6.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 438/7

1.

REAMINTEȘTE că, în conformitate cu articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și că acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice, că UE încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală.

2.

REAMINTEȘTE concluziile Consiliului privind valorile și principiile comune în sistemele de sănătate ale Uniunii Europene, adoptate la 2 iunie 2006 (1), și, în special, valorile generale ale universalității, ale accesului la îngrijiri de bună calitate, ale echității și ale solidarității.

3.

REAMINTEȘTE că Analiza anuală a creșterii pentru 2014 subliniază necesitatea elaborării unor strategii de incluziune activă, care să cuprindă un acces larg la servicii de sănătate de înaltă calitate și accesibile din punctul de vedere al prețurilor, precum și cu privire la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

4.

REAMINTEȘTE Recomandarea 2009/C 151/01 a Consiliului din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (2).

5.

REAMINTEȘTE Recomandarea 2002/77/CE a Consiliului din 15 noiembrie 2001 privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană (3) și Planul de acțiune al Comisiei împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene (4).

6.

REAMINTEȘTE concluziile Consiliului din 22 iunie 2012 privind impactul rezistenței la antimicrobiene în sectorul sănătății umane și în sectorul veterinar – abordarea „One Health” (5).

7.

REAMINTEȘTE că rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistenței medicale fac obiectul supravegherii epidemiologice în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și articolul 2 alineatul (2) din Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE (6).

8.

REAMINTEȘTE Rezoluția AMS67.25 a Adunării Mondiale a Sănătății privind rezistența la antimicrobiene, adoptată la 24 mai 2014.

9.

REAMINTEȘTE că Recomandarea 2009/C 151/01 și Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale ransfrontaliere (7) prevăd furnizarea de asistență medicală pacienților în conformitate cu orientările și standardele de siguranță și de calitate și clarifică dreptul de a primi informații, într-un mod clar și transparent, cu privire la siguranța și calitatea măsurilor în vigoare și la procedurile de depunere a plângerilor și de soluționare a litigiilor.

10.

IA ACT de faptul că procesele de elaborare a politicilor și procesele de luare a deciziilor ar trebui să se bazeze pe dovezi și să fie susținute printr-o colectare de date sistematică, care utilizează instrumente adecvate ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în domeniul sănătății.

11.

CONSTATĂ că tendința actuală de a transfera asistența medicală din spital în ambulatoriu, inclusiv asistența medicală primară și îngrijirile la domiciliu, pot duce la situații în care o parte din ce în ce mai mare a asistenței este acordată de lucrători din afara mediului spitalicesc, de asistenți sociali și de personalul de îngrijire, inclusiv de îngrijitori informali.

12.

RECUNOAȘTE că ar trebui să se includă educația și formarea profesională în materie de siguranță a pacienților și de prevenire și control al infecțiilor în cursurile de formare pentru personalul medical și personalul de îngrijire, precum și în dezvoltarea profesională continuă.

13.

RECUNOAȘTE că sistemele de raportare și de învățare corecte și fără caracter acuzator s-au dovedit a fi instrumente excelente în îmbunătățirea culturii siguranței pacienților.

14.

IA ACT de concluziile celor două rapoarte (8) ale Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Recomandării 2009/C 151/01.

15.

RECUNOAȘTE că punerea în aplicare a unor măsuri eficace de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale, la nivel regional și național, este esențială pentru combaterea răspândirii și creșterii rezistenței la antimicrobiene și că abordarea infecțiilor asociate asistenței medicale este un element fundamental al Planului de acțiune al UE privind combaterea amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene, adoptat în 2011 (9).

16.

REAMINTEȘTE faptul că se estimează că aproximativ 3,2 de milioane de pacienți (10) dobândesc o infecție asociată asistenței medicale în UE, în fiecare an, dintre care, conform estimărilor, 20-30 % se pot preveni (11), și faptul că se preconizează apariția unor evenimente adverse în procent de 5-10 %, dintre care aproape jumătate ar putea fi evitate (12).

17.

IA ACT de faptul că, în conformitate cu sondajul special Eurobarometru „Siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale” (13), mai mult de jumătate (53 %) din toți cetățenii UE sunt de părere că asistența medicală spitalicească din țările lor ar putea aduce daune pacienților, în timp ce jumătate din respondenți sunt de părere că asistența medicală în regim nespitalicesc poate dăuna pacienților și de faptul că aceste procente nu au scăzut în mod semnificativ după 2009.

18.

CONSTATĂ CU PREOCUPARE faptul că, potrivit celor mai recente informații publicate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) (14), infecțiile asociate asistenței medicale cauzate de microorganisme multirezistente sunt în creștere.

19.

IA ACT de lucrările OMS și OCDE privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale, pe care și UE le sprijină.

20.

SALUTĂ progresele înregistrate de statele membre, din 2009, în ceea ce privește includerea siguranței pacienților în politicile de sănătate publică, astfel cum se prevede în Recomandarea 2009/C 151/01.

21.

SALUTĂ lucrările Grupului de lucru privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale referitoare la orientările practice privind educația și formarea profesională și sistemele de raportare și de învățare.

22.

IA ACT de faptul că responsabilizarea și implicarea pacienților sunt recunoscute ca fiind o parte esențială a bunei calități și a siguranței asistenței medicale și necesită un efort din partea statelor membre de a efectua un schimb de cunoștințe și de instrumente eficiente între țări.

23.

SALUTĂ activitatea Rețelei europene pentru siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale (acțiunea comună PaSQ) privind punerea în aplicare a Recomandării 2009/C 151/01 în ceea ce privește schimbul de bune practici din statele membre și implementarea acestora.

24.

RECUNOAȘTE necesitatea unei colaborări continue și sustenabile la nivelul UE privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale.

25.

CONSTATĂ că punerea în aplicare a dispozițiilor generale privind siguranța pacienților din Recomandarea 2009/C 151/01 aduce o contribuție pozitivă la sănătatea populației și la economia sistemelor de sănătate și că acest lucru necesită o atenție continuă.

26.

REAMINTEȘTE că daunele asociate cu evenimente adverse reprezintă un cost suplimentar pentru sistemele de sănătate.

27.

CONSIDERĂ că evaluarea performanțelor sistemelor de sănătate poate contribui la realizarea de progrese în ceea ce privește siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale.

(a)

să își intensifice eforturile de punere în aplicare a Recomandării 2009/C 151/01, ținând seama de domeniile prioritare identificate în concluziile celor două rapoarte de punere în aplicare ale Comisiei, de raportul privind educația și formarea profesională și de raportul privind sistemele de raportare și de învățare, elaborate de grupul de lucru privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale;

(b)

să identifice, dacă acest lucru nu a fost deja efectuat, autoritățile responsabile cu punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor integrate privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea, supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale;

(c)

să aibă în vedere punerea în aplicare a orientărilor, a recomandărilor și a bunelor practici privind siguranța pacienților, prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistența la antimicrobiene, precum și utilizarea taxonomiei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind siguranța pacienților, pentru a contribui la îmbunătățirea performanțelor clinice și organizaționale;

(d)

să promoveze educația și formarea profesională a personalului din domeniul asistenței medicale cu privire la siguranța pacienților și la infecțiile asociate asistenței medicale, ținând seama de activitățile relevante ale ECDC, inclusiv de documentul tehnic al ECDC „Competențele de bază pentru personalul responsabil cu controlul infecțiilor și igiena spitalicească în Uniunea Europeană” (15), precum și de recomandările relevante ale OMS, în vederea promovării disponibilității unui personal format în mod corespunzător, inclusiv a personalului specializat în controlul infecțiilor, în unitățile sanitare;

(e)

să încurajeze organizațiile profesioniștilor din domeniul sănătății să construiască o cultură interprofesională a siguranței pacienților, care să permită procese de asistență medicală integrate și de înaltă calitate;

(f)

să elaboreze măsuri care să permită raportări corecte și fără caracter acuzator din partea profesioniștilor din domeniul sănătății sau a pacienților și să sprijine tratarea erorilor și a evenimentelor adverse într-un mod neacuzator, precum și învățarea din acestea;

(g)

să încurajeze participarea și responsabilizarea pacienților, a familiilor lor și a îngrijitorilor informali ai acestora, precum și a organizațiilor de pacienți, prin furnizarea de informații și de servicii educative obiective, bazate pe dovezi, și să promoveze participarea pacienților la luarea deciziilor în cadrul procesului de asistență medicală pentru a contribui la prevenirea evenimentelor adverse;

(h)

să analizeze posibilitatea realizării unor evaluări eficiente din punctul de vedere al costurilor ale programelor privind siguranța pacienților, pe baza, printre altele, a rezultatelor „Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020)”;

(i)

să consolideze programele și planurile de prevenire și control al infecțiilor pe tot parcursul procesului de asistență și de tratament, inclusiv programe adaptate pentru centrele de îngrijire și asistență și pentru centrele de îngrijire pe termen lung;

(j)

să intensifice prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, inclusiv prin adoptarea, punerea în aplicare și monitorizarea orientărilor profesionale la nivel național și, după caz, în strânsă colaborare cu ECDC;

(k)

să efectueze schimburi de experiență privind strategiile destinate să asigure siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale între toate unitățile care oferă asistență;

(l)

să dezvolte orientări profesionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, inclusiv monitorizarea prescripțiilor;

(m)

să continue să acorde o atenție deosebită rezistenței la antimicrobiene, astfel cum se precizează în concluziile Consiliului din 22 iunie 2012, precum și să monitorizeze consumul de agenți antimicrobieni și să pună în aplicare supravegherea rezistenței antimicrobiene, inclusiv participarea la rețele de supraveghere ale UE referitoare la aceste aspecte, coordonate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente.

(a)

să promoveze o cultură a siguranței pacienților, care cuprinde raportări corecte și fără caracter acuzator privind evenimentele adverse la nivelul unității sanitare, și să depună eforturi în direcția măsurării și îmbunătățirii culturii siguranței pacienților;

(b)

să revizuiască în mod regulat orientările practice privind educația și formarea profesională a personalului medical și privind sistemele de raportare și de învățare;

(c)

să promoveze colectarea de informații privind evenimentele adverse;

(d)

să promoveze adoptarea de orientări și de politici bazate pe elemente concrete, prin schimbul de bune practici privind prevenirea și controlul rezistenței la antimicrobiene;

(e)

să elaboreze orientări pentru implicarea pacienților/cetățenilor în strategiile privind siguranța pacienților, luând în considerare lucrările Organizației Mondiale a Sănătății;

(f)

să elaboreze orientări voluntare privind modul de stabilire a standardelor și orientărilor privind siguranța pacienților, ținând cont de metodologiile existente în ceea ce privește stabilirea standardelor și a orientărilor folosite atât de către autoritățile naționale competente, cât și de asociațiile profesioniștilor din domeniul sănătății și de asociațiile științifice;

(g)

să aprofundeze lucrările referitoare la dimensiunile calității asistenței medicale, luând în considerare cunoștințele existente, inclusiv lucrările „Acțiunii comune privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale (PaSQ)”;

(h)

să finalizeze, până în decembrie 2016, un cadru pentru o colaborare durabilă la nivelul UE privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale, luând, de asemenea, în considerare rezultatele „Acțiunii comune privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale (PaSQ)”;

(i)

să țină cont de rezultatele cercetărilor în elaborarea de politici și programe și să promoveze cercetări suplimentare privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale;

(j)

să depună eforturi pentru o mai bună înțelegere a raportului cost-eficacitate al politicilor privind siguranța pacienților, în conformitate cu principiile eficacității, eficienței, adecvării, siguranței și calității asistenței medicale;

(k)

să consolideze în continuare cooperarea dintre sectorul sănătății umane și sectorul veterinar pentru a aborda amenințările tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene;

(l)

să consolideze și să coordoneze eforturile în domeniul cercetării și inovării în vederea abordării rezistenței la antimicrobiene, în special prin sprijinirea inițiativei de programare în comun privind rezistența la antimicrobiene;

(m)

să îmbunătățească strategiile privind siguranța pacienților, pe baza rezultatelor acțiunii intitulate „Studiu privind costurile generate de asistența nesigură și raportul cost-eficacitate al programelor de siguranță a pacienților”, lansată de Comisie în colaborare cu grupul de lucru privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale.

(a)

să continue să sprijine statele membre în îmbunătățirea strategiilor și programelor privind siguranța pacienților în toate unitățile de asistență, pe baza rezultatelor celor două rapoarte ale Comisiei privind punerea în aplicare a Recomandării 2009/C 151/01;

(b)

să asigure coordonarea activităților UE privind siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale, printre care erorile de tratament, infecțiile asociate asistenței medicale și rezistența la antimicrobiene, cu sprijinul științific al agențiilor relevante ale UE și ținând seama de activitatea organizațiilor internaționale, precum OMS și OCDE;

(c)

să continue monitorizarea evoluțiilor privind siguranța pacienților și infecțiile asociate asistenței medicale în statele membre și la nivelul UE și să raporteze constatările sale referitoare la tendințele politicilor în materie de siguranță a pacienților, principalele cauze ale evenimentelor adverse și domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare;

(d)

să examineze posibilitatea de a prezenta o propunere de recomandare privind furnizarea de informații către pacienți cu privire la siguranța pacienților, în urma Recomandării 2009/C 151/01 și în urma unor noi lucrări pregătitoare desfășurate împreună cu statele membre referitoare la dimensiunile calității asistenței medicale;

(e)

să monitorizeze punerea în aplicare a definițiilor de caz, la nivelul UE, ale infecțiilor asociate asistenței medicale și participarea statelor membre la supravegherea UE a infecțiilor asociate asistenței medicale, astfel cum este coordonată de ECDC;

(f)

să asigure o continuare a planului de acțiune al UE privind rezistența la antimicrobiene după 2017, inclusiv să pună accentul pe prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.