilitatea administrației sale publice. Barierele administrativele și normative privind planificarea investițiilor, precum și procedurile de obținere a autorizațiilor de construcție și de amenajare teritorială caracterizate de lipsă de transparență și de termene lungi frânează investițiile publice. În ultimii ani, o serie de inițiative au pus accentul pe achizițiile publice, însă subzistă preocupări legate de transparență. În special, contractele de achiziții publice nu sunt încă publicate într-un registru centralizat. Eficiența procedurilor de achiziții publice este afectată de caracterul inadecvat al orientărilor și programelor de formare care sunt oferite instituțiilor implicate în procedura de licitație. Supravegherea sistemului se menține la un nivel scăzut.

(12)

Nivelul global al ocupării forței de muncă este ridicat în prezent, dar anumite grupuri dezavantajate sunt în continuare subreprezentate pe piața forței de muncă. Printre aceste grupuri se numără părinții cu copii mici, lucrătorii slab calificați, persoanele cu handicap și romii. S-au efectuat unele demersuri în vederea consolidării eficienței și a eficacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor este în creștere, iar serviciile publice de ocupare a forței de muncă încearcă să direcționeze serviciile pe care le oferă în special către tineri. Lipsa unor servicii de îngrijire a copiilor accesibile ca preț și de calitate și utilizarea restrânsă a dispozițiilor privind programul de lucru flexibil îngreunează participarea femeilor cu copii pe piața muncii. S-au luat măsuri în vederea creșterii disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor, însă politicile de sprijinire a serviciilor publice de îngrijire copiilor mici sunt încă insuficiente.

(13)

Rezultatele educaționale din Republica Cehă s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar există în continuare provocări structurale. Participarea în învățământul terțiar a crescut rapid, dar au apărut preocupări în ceea ce privește reducerea competențelor dobândite de absolvenții mai tineri ai învățământului terțiar. Se speră că reforma așteptată a învățământului superior, prevăzută a fi adoptată în 2015, va introduce acreditarea instituțiilor, o asigurare a calității interne mai solidă, recurgerea într-o mai mare măsură la stabilirea profilelor studenților și că va îmbunătăți sistemele de finanțare. Este necesar ca în învățământul obligatoriu să fie recrutate mai multe cadre didactice, însă este dificil să se atragă candidați talentați din cauza salariilor mici și a percepției negative asupra profesiei. Un nou sistem de carieră menit să îmbunătățească atât recrutarea cadrelor didactice, cât și dezvoltarea profesională a acestora urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2015, pentru a fi introdus în septembrie 2016. Impactul global al acestuia va depinde însă în mare măsură de finanțarea disponibilă. Lipsește deocamdată o abordare cuprinzătoare de evaluare și sprijinire a școlilor și a elevilor cu rezultate slabe. Introducerea unei abordări de acest tip ar contribui la îmbunătățirea eficienței și a egalității în sectorul educației. În pofida adoptării de către guvern a unei strategii cuprinzătoare în domeniul educației, s-au înregistrat progrese limitate în asigurarea unui caracter mai incluziv al sistemului de învățământ. S-a dovedit că tinerii care provin din medii socioeconomice defavorabile, inclusiv romii, au rezultate mai slabe în sistemul de învățământ și pe piața muncii.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Republicii Cehe, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Republicii Cehe în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Republica Cehă, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să realizeze, în 2016, o ajustare bugetară de 0,5 % din PIB. Să continue să îmbunătățească eficiența din punctul de vedere al costurilor și guvernanța sectorului sănătății.

2.

Să combată evaziunea fiscală, să simplifice sistemul fiscal și să pună în aplicare planul anticorupție. Să ia măsuri de creștere a transparenței și eficienței achizițiilor publice, în special prin crearea unui registru central al contractelor publice și prin consolidarea orientărilor și supravegherii.

3.

Să reducă nivelul ridicat de impozitare în cazul lucrătorilor cu venituri reduse, prin transferarea impozitării către alte domenii. Să ofere mai multe servicii de îngrijire a copiilor accesibile ca preț.

4.

Să adopte reforma învățământului superior. Să asigure formarea adecvată a cadrelor didactice, să sprijine școlile cu rezultate slabe și să ia măsuri menite să asigure o mai bună participare a copiilor dezavantajați, inclusiv a romilor.