29.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/102

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

Portugalia a făcut obiectul unui program de ajustare macroeconomică până la 17 mai 2014, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului (3), care prevedea punerea la dispoziție a asistenței financiare timp de trei ani. La 23 aprilie 2014, Consiliul a decis (4) să prelungească cu șase săptămâni perioada în care asistența financiară este disponibilă, pentru a asigura o evaluare amplă și aprofundată a respectării condițiilor programului și a permite plata regulamentară a ultimei tranșe de împrumut. Prin urmare, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Portugalia a fost scutită, pe durata programului, de la monitorizarea și evaluarea în cadrul semestrului european în scopul coordonării politicilor economice. Având în vedere că Portugalia nu mai face obiectul programului, în prezent aceasta ar trebui reintegrată pe deplin în cadrul semestrului european.

(5)

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice din 2014. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6) , Raportul privind mecanismul de alertă.

(6)

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a subliniat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)

În temeiul Regulamentului (UE) nr. 472/2013, Portugalia a fost scutită pe durata programului de ajustare macroeconomică de obligația de a-și prezenta Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Cu toate acestea, Portugalia a prezentat la 30 aprilie 2014 un document actualizat de strategie bugetară (Documento de Estratégia Orçamental) și, de asemenea, a prezentat o scrisoare din partea guvernului care conținea informații la zi privind evoluțiile referitoare la țintele Strategiei Europa 2020. La 17 mai 2014, guvernul și-a prezentat programul de reformă aflat în curs și noile inițiative în direcția creșterii durabile în documentul intitulat The Road to Growth, a medium-term reform strategy for Portugal (Calea spre creștere - o strategie pe termen mediu a reformei pentru Portugalia).

(8)

Obiectivul strategiei bugetare prezentate în documentul de strategie bugetară pentru 2014 este acela de a corecta în mod sustenabil deficitul excesiv până în 2015 și de a atinge obiectivul pe termen mediu până în 2017. Strategia urmărește să aducă deficitul public la 4,0 % din PIB în 2014 și să îl diminueze și mai mult, la 2,5 % din PIB, în 2015, în conformitate cu țintele stabilite în recomandarea din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive din 21 iunie 2013 și reconfirmate de cea de a 12-a revizuire a programului de ajustare macroeconomică. Cu toate acestea, la 30 mai 2014, Curtea Constituțională a anulat unele măsuri de consolidare având un impact estimat asupra rezultatelor bugetare din 2014 de circa 0,4 % din PIB, cu posibile efecte subsecvente în 2015. Pentru a atinge țintele convenite, guvernul va trebui să introducă măsuri de înlocuire echivalente ca dimensiune. Pe de altă parte, încă două cauze se află pe rolul Curții Constituționale, iar această situație nu permite o cuantificare completă a măsurilor de adoptat. Având în vedere timpul limitat disponibil, guvernul ar putea fi nevoit să recurgă la măsuri mai puțin favorabile creșterii, în special pentru partea de venituri. După 2015, strategia confirmă că își propune să atingă obiectivul pe termen mediu până în 2017, depunând un efort structural de 0,5 % din PIB în 2016 și atingând un deficit structural de 0,5 % în 2017. Potrivit strategiei, datoria publică brută va ajunge la un nivel maxim de aproximativ 130,2 % din PIB în 2014 și va începe treptat să scadă începând cu 2015. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din strategie este în concordanță cu previziunile de primăvară ale Comisiei și a fost analizat de Consiliul pentru Finanțele Publice. În urma hotărârii Curții Constituționale, strategia bugetară în 2014 va trebui să fie revizuită pentru a atinge obiectivul urmărit al unui deficit de 4 % din PIB. Cu toate acestea, se menține riscul unei evoluții negative față de țintă, în principal din cauza lipsei de securitate juridică și a impactului statistic al operațiunilor care vizează o gestionare mai eficientă a îndatorării excesive a unora dintre întreprinderile deținute de stat.

Ajustarea bugetară pentru 2015 este susținută de măsuri de consolidare bugetară în valoare de 0,8 % din PIB, procent considerat suficient pentru a atinge ținta de 2,5 % din PIB. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, pe baza evaluării strategiei bugetare a guvernului și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că țintele strategiei corespund cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Consolidarea bugetară trebuie să fie susținută de reforme suplimentare ale sistemului de gestionare a finanțelor publice. În special, în ciuda progreselor înregistrate în cadrul programului de ajustare macroeconomică, reforma cuprinzătoare a legii-cadru a bugetului trebuie finalizată și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura controlul strict al cheltuielilor prin aplicarea dispozițiilor privind controlul angajamentelor și pentru a evita acumularea altor arierate în sectorul public. Va fi esențial să se continue restructurarea întreprinderilor deținute de stat, să se asigure sustenabilitatea financiară a acestora, precum și să se asigure un control strict al cheltuielilor cu pensiile și cu sistemul de sănătate. Pentru partea de venituri, se pot face îmbunătățiri pentru ca regimul fiscal să fie mai favorabil creșterii economice și pentru a promova respectarea obligațiilor fiscale.

(10)

Portugalia se confruntă cu provocări legate de șomaj, care, în ciuda recentei diminuări, rămâne la un nivel foarte ridicat, în special pentru tineri. Rata șomajului a fost de 16,4 % în 2013, iar șomajul în rândul tinerilor a fost de 38,1 %, cifre situate cu mult peste media UE, fapt valabil și pentru procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Rata de ocupare în rândul persoanelor din categoria de vârstă 20-64, care în Portugalia era în mod tradițional ridicată, a scăzut vizibil de la începutul crizei economice, de la 73,1 % în 2008 la 65,6 % în 2013. În privința șomajului în rândul tinerilor, în concordanță cu obiectivele unei garanții pentru tineret, principalele provocări includ impactul slab al măsurilor asupra tinerilor care nu sunt înregistrați și necesitatea de a corela mai bine educația și formarea cu cerințele de pe piața muncii. În cadrul programului de ajustare macroeconomică, Portugalia a pus în aplicare o serie amplă de reforme ale pieței forței de muncă, menite să relaxeze legislația prea restrictivă privind protecția locurilor de muncă, să confere mai multă flexibilitate modalităților de stabilire a salariilor și să îmbunătățească funcționarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și politicile de activare. Cu toate acestea, persistă provocări în special privind necesitatea de a soluționa problema segmentării pieței forței de muncă și îmbunătățirea adaptabilității salariilor în contextul condițiilor economice. O evaluare independentă a efectelor reformelor recente din sistemul de protecție a locurilor de muncă ar fi utilă pentru a evalua, în special, impactul asupra creării de locuri de muncă, a precarității, a costurilor globale cu forța de muncă, precum și asupra numărului de concedieri atacate în justiție și a rezultatelor acestora. În ciuda eforturilor de a diminua impactul social negativ, ajustările economice necesare în urma crizei au avut repercusiuni negative în ceea ce privește sărăcia.

(11)

Portugalia a realizat progrese considerabile în reformarea sistemului său de educație, adoptând mai multe măsuri pentru a combate părăsirea timpurie a școlii, pentru a îmbunătăți rata de absolvire a învățământului terțiar și pentru a răspunde nevoilor de pe piața muncii. Cu toate acestea, punerea deplină în aplicare și utilizarea eficientă a fondurilor rămân cruciale. În special, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce necorelările competențelor, inclusiv prin consolidarea calității și a atractivității învățământului profesional și tehnic, inclusiv a învățământului profesional și tehnic dual, prin încurajarea implicării angajatorilor în conceperea programelor și în furnizarea de pregătire la locul de muncă și de ucenicii adecvate. De asemenea, este necesar să se introducă efectiv servicii de orientare profesională și de consiliere pentru elevii și studenții de la nivelul secundar și terțiar, în concordanță cu nevoile de pe piața forței de muncă și cu competențele care s-a estimat că vor fi necesare, precum și să se întărească legăturile cu sectorul întreprinderilor.

(12)

Portugalia a luat măsuri importante în cadrul programului de ajustare macroeconomică pentru a îmbunătăți baza de capital a sectorului bancar și a consolida cadrul de supraveghere și rezoluție pentru acest sector. Cu toate acestea, persistă provocări importante care trebuie monitorizate și gestionate cu atenție, inclusiv profitabilitatea băncilor portugheze. Datele pentru primul trimestru din 2014 arată că unele dintre băncile asistate au înregistrat rezultate pozitive. Calitatea activelor este în continuare o problemă semnificativă, nivelurile de depreciere rămânând ridicate, la aproximativ 6 % din totalul împrumuturilor brute; creditele neperformante rămân, de asemenea, la niveluri ridicate (10,6 %), mai ales în segmentul societăților (peste 16 %), potrivit datelor disponibile la sfârșitul lui 2013. Portugalia a adoptat o serie de măsuri pentru a facilita împrumuturile acordate întreprinderilor viabile, însă condițiile de finanțare sunt în continuare dificile, în special pentru IMM-uri, iar gama alternativelor de care dispune segmentul societăților pentru a obține altă finanțare decât din partea băncilor rămâne limitată. Rata creditelor recent acordate IMM-urilor a scăzut cu 4,8 % în 2013 față de 2012. Rata medie a dobânzilor pentru noile împrumuturi acordate întreprinderilor portugheze a scăzut într-o anumită măsură de la începutul anului 2013, însă rămâne cu mult peste media zonei euro. Având în vedere nivelul ridicat de îndatorare excesivă a întreprinderilor și necesitatea de a reduce în continuare gradul de îndatorare al sectorului bancar, capacitatea băncilor de a mări numărul de împrumuturi acordate întreprinderilor viabile la costuri rezonabile rămâne restrânsă.

(13)

Pentru a asigura eficiența și sustenabilitatea sectorului energetic și a diminua costul energiei pentru economie, în cadrul programului de ajustare macroeconomică au fost puse în aplicare două pachete de măsuri. Cu toate acestea, marjele de profit în sectorul energetic trebuie și mai mult reduse și trebuie abordat deficitul tarifar ridicat, aflat în creștere. În acest scop, Portugalia a anunțat recent un al treilea pachet de măsuri, care include extinderea până în 2015 a taxei speciale aplicate operatorilor din domeniul energiei în 2014. În plus, îmbunătățirea integrării transfrontaliere a rețelelor energetice și accelerarea implementării proiectelor de interconectare în domeniul energiei electrice și al gazelor sunt aspecte nesoluționate, care trebuie abordate în mod hotărât, pentru a pune capăt situației de izolare a Peninsulei Iberice față de piața energetică a UE. În sectorul transporturilor, au fost înregistrate progrese în cadrul programului, în special în ceea ce privește consolidarea poziției concurențiale a porturilor portugheze, întocmirea unui plan de transporturi cuprinzător, pe termen lung, după ce au fost abordate în prealabil deficiențele și lacunele, precum și îmbunătățirea cadrului de reglementare. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru implementarea efectivă a planului de transporturi cuprinzător, pe termen lung, și a planului de acțiune pentru reforma porturilor. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru a asigura independența și capacitatea autorității de reglementare în sectorul transporturilor, sustenabilitatea financiară a întreprinderilor din sector deținute de stat, precum și pentru a spori eficiența și concurența în transportul feroviar.

(14)

O reformă deosebit de importantă a fost efectuată pe piața închirierilor în mediul urban, în scopul de a conferi mai mult dinamism pieței locuințelor, inclusiv prin asigurarea unui mai bun echilibru al drepturilor și obligațiilor care le revin proprietarilor și chiriașilor, prin introducerea unei mai mari flexibilități în privința duratei contractelor și prin oferirea de stimulente pentru efectuarea lucrărilor de renovare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a evalua în mod global impactul acestei reforme pe baza datelor privind factorii-cheie din cadrul pieței și economia paralelă de pe piața portugheză a chiriilor. Portugalia a făcut progrese substanțiale în consolidarea mediului său de afaceri, în special prin promovarea unor mai bune condiții-cadru, prin favorizarea culturii antreprenoriale și prin îmbunătățirea procedurii insolvenței pentru întreprinderile aflate în dificultate. În prezent, atenția trebuie îndreptată către punerea în aplicare. S-au înregistrat progrese în simplificarea procedurilor administrative și de acordare a licențelor, însă o serie de măsuri trebuie încă finalizate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a elimina obstacolele în calea concurenței din sectorul serviciilor, în special prin adoptarea unor modificări sectoriale, precum și în sectorul serviciilor profesionale, prin adoptarea actelor legislative privind organismele profesionale rămase. În materie de reglementare și concurență, sunt necesare măsuri subsecvente pentru a asigura independența și autonomia autorităților naționale de reglementare sectorială și a autorității de concurență. Autoritățile publice continuă să efectueze plățile cu întârzieri importante.

(15)

S-au înregistrat progrese notabile în cadrul programului de ajustare macroeconomică în raționalizarea și modernizarea administrației publice în ceea ce privește încadrarea în muncă, politica de remunerare, condițiile de muncă, eficiența organizațională și calitatea serviciilor. Cu toate acestea, unele dintre măsurile de reformă preconizate trebuie încă finalizate, iar transparența trebuie îmbunătățită. În ciuda progreselor importante înregistrate pentru îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar, sunt necesare noi îmbunătățiri, în special privind durata procedurilor, procentul de cauze soluționate, numărul cauzelor aflate pe rol și procesul de monitorizare și de evaluare.

(16)

În baza analizei pe care a efectuat-o, Comisia concluzionează că punerea în aplicare cu succes a programului de ajustare macroeconomică a avut un rol decisiv în gestionarea riscurilor economice și financiare și în reducerea dezechilibrelor. Portugalia a adoptat o serie amplă de reforme structurale ambițioase în cadrul programului, care încep să dea roade printr-o mai mare competitivitate și relansarea creșterii economice, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a evalua impactul reformelor asupra funcționării economiei. Prin urmare, monitorizarea continuă a tuturor reformelor puse în aplicare este esențială pentru a evalua dacă acestea contribuie la stimularea competitivității, a producției și a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă.

(17)

Întrucât, după sfârșitul programului de ajustare macroeconomică, ce se va încheia în mod legal la data de 28 iunie 2014, Portugalia va fi pe deplin reintegrată în exercițiul semestrului european, Comisia, pe această bază, a evaluat documentele prezentate de Portugalia. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Portugalia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie pentru Portugalia în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-8 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat strategia bugetară a guvernului, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos. Prezentele recomandări au fost elaborate imediat după încheierea programului de ajustare macroeconomică și, așadar, se bazează pe rezultatele acestui program cu scopul de a asigura aplicarea durabilă a acestuia.

(19)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe această bază, Consiliul a formulat recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (8). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Portugalia ar trebui să vegheze la punerea în aplicare integrală și în timp util și a acestor recomandări,

1.

Să pună în aplicare măsurile necesare de consolidare bugetară pentru 2014, pentru a atinge țintele bugetare și a împiedica acumularea de noi arierate. Pentru 2015, să pună în aplicare o strategie bugetară revizuită, pentru a aduce deficitul la 2,5 % din PIB, în conformitate cu ținta stabilită în recomandarea din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, efectuând în același timp ajustarea structurală necesară. Să înlocuiască măsurile de consolidare pe care Curtea Constituțională le consideră neconstituționale prin măsuri similare ca dimensiune și calitate, cât mai curând posibil. Corectarea deficitului excesiv ar trebui efectuată într-un mod sustenabil și favorabil creșterii, limitând recurgerea la măsuri cu caracter excepțional/temporare. După corectarea deficitului excesiv, să continue ajustarea structurală anuală planificată pentru a atinge obiectivul pe termen mediu, în conformitate cu cerința unei ajustări structurale anuale de cel puțin 0,5 % din PIB, cu un procent mai ridicat în perioade propice, și să asigure respectarea regulii privind gradul de îndatorare pentru a înscrie ponderea ridicată a datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă. Să acorde prioritate consolidării bugetare bazate pe cheltuieli și să îmbunătățească și mai mult eficiența și calitatea cheltuielilor publice. Să mențină un control strict al cheltuielilor la nivelul administrațiilor centrale, regionale și locale. Să continue restructurarea întreprinderilor deținute de stat. Să elaboreze, până la sfârșitul anului 2014, noi măsuri cuprinzătoare în cadrul reformei în curs a sistemului de pensii, care să vizeze îmbunătățirea sustenabilității pe termen mediu a acestui sistem. Să controleze creșterea cheltuielilor aferente sistemului de sănătate și să continue reforma spitalelor. Să revizuiască regimul fiscal și să îl facă mai favorabil creșterii. Să continue să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale și să combată evaziunea fiscală prin sporirea eficienței administrației fiscale. Să consolideze, până la sfârșitul anului 2014, sistemul de gestionare a finanțelor publice prin finalizarea și implementarea rapide a reformei cuprinzătoare a legii-cadru a bugetului. Să asigure respectarea strictă a legii privind controlul angajamentelor. Să pună efectiv în aplicare grile unice pentru salariile și suplimentele salariale din sectorul public începând cu 2015.

2.

Să mențină evoluțiile salariului minim la un nivel corespunzător obiectivelor de promovare a ocupării forței de muncă și de competitivitate. Să asigure un sistem de stabilire a salariilor care să promoveze alinierea salariilor și a productivității la nivelul sectorial și/sau de întreprindere. Să analizeze, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practica națională, posibilitatea suspendării temporare a acordurilor colective, de comun acord, la nivel de întreprindere. Până în septembrie 2014, să prezinte propuneri privind suspendarea temporară a acordurilor colective, de comun acord, la nivel de întreprindere, precum și privind revizuirea supraviețuirii acordurilor colective.

3.

Să prezinte, până în martie 2015, o evaluare independentă a reformelor recente din sistemul de protecție a locurilor de muncă, împreună cu un plan de acțiune pentru eventuale noi reforme menite să soluționeze problema segmentării pieței forței de muncă. Să continue reforma în curs a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, în scopul de a mări ratele de ocupare și de participare pe piața muncii, în special prin îmbunătățirea consilierii profesionale/a asistenței pentru căutarea unui loc de muncă și a sistemelor de activare/sancționare, în scopul reducerii șomajului de lungă durată și al integrării persoanelor celor mai îndepărtate de piața forței de muncă. Să abordeze chestiunea șomajului ridicat în rândul tinerilor, în special anticipând competențele de care va fi nevoie și adoptând măsuri adresate tinerilor care nu sunt înregistrați, în concordanță cu obiectivele unei garanții pentru tineret. Să asigure o acoperire adecvată a asistenței sociale, inclusiv a schemei de venit minim, garantând totodată activarea eficace a persoanelor care beneficiază de prestații.

4.

Să amelioreze calitatea și relevanța pentru piața forței de muncă a sistemului de educație pentru a reduce numărul cazurilor de părăsire timpurie a școlii și a aborda ratele scăzute de performanță ale sistemului educațional. Să asigure eficiența cheltuielilor publice în domeniul educației și să reducă necorelările competențelor, inclusiv prin consolidarea calității și atractivității învățământului profesional și tehnic, precum și prin promovarea cooperării cu sectorul întreprinderilor. Să consolideze cooperarea dintre cercetarea publică și întreprinderi și să încurajeze transferul de cunoștințe.

5.

Să monitorizeze situația lichidității și eventualele deficite de capital ale băncilor, inclusiv prin inspecții tematice la fața locului și prin teste de rezistență. Să analizeze planurile de redresare ale băncilor și să aducă îmbunătățiri procesului de evaluare, acolo unde este necesar. Să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a reduce nivelul de îndatorare excesivă a întreprinderilor și să întărească eforturile de a extinde gama alternativelor de finanțare, inclusiv pentru etapele timpurii ale creării de întreprinderi, prin consolidarea eficienței instrumentelor de restructurare a datoriilor (în special PER și SIREVE) pentru întreprinderile viabile, prin introducerea unor stimulente pentru bănci și debitori de a se angaja în procese de restructurare în etape timpurii și prin îmbunătățirea disponibilității finanțării pe piața de capital. Să se asigure că măsurile identificate sprijină realocarea finanțării în favoarea sectoarelor productive ale economiei, inclusiv către IMM-uri viabile, evitând totodată riscurile la adresa finanțelor publice și a stabilității financiare. Să introducă, până la sfârșitul lunii septembrie 2014, un mecanism de alertă timpurie, cu scop principal de supraveghere, pentru a identifica întreprinderile, inclusiv pe cele mici și mijlocii, care prezintă un risc ridicat de neîndeplinire a obligațiilor din cauza unui nivel excesiv de îndatorare, mecanism care ar putea, indirect, să sprijine restructurarea din timp a datoriilor societăților.

6.

Să implementeze al doilea și al treilea pachet de măsuri în sectorul energetic, cu scopul de a diminua costul energiei pentru economie, să elimine totodată datoria aferentă tarifelor la energie electrică până în 2020 și să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare. Să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și să accelereze implementarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei electrice și al gazelor. Să pună în aplicare planul de transporturi cuprinzător, pe termen lung, precum și calendarul de realizare a reformelor sectorului portuar. Să finalizeze concesiunile de transporturi pentru zonele metropolitane Lisabona și Porto. Să garanteze că renegocierile privind concesiunile portuare existente și noile scheme de autorizare se axează pe performanță și respectă principiile pieței interne, în special normele în materie de achiziții publice. Să se asigure că autoritatea națională de reglementare în domeniul transporturilor (AMT) este pe deplin independentă și operațională până la sfârșitul lunii septembrie 2014. Să asigure sustenabilitatea financiară a întreprinderilor deținute de stat din sectorul transporturilor. Să consolideze eficiența și concurența în sectorul feroviar prin punerea în aplicare a planului pentru promovarea competitivității CP Carga, după transferul terminalelor de marfă, asigurând totodată independența în materie de gestionare a administratorului infrastructurii deținute de stat și a întreprinderilor feroviare.

7.

Să îmbunătățească în continuare evaluarea pieței locuințelor, inclusiv prin instituirea, până la sfârșitul lui 2014, a unui cadru mai sistematic de monitorizare și raportare, și să prezinte un raport cuprinzător privind economia paralelă de pe această piață. Să depună în continuare eforturi pentru a face noi inventare ale reglementărilor împovărătoare, pentru a include, până în martie 2015, sectoarele care nu au fost încă vizate. Să adopte și să pună în aplicare, până la sfârșitul lunii septembrie 2014, decretele privind acordarea licențelor și modificările sectoriale restante. Să elimine, până la sfârșitul lunii septembrie 2014, restricțiile rămase în sectorul serviciilor profesionale și să adopte statutele modificate ale organismelor profesionale care nu au fost încă adoptate în cadrul programului de ajustare macroeconomică. Să elimine întârzierile în plățile efectuate de sectorul public. Să asigure resurse adecvate pentru autoritățile naționale de reglementare și pentru autoritatea de concurență.

8.

Să continue raționalizarea și modernizarea administrațiilor publice centrale, regionale și locale. Să pună în aplicare reforme menite să consolideze eficiența sistemului judiciar și să sporească transparența. Să intensifice eforturile de evaluare a punerii în aplicare a reformelor întreprinse în cadrul programului de ajustare macroeconomică, precum și a reformelor planificate și viitoare. În special, să introducă în procesul legislativ evaluări ex ante și ex post obligatorii și sistematice. Să creeze o unitate centrală de evaluare la nivel guvernamental, independentă din punct de vedere funcțional, care să realizeze evaluări și să prezinte rapoarte la interval de șase luni privind punerea în aplicare a acestor reforme, inclusiv privind coerența cu evaluarea ex ante a impactului, și care să prevadă acțiuni corective, dacă acestea sunt necesare.