23.7.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 242/34

1.1.

CESE îndeamnă guvernul și administrația din Turcia să recunoască organizațiile societății civile ca o componentă importantă a societății și ca un actor important al procesului de apropiere a Turciei de valorile și acquis-ul UE. Obiectivul trebuie să fie crearea unei societăți în care toate grupurile sociale pot juca un rol esențial. Turcia trebuie să participe la efortul comun de a crea cadrul instituțional și legislativ pentru o cultură pluralistă, participativă a recunoașterii reciproce și a schimbului de experiență.

1.2.

Ca o condiție prealabilă de bază pentru funcționarea organizațiilor societății civile, trebuie să se susțină separarea puterilor în statul de drept în toate domeniile. Intervenția disproporționată a statului care împiedică nejustificat funcționarea lor, așa cum se întâmplă în cazul unor audituri speciale, nu este compatibilă cu acest principiu. Trebuie susținut și accesul lor la căile de atac. Corupția trebuie combătută cu fermitate.

1.3.

În cadrul dialogului UE-Turcia, trebuie să se acorde atenție deosebită implementării efective a drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv:

1.4.

Separarea puterilor în stat în putere legislativă, judiciară și executivă, în special distincția clară și o diferențiere între actele guvernului și actele administrative pe baza legislației constituie fundamentul pentru asigurarea funcționării organizațiilor societății civile. În principal, un sistem judiciar independent constituie baza pentru un stat de drept.

1.5.

CESE solicită Consiliului UE să aibă în vedere deschiderea capitolului 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și a capitolului 24 (Justiție, libertate și securitate) din cadrul negocierilor de aderare ale Turciei la UE, pentru a însoți în continuare acest proces în Turcia.

1.6.

În același timp, trebuie respectat și principiul separării pe verticală a puterilor, de exemplu autonomia locală.

1.7.

Ar fi un punct câștigat dacă organizațiile societății civile din Turcia ar avea acces la informare cu privire la procesele (decizionale) de la nivelul guvernului. Pe lângă aceasta, trebuie să se desfășoare periodic, pe baza unor norme transparente, audieri și consultări, pentru a lua în considerare, în deciziile politice și administrative, cunoștințele dobândite din activitatea organizațiilor societății civile și interesele grupurilor sociale reprezentate. Guvernul și administrația din Turcia sunt încurajați să implice societatea civilă într-un proces formal de dezbatere (Consiliul Economic și Social) și să consacre acest lucru în constituție prin procesul de reformă constituțională.

1.8.

După părerea CESE, anumite grupuri profesionale, în special profesiile liberale, au un rol important în realizarea unei societăți libere în temeiul statului de drept. Accesul la justiție sau la îngrijire medicală poate fi asigurat doar prin intermediul unor profesioniști independenți și calificați, cu care cetățenii interacționează în baza unei relații de încredere, protejate de interferențe externe sau violență. Aceste servicii bazate pe încredere, furnizate de exemplu de avocați, doctori sau consultanți fiscali, trebuie să se bazeze pe păstrarea secretului profesional.

1.9.

În consecință, este necesară autonomia funcțională a acestor profesii, de exemplu în cadrul organizațiilor profesionale, care garantează asumarea răspunderii față de societate și individ independent de orice influență politică. Însă, în contextul misiunii de anchetă efectuate de CESE, acesta a constatat încălcări ale acestui principiu.

1.10.

Este de dorit ca în Turcia să se stabilească un dialog social la nivel național, sectorial și de întreprindere, pentru ca angajații și angajatorii să devină parteneri cu drepturi egale. Obiectivul ar trebui să fie, de asemenea, de a îmbunătăți condițiile de muncă și protecția și siguranța la locul de muncă, ceea ce trebuie să se reflecte în drepturile extinse ale lucrătorilor (1).

2.1.

Vizita CESE la Istanbul și Ankara, la 9 și 10 septembrie 2013, a pus în evidență obstacole evidente în condițiile de muncă ale organizațiilor societății civile din Turcia. În anumite cazuri, instituțiile statului au impus reprezentanților și personalului acestor organizații restricții personale grave și le-au supus chiar violenței fizice.

2.2.

Vizita de monitorizare la Ankara și Diyarbakır, desfășurată în perioada 1–3 iulie 2014, a fost menită să examineze situația actuală și evoluția condițiilor de muncă ale societății civile din Turcia. S-au purtat discuții cu reprezentanți ai societății civile turce cu scopul de a analiza dacă, începând cu luna septembrie 2013, au avut loc modificări ale condițiilor de lucru ale organizațiilor societății civile.

2.3.

Aceste vizite au fost complementare reuniunilor periodice ale Comitetului consultativ mixt UE-Turcia, care monitorizează procesul de aderare a Turciei la UE. Membrii CESE au discutat cu reprezentanți ai societății civile care nu fuseseră propuși ca parteneri de discuție pentru Comitetul consultativ mixt UE-Turcia.

2.4.

Discuțiile cu reprezentanți ai unei largi game de organizații ale societății civile, ai guvernului, inclusiv ai unei structuri locale, au dus la o mai bună înțelegere a condițiilor de muncă ale organizațiilor societății civile din Turcia și a posibilelor modificări ale acestor condiții. Scopul a fost ca experiențele individuale și interpretările diferitor actori ai societății civile să ofere o imagine de ansamblu. Această imagine redă mai puțin cadrul juridic și mai degrabă cadrul efectiv perceput în practică, esențial pentru implicarea individuală în activitatea organizațiilor societății civile.

2.5.

Se pornește de la premisa că nu se poate atinge satisfacția deplină a tuturor actorilor societății civile cu privire la condițiile lor de muncă, chiar și în circumstanțe optime. În schimb, obiectivul trebuie să fie îmbunătățirea continuă a unui mediu propice implicării societății civile, prin echilibrarea intereselor, în scopul maturizării constante a unei societăți democratice și pluraliste, așa cum s-a format aceasta în toate statele membre ale UE printr-un proces activ.

2.6.

CESE face apel la Turcia și la Uniunea Europeană să trateze dialogul cu societatea civilă ca o condiție indispensabilă pentru apropierea dintre societățile lor și să depună toate eforturile în acest sens. Acest proces poate avea succes doar dacă este un proces de învățare reciprocă, bazat pe dialog continuu și deschis.

3.1.

Turcia a înregistrat progrese evidente în ce privește principiile fundamentale de separare a puterilor și de autonomie administrativă; totuși, sunt necesare în continuare eforturi considerabile pentru punerea în aplicare a acestor principii. Organizațiile societății civile ar trebui să-și poată baza activitatea pe un cadru juridic fiabil. Aceasta înseamnă, printre altele, că legislația în vigoare le oferă suficient spațiu de manevră pentru a-și desfășura activitatea, iar legislația este respectată și aplicată în mod corespunzător și de către stat și administrație. Această certitudine juridică a condițiilor de lucru pentru organizațiile societății civile și personalul acestora trebuie să fie transparentă și să fie garantată.

3.2.

Observațiile critice au avut ca obiect, în esență, cadrul constituțional, în sensul respectării riguroase a drepturilor individuale de către autoritățile de stat. Indiferent dacă anumite acțiuni administrative au fost legale din punct de vedere tehnic sau au încălcat legea, în unele cazuri au lipsit certitudinea și transparența privind baza sau justificarea acțiunii publice, ceea ce a avut ca rezultat perceperea măsurilor luate de stat ca fiind arbitrare.

3.3.

Temeiul juridic al unei măsuri, autorul responsabil și motivele pentru luarea unei anumite decizii sau măsuri ar trebui comunicate întotdeauna într-o manieră inteligibilă părții interesate. Accesul imediat la căi legale de atac trebuie garantat efectiv și documentat.

4.1.

Personalul din cadrul organizațiilor societății civile răspunde pentru acțiunile sale, la fel ca fiecare cetățean. Acesta nu trebuie să sufere daune personale nejustificate sau restricții ca urmare a angajamentului lor. În special, viața privată a acestor persoane și a familiilor lor trebuie să beneficieze de protecție deplină.

4.2.

CESE este conștient de faptul că reprezentanți ai organizațiilor societății civile au fost într-o serie de cazuri amenințați verbal și urmăriți penal, uneori personal, și au fost victime ale unor restricții nejustificate în activitățile lor legate de societatea civilă. Unele dintre aceste restricții au fost impuse în contextul protestelor din parcul Gezi din mai și iunie 2013 și al procedurilor judiciare conexe.

4.3.

Delegația CESE a fost șocată să audă că medicilor li s-a interzis tratamentul răniților în urma protestelor din parcul Gezi, iar dosarele pacienților au fost cerute spre examinare în scopul anchetei. Unii medici au fost puși sub acuzare pe motiv de încălcare a dispozițiilor guvernamentale, deoarece nu au respectat instrucțiunile primite de la autoritățile publice. Asistența medicală independentă și confidențială este un drept al omului, făcând abstracție de evenimente politice și fără distincție între persoane, în conformitate cu jurământul lui Hipocrate. În acest caz, ca și în cel al reprezentării juridice, respectarea secretului profesional de către toate părțile implicate constituie fundamentul unor activități bazate pe încredere și o caracteristică a statului de drept. Respectarea acestor principii de către toți funcționarii, dincolo de cazul individual, are o importanță deosebită pentru funcționarea unei democrații în statul de drept și încrederea populației în respectarea drepturilor lor.

4.4.

CESE recomandă autorităților turce să încerce să recâștige încrederea organizațiilor societății civile, garantând transparența deciziilor luate la toate nivelurile de guvernare, respectarea statului de drept, precum și independența deplină a deciziilor luate de organele legislative, judiciare și executive.

4.5.

Implicarea societății civile în procesul democratic de luare a deciziilor ar putea fi sprijinită în cadrul procesului de aderare la UE prin deschiderea capitolului 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și a capitolului 24 (Justiție, libertate și securitate) și prin punerea în aplicare proactivă a drepturilor și libertăților fundamentale cuprinse în acestea.

4.6.

CESE subliniază că independența sistemului judiciar, inclusiv a judecătorilor, este un element fundamental al unei societăți civile libere într-o democrație. În special judecătorii trebuie să poată administra justiția în mod independent și în conformitate cu legea, fără instrucțiuni indirecte din partea altor instituții, fără exercitarea de presiune individuală și fără să fie amenințați cu daune personale.

5.1.

CESE ar dori mai multe eforturi din partea guvernului și administrației din Turcia pentru a valorifica pe scară mai largă potențialul organizațiilor societății civile în formularea și comunicarea deciziilor politice prin consultarea acestora în mod regulat în prealabil și prin deschiderea accesului la informații privind procesele de luare a deciziilor la nivel guvernamental în scopul dialogului. Multe organizații ale societății civile turce s-au plâns de lipsa posibilităților de a avea acces la procesele de luare a deciziilor la nivel guvernamental. În statele membre ale UE, reprezentanții organizațiilor societății civile sunt consultați în mod regulat înainte de luarea deciziilor, pentru a putea include în procesul decizional părerile colective și interesele membrilor acestor organizații și pentru a spori calitatea și sustenabilitatea socială a deciziilor. Prin consultarea grupurilor sociale implicate sau vizate, ca o parte stabilă a procesului legislativ și de reglementare, autoritățile publice pot, în primul rând, să anticipeze potențialele domenii de îmbunătățire și, în al doilea rând, să se folosească de organizațiile respective pentru comunicarea deciziilor lor în sfera lor de influență.

5.2.

Guvernul și administrația din Turcia sunt încurajați să implice societatea civilă, cu includerea minorităților, într-un proces politic formal și structurat de formare a opiniei, prin crearea unui Consiliu Economic și Social, și să consacre acest lucru în constituție prin procesul de reformă constituțională.

5.3.

Reprezentanții organizațiilor societății civile s-au perceput pe ei înșiși foarte limitați în comunicarea cu membrii și cu cetățenii pe parcursul misiunii de anchetă. Ei au declarat că a fost dificil sau practic imposibil să aibă acces la presă din cauza structurilor de oligopol ale mass-mediei și a orientării fundamentale unilaterale a redacțiilor și au raportat că mass-media este în mare măsură dependentă economic și sub influență directă. Astfel, sunt restricționate rapoartele privind activitatea organizațiilor societății civile, precum și posibilitatea de a avea dezbateri libere privind aspectele politice, în care ar putea fi incluse și poziții antiguvernamentale.

5.4.

CESE este de părere că sunt necesare alte noi măsuri pentru realizarea unei mass-medii libere și diverse. Reprimarea jurnaliștilor ca urmare a unor activități critice, inclusiv prin măsuri de detenție, trebuie imediat oprită.

5.5.

CESE condamnă blocajele temporare ale serviciului de microblogging Twitter. Guvernul turc trebuie să sprijine libertatea de exprimare, inclusiv pe platformele de comunicare sociale, ceea ce ar trebui să fie permis și perceput ca parte a schimbului intens de opinii într-o democrație.

6.1.

Protecția minorităților sociale trebuie tratată în mod serios ca o piatră de temelie pentru funcționarea democrației. Trebuie combătută în mod sistematic discriminarea de către autoritățile publice, iar discriminarea de către părți terțe trebuie sancționată și prevenită prin campanii de educare. Implicarea societății civile în procesul democratic de luare a deciziilor ar putea fi sprijinită în cadrul procesului de aderare la UE prin deschiderea capitolului 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și a capitolului 24 (Justiție, libertate și securitate) și prin punerea în aplicare fără întârziere a drepturilor și libertăților fundamentale cuprinse în acestea.

6.2.

Deși femeile nu trebuie clasificate ca fiind o minoritate, CESE invită Turcia să pună în aplicare instrumente destinate protecției minorităților în sensul promovării egalității de șanse între femei și bărbați. În acest sens, Turcia trebuie să implementeze Convenția Națiunilor Unite privind drepturile femeilor. Promovarea fetelor și a femeilor în toate sferele societății, în special în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, inclusiv în serviciul public, ar trebui definit în Turcia ca obiectiv politic și urmărit cu fermitate. Statul turc trebuie să sprijine mamele aflate în dificultate, furnizându-le consultanță de specialitate independentă, în vederea reducerii numărului de avorturi ilegale. Bunele practici de cooperare între organizațiile pentru drepturile femeilor și statul turc ar trebui continuate și extinse.

6.3.

Turcia ar trebui să depună eforturi în continuare pentru integrarea minorității kurde în societatea turcă și pentru sprijinirea culturii și limbii kurde.

6.4.

CESE solicită Turciei să protejeze persoanele cu orientări sexuale sau cu identitate de gen diferite împotriva discriminării și să le integreze în societate.

6.5.

CESE a fost informat că, în unele cazuri, în Turcia nu se respectă principiul constituțional al statului laic. În documentele de identitate oficiale, în speță, se solicită informații privind religia. Persoanele care aparțin minorităților religioase, cum ar fi alevii, sunt dezavantaje în viața socială și în ce privește șansele lor de a obține un loc de muncă. Turcia trebuie să depună eforturi mai susținute pentru integrarea nediscriminatorie a minorităților religioase în societate.

7.1.

CESE a constatat deficiențe în implicarea sistematică a angajaților în luarea deciziilor importante. Sindicatele au raportat restricții privind libertatea de asociere și de întrunire, acestea fiind condițiile de bază pentru a fi membru al unui sindicat. În plus, se face presiune asupra sindicaliștilor, în special asupra comitetelor de întreprindere, ceea ce încalcă dreptul fundamental al libertății de asociere.

7.2.

CESE a fost consternat de deficiențele constatate în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de siguranță la locul de muncă, situație care a dus la producerea de accidente anterior misiunii de anchetă, cum ar fi accidentul de la mina din Soma, produs în mai 2014. Comitetul îndeamnă guvernul și administrația din Turcia ca, împreună cu angajații, să elaboreze măsuri de protecție a vieții și siguranței lucrătorilor și să garanteze punerea în aplicare a acestor măsuri în întreaga întreprindere.

8.1.

În Turcia, principiul autonomiei locale s-a dovedit a fi un proces de învățare reciprocă, în care rolurile și responsabilitățile diferitelor autorități trebuie definite și conturate în mod treptat. CESE observă că separarea puterilor pe verticală în Turcia este folosită ca un instrument pentru a crea o rețea de legături între stat și grupurile sociale și, prin urmare, procesele democratice ar trebui ancorate mai ferm la nivel local și regional. Aceasta ar fi o altă oportunitate de a implica organizațiile societății civile cu legături directe la nivel local în procesul de luare a deciziilor politice, de exemplu, în calitate de cetățeni informați și consilieri independenți.

9.1.

Statul și mass-media ar putea să facă mai multe eforturi pentru a încuraja populația să înțeleagă diversitatea grupurilor sociale și necesitatea existenței organizațiilor societății civile și a reprezentării intereselor, pentru ca și minoritățile să fie recunoscute ca parte legitimă a societății turce, pe care o îmbogățesc.

9.2.

Pentru ca organizațiile societății civile să se dezvolte și să funcționeze în mod profesionist, acestea necesită o structură socială pluralistă și participativă. Acest lucru depinde nu numai de existența unor mecanisme instituționale care să permită organizațiilor societății civile să funcționeze în temeiul legii, dar și de menținerea condițiilor-cadru practice pentru implicarea societății civile. Munca voluntară depinde, pe lângă convingerea personală cu privire la interesele și valorile urmărite, și de aprecierea pentru angajamentul fiecăruia.

9.3.

Dintr-o serie de discuții cu actorii societății civile a reieșit că aceștia își percep activitatea mai degrabă ca o luptă în inferioritate împotriva autorităților, decât o reprezentare legitimă a intereselor. Folosirea, în unele cazuri, a unor discursuri ostile, de neîncredere și de rezistență împotriva forțelor sociale sau guvernamentale a fost îngrijorătoare. Această atitudine este în contradicție cu înțelegerea reciprocă și progresul substanțial prin modificările comune și implică riscul separării grupurilor sociale în Turcia.

9.4.

Pentru a depăși un climat de neîncredere și teamă, autoritățile și organizațiile societății civile sunt invitate la dialog și trialog cu organizațiile partenere europene, în vederea promovării unui climat de respect reciproc și încredere.