21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/40

1.

subliniază că neîncrederea față de instituții și politică în general, creșterea numărului de voturi în favoarea partidelor anti-UE cu ocazia alegerilor europene din 22–25 mai 2014 și cea mai ridicată rată a absenteismului înregistrată vreodată constituie un nou avertisment din care trebuie trase toate concluziile care se impun;

2.

insistă asupra faptului că reconcilierea cetățenilor cu Uniunea Europeană și stimularea angajamentului lor european constituie o miză politică și democratică, precum și o miză de comunicare ce trebuie abordată de către toate nivelurile de guvernanță ale Uniunii și în teritorii;

3.

subliniază că instituțiilor europene le revine răspunderea de a propune o nouă cale de comunicare în parteneriat despre proiectul european, pentru a consolida atitudinea favorabilă a cetățenilor față de UE. acest proces descentralizat și creativ trebuie să fie însoțit de acordul instituțiilor asupra unui concept de comunicare unificator, care să pună în valoare Uniunea Europeană, identitatea sa, rațiunea sa de a fi, valorile și rezultatele concrete ale politicilor sale în viața cetățenilor ei. Conceptul de comunicare respectiv trebuie să țină seama de preocupările cetățenilor;

4.

atrage atenția asupra faptului că regiunile și orașele au tradiție și expertiză recunoscute în materie de consultare și dialog cu cetățenii, bazate în special pe mecanisme participative, care sunt punctele forte principale ale comunicării instituționale a UE;

5.

insistă asupra faptului că, pentru a apropia Uniunea Europeană de cetățenii săi, trebuie create condițiile unor procese decizionale îmbunătățite și ale unui dialog mai democratic și mai transparent între cetățeni și instituțiile de la nivel local, regional, național și european;

6.

salută inițiativele de îmbunătățire a condițiilor de participare civică și democratică la nivelul UE, cum ar fi inițiativa cetățenească europeană, și regretă reducerea, în noul cadru financiar multianual, a bugetului alocat programului „Europa pentru cetățeni”;

7.

după cum precizează în rezoluția adoptată cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a CoR și în Carta sa privind guvernanța pe mai multe niveluri în Europa, Comitetul insistă ca acțiunile UE să fie mai aproape de preocupările cetățenilor și să aducă o valoare adăugată reală, conform principiilor subsidiarității și proporționalității;

8.

este convins că ar trebui să li se încredințeze autorităților locale și regionale mai multe responsabilități, în calitatea lor de parteneri de prim-plan, pentru punerea în aplicare a unei comunicări având drept scop crearea unor punți de legătură între cetățeni și Europa. Membrii CoR trebuie să fie, fiecare în circumscripția sa, împreună cu reprezentanții politici de la nivel regional și local, actori importanți ai integrării europene și purtători de cuvânt ai opiniei publice locale pe lângă instituțiile europene. În schimb, autorităților locale și regionale, în special celor alese, le revine misiunea de a informa cetățenii, printr-o activitate exhaustivă de sensibilizare, despre intervențiile UE în propriile lor teritorii, după cum prevăd, în orice caz, normele privind comunicarea despre fondurile structurale. Pentru a-și asuma pe deplin aceste responsabilități reciproce, ar fi de dorit ca ei să aibă un loc rezervat în cadrul protocolului manifestărilor de la nivel local și european;

9.

este de părere că trebuie evitate fragmentarea și multiplicarea canalelor, priorităților, resurselor și stilurilor de comunicare, pentru a se ajunge la o mai bună coordonare a strategiilor și activităților de comunicare ale instituțiilor și organelor Uniunii Europene;

10.

totodată, pune în evidență faptul că politicile fiecărei instituții europene privind brandul propriu trebuie să evolueze către un punct de convergență, astfel încât cetățenii să își poată forma o viziune de ansamblu asupra proiectului european, precum și faptul că este necesar să se „traducă”, pentru cetățeni, limbajul specific și terminologia UE și să se promoveze, prin intermediul unor materiale de informare clare, o mai bună înțelegere a structurilor instituționale ale UE;

11.

socotește că este necesar ca instituțiile UE să depună în continuare eforturi în vederea profesionalizării și valorificării politicilor lor în domeniul comunicării și participării. Comunicarea trebuie să țină pasul cu interesele cetățenilor, nu să se limiteze la campanii instituționale „de ultimă oră”, în ajunul alegerilor europene. De exemplu, activitatea desfășurată pe durata campaniei electorale europene de Parlamentul European, cu sprijinul partidelor politice, ar trebui să servească drept model în comunicarea de zi cu zi a UE;

12.

face apel la un angajament cu privire la un „Plan de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetățenii săi” în perspectiva viitoarelor alegeri europene, care să fie asumat în comun de către instituțiile UE, acestea stabilindu-și, în jurul unor axe strategice și al unor inițiative de comunicare coordonate și descentralizate, obiective cuantificabile și măsurabile, de mobilizare și sensibilizare a opiniei publice cu privire la proiectul european;

13.

subliniază că acest plan ar trebui să renunțe la abordarea descendentă tradițională care constă în a explica și a „vinde” Europa. Inițierea unui dialog, cu cetățenii și între aceștia, va permite o comunicare bidirecțională și cunoașterea reacțiilor de pe teren;

14.

propune ca, din prezent până în mai 2019, să se ajungă la situația în care majoritatea cetățenilor participanți la anchetele „Standard” efectuate de Eurobarametru să considere că „vocea lor contează în Europa”, că „înțeleg principalele procese decizionale și marile politici ale UE”, că sunt „bine informați pe teme europene” și că au o „imagine pozitivă despre UE” (1);

15.

în opinia sa, conținutul comunicării UE ar trebui să fie adaptat la condițiile generale culturale, sociale și economice existente la nivel local și să țină cont de mizele naționale; este de părere că ar fi mai relevant și mai operațional ca sferele locale, regionale și naționale existente să fie „europenizate”, în loc să se depună eforturi pentru crearea, în mod uniform, a unei sfere publice europene;

16.

recomandă ca mesajul să îi vizeze pe cetățeni și să fie anume conceput în funcție de nevoile și interesele lor, în special pe tineri, pe vârstnici – categorie a populației din ce în ce mai numeroasă – și pe locuitorii din zonele rurale și periurbane;

17.

subliniază în mod expres că tinerii reprezintă un grup-țintă la fel de important în toate regiunile. Tinerii care au putut participa activ la programele de mobilitate ale UE, la schimburile școlare, la semestre petrecute în străinătate sau la întâlniri ale tineretului la nivel internațional și la parteneriate școlare reprezintă ambasadorii Uniunii Europene de mâine; prin urmare, solicită să se ofere unui număr cât mai mare de tineri posibilitatea de a participa la programe și parteneriate europene, de exemplu, în cadrul programului Erasmus+, care ar trebui mai bine promovat în regiuni;

18.

consideră că, pentru a asigura succesul Planului de comunicare 2015-2019, este indispensabilă crearea de instrumente publicitare puse în slujba atragerii și motivării cetățenilor și care să evoce emoția provocată de sentimentul de a fi și a se simți europeni. Astfel, numeroase autorități locale și regionale dispun de platforme internet/sociale care se pot dovedi foarte utile pentru sensibilizarea cetățenilor și asigurarea implicării lor în proiectul european;

19.

reiterează necesitatea de a scoate în evidență date concrete referitoare la sfera de acțiune și la influența politicilor UE asupra vieții cotidiene a cetățenilor;

20.

amintește importanța multilingvismului; ca atare, solicită ca informațiile să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

21.

încurajează instituțiile UE să furnizeze informații pentru combaterea zvonurilor și a informațiilor neadevărate prin care se urmărește discreditarea Europei prin falsificarea faptelor; face apel la reprezentanții politici de la toate nivelurile să combată direct denigrarea nejustificată a Europei, în special atunci când o practică guverne și partide politice naționale, din motive politice interne; recomandă punerea în valoare a eforturilor bărbaților și femeilor care susțin activitatea de zi cu zi a Europei, precum și să se încerce ca dezbaterile pe teme europene să se bazeze pe informații obiective și precise;

22.

susține demersul ce constă în crearea unui „nou discurs pentru Europa” care ar favoriza în rândul opiniei publice europene un proces de reflecție asupra fundamentelor istorice, culturale, filozofice și sociologice ale integrării europene, inclusiv asupra costurilor „non-Europei”, care să nu fie însă nici impus „de sus în jos”, nici canalizat înspre un exercițiu de legitimare a posteriori a politicilor UE;

23.

în acest scop, subliniază că este important să se recurgă, pe plan local, regional, național și european, la sectoare de activitate inovatoare, europenizate, dar încă subestimate și insuficient utilizate, precum sportul, pentru a consolida „discursul pentru Europa” pornind de la argumente comune înscrise într-un demers educativ;

24.

propune ca acest „nou discurs pentru Europa” să capete substanță prin realizarea unor mijloace de comunicare (videoclipuri, aplicații pentru dispozitivele mobile, benzi desenate etc.) care să relateze drumul străbătut de o familie ce trăiește marile evenimente ale Europei și ca pe bancnotele din zona euro să se regăsească figurile unor personalități care întruchipează valorile UE; totodată, propune să se creeze, pentru actorii din lumea culturală și intelectualii care contribuie la elaborarea acestui „nou discurs”, platforme și condiții-cadru care să faciliteze colaborarea lor în rețea și schimburile dintre ei;

25.

solicită ca Grupul interinstituțional pentru informare (IGI) să se întrunească trimestrial, sub copreședinția Parlamentului European, a Consiliului de Miniștri și a Comisiei, în cadrul unui mandat clar, pentru a formula, a transpune în practică și a evalua prioritățile strategice comune și pentru a răspunde mai bine la nevoile fiecărei instituții în materie de comunicare; de asemenea, recomandă activarea Grupului „Informare” din cadrul Consiliului, care să instituie în fiecare stat membru structuri de coordonare a responsabililor cu comunicarea despre UE de la nivel național și subnațional;

26.

este de părere că Parlamentul European a demonstrat relevanța unei campanii de informare centralizate – la care a participat plenar și Comitetul Regiunilor – cu ocazia alegerilor europene din 2014, dar semnalează faptul că operațiunile de comunicare derulate la nivelul întregului continent reclamă dezvoltarea unor relații de cooperare descentralizate cu regiunile și administrațiile locale, cu societatea civilă și mass-media; remarcă, în această privință, restructurarea politicii de comunicare a Comisiei Europene, ceea ce este de așteptat să contribuie la realizarea acestei cooperări;

27.

propune ca, în decurs de cinci ani, să se organizeze 500 de „dialoguri cetățenești”, care să acopere tot teritoriul Europei, evitându-se organizarea întrunirilor doar în marile metropole; subliniază că aceste întâlniri cetățenești ar trebui să implice în mod sistematic birourile de informare din cadrul Parlamentului European, reprezentanțele Comisiei, Comitetul Regiunilor și colectivitățile teritoriale, care dispun de resursele, de experiența și de cunoștințele necesare referitoare la specificul local; aceste dialoguri cetățenești ar trebui purtate în locuri simbolice și să se refere la o politică sectorială a UE, la dosarele de maxim interes pentru o populație sau o regiune. Factorii politici de răspundere de la nivel regional și local, în special membrii CoR și deputații europeni, ar fi solicitați să anime aceste dialoguri și să asigure continuarea lor prin acțiuni concrete. Ar fi oportun ca această inițiativă să fie coordonată cu rețeaua de centre de informare „Europe Direct”, instituită de Comisia Europeană, prezentă în toate statele membre și dispunând de experiență în promovarea proiectului european la nivel regional și local;

28.

speră ca, în fiecare an, în fiecare din cele 277 de regiuni ale Europei, să se organizeze deplasarea unui comisar european care să îi asculte pe concetățenii noștri și să pună în valoare acțiunile UE;

29.

consideră oportun ca deputații europeni și membrii Comitetului Regiunilor să participe în fiecare an la inițiativa Back to school („Înapoi la școală”), așa cum se întâmplă cu funcționarii Comisiei Europene;

30.

salută campaniile-pilot de comunicare lansate în al doilea semestru al anului 2014 de către Comisia Europeană la nivelul a șase state membre, campanii care ar putea constitui un alt pilon al Planului de comunicare 2015-2019 al UE, întrucât sunt derulate în imediata apropiere a cetățenilor, demonstrând efectele concrete ale politicilor și legislației europene; propune ca ele să fie extinse la celelalte state membre, să li se asocieze regiunile și orașele și să li se adauge o dimensiune interactivă;

31.

solicită o cooperare mai activă a serviciilor UE de comunicare instituțională din statele membre (reprezentanțele Comisiei Europene, birourile de informare ale Parlamentului European, centrele de informare Europe Direct, autoritățile de management responsabile cu punerea în aplicare, în ansamblu, a fondurilor europene) cu autoritățile locale și regionale și cu asociațiile naționale ale acestora și luarea în considerare a informațiilor relevante despre lucrările Comitetului Regiunilor privind legislația UE și procesul său decizional, pentru a pune în valoare importanța și efectele politicilor europene la nivel local și pentru a promova inițiativele prin care se ține seama de nelămuririle și motivele de îngrijorare ale cetățenilor, oferindu-li-se astfel posibilitatea de a-și face cunoscute preocupările;

32.

solicită acestor servicii de comunicare din statele membre să efectueze un inventar al inițiativelor publice și private în materie de participare cetățenească, pentru a transmite mesaje prin intermediul acestora și a asigura astfel o interactivitate a mesajelor și un mai mare impact la nivel local. În acest scop, s-ar impune crearea de rețele și includerea acestora în Planul de comunicare, ca instrumente esențiale de difuzare;

33.

atrage atenția asupra faptului că colectivitățile locale și regionale dispun adesea de mijloace proprii de comunicare, difuzate pe scară largă, care pot fi utilizate în scopul comunicării și al lansării unei dezbateri despre informațiile europene adaptate la contextul local. UE le-ar putea transmite acestor cca 1 00  000 de colectivități locale suporturi de comunicare „la cheie”, care să nu conțină elemente de jargon (articole pentru reviste de informare, scheme, videoclipuri etc.). Asociațiile teritoriale naționale și delegațiile naționale ale CoR constituie calea de acces potrivită pentru a intra în contact cu acest grup bine determinat de autorități subnaționale;

34.

amintește că colectivitățile locale sunt responsabile pentru punerea în aplicare a unei părți semnificative din legislația europeană. Ca atare, este esențial să li se asigure posibilități optime de participare la procesul legislativ european. Or, recenta propunere comună a Comisiei Europene și a Parlamentului European de a obliga colectivitățile locale și asociațiile acestora să se înscrie în registrul organizațiilor care desfășoară activități de lobby limitează în mare măsură aceste posibilități de participare. Comitetul Regiunilor solicită așadar să se revină asupra acestui aspect al propunerii, astfel încât colectivitățile locale și asociațiile acestora să fie scutite, ca și regiunile, de obligația de a se înregistra;

35.

solicită Comisiei să impună obligații de comunicare mai ferme la acordarea subvențiilor europene destinate acestor colectivități (dimensiunile panourilor, amplasarea lor, prezența logourilor UE pe suporturile de comunicare etc.). Mențiunea „Cofinanțat de Uniunea Europeană” ar trebui să înlocuiască siglele de tipul FEDER, FEADR, FSE, ininteligibile pentru cetățeanul obișnuit; consideră că ar trebui să servească drept exemplu eforturile depuse de anumite regiuni în direcția contopirii bugetelor pentru comunicare ale diferitelor programe din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene și a punerii lor la dispoziția unor campanii mai eficiente; totodată, recomandă să se găsească sinergii (prin intermediul portalului „europe.eu”) între diferitele proiecte on-line (2) ale Comisiei Europene, ale statelor, ale Parlamentului și ale CoR, care – toate – să se bazeze pe hărți interactive de prezentare a proiectelor susținute de UE la nivel local;

36.

recomandă să se recurgă din ce în ce mai mult la o utilizare intensivă a instrumentelor de comunicare on-line și la platformele sociale, ca instrumente predilecte în contextul Planului de comunicare 2015-2019. Salută inițiativele care urmăresc elaborarea unor metode novatoare de participare on-line și de colectare a contribuțiilor cetățenilor din mai multe state membre și subliniază enormul potențial deținut de responsabilii politici locali și regionali în ceea ce privește „efectul multiplicator”, dată fiind influența lor pe rețelele sociale;

37.

se opune reducerii resurselor de care dispun instituțiile europene pentru activități de comunicare pentru perioada 2014-2020;

38.

propune descentralizarea a 20 % din bugetul de comunicare al UE pe plan național și local, în special către centrele de informare Europe Direct și Casa Europei, care să fie astfel consolidate, să stabilească relații de cooperare structurală cu partenerii locali și regionali și să vizeze un public mai larg;

39.

propune intensificarea campaniilor publicitare pentru a pune în valoare acțiunile Europei și pentru ca mecanismele sale decizionale să fie mai bine înțelese. Propune încheierea unor acorduri de parteneriat cu 500 de instituții de presă, posturi de televiziune și radio locale care să organizeze dezbateri și să dea cuvântul celor care trăiesc și construiesc Europa în viața de zi cu zi; subliniază că aceste acorduri de parteneriat trebuie să acorde independență editorială deplină redactorilor de presă și din mass-media audiovizuale. Instituțiile europene sprijină eforturile Comitetului Regiunilor de informare și sensibilizare a jurnaliștilor locali și regionali, organizând periodic activități cu participarea acestora;

40.

recomandă elaborarea unor noi modele de cofinanțare a strategiilor de comunicare ale UE, în locul programului de parteneriat de management care s-a încheiat în 2013. Subliniază că structura elaborată ar trebui să permită și parteneriatele directe cu colectivitățile locale și regionale din statele membre. Evidențiază faptul că proiectele-pilot de parteneriat strategic implementate recent de reprezentanțele Comisiei și de autoritățile regionale ar putea să servească drept exemplu și să fie aplicate pe scară mai largă, cu condiția să cuprindă angajamente financiare reciproce;

41.

propune ca între reprezentanțele Comisiei și autoritățile regionale și locale să se încheie 500 de parteneriate strategice, prevăzute în buget în cadrul „Planului de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetățenii săi”;

42.

subliniază utilitatea rețelelor structurate, precum conferința anuală EuroPCom a CoR, care reunește în fiecare an la Bruxelles peste 700 de actori instituționali în domeniul comunicării, și a acțiunilor de sprijin pentru consolidarea capacităților de comunicare ale autorităților locale, regionale și naționale. Propune ca până în 2019, rețeaua „Prieteni ai Europei”să numere cel puțin 5  000 de localități, orașe și regiuni, pentru a mobiliza, a forma și a acorda asistență responsabililor cu comunicarea din statele membre;

43.

încurajează reprezentanțele instituționale ale Comisiei și Parlamentului din statele membre să organizeze la nivel regional, la Bruxelles și la Strasbourg reuniuni cu specialiștii în comunicare publică și cu agenții din cadrul administrațiilor publice locale și regionale;

44.

recomandă să se efectueze o evaluare de impact al Planului de comunicare 2015-2019 al UE, precum și mai multe anchete regionale Eurobarometru, care să colecteze date la nivel local și regional, și să se pună la punct o metodologie comună de măsurare a impactului acțiunilor de comunicare despre UE la nivel local, utilizându-se expertiza autorităților descentralizate și capacitatea lor de înțelegere a opiniei publice.