Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014CN0231

    Cauza C-231/14 P: Recurs introdus la 8 mai 2014 de InnoLux Corp., fostă Chimei InnoLux Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a şasea) din 27 februarie 2014 în cauza T-91/11, InnoLux Corp., fostă Chimei InnoLux Corp./Comisia Europeană

    JO C 212, 7.7.2014, p. 20–21 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    7.7.2014   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 212/20


    Recurs introdus la 8 mai 2014 de InnoLux Corp., fostă Chimei InnoLux Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a şasea) din 27 februarie 2014 în cauza T-91/11, InnoLux Corp., fostă Chimei InnoLux Corp./Comisia Europeană

    (Cauza C-231/14 P)

    2014/C 212/23

    Limba de procedură: engleza

    Părțile

    Recurentă: InnoLux Corp., fostă Chimei InnoLux Corp. (reprezentanţi: J.-F. Bellis, avocat, R. Burton, Solicitor)

    Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

    Concluziile recurentei

    Recurenta solicită Curții:

    anularea hotărârii atacate în măsura în care confirmă amenda, calculată în funcție de valoarea livrărilor intragrup de ecrane cu cristale lichide (LCD) uzinelor recurentei din China și Taiwan, aplicată InnoLux prin decizia în litigiu;

    anularea deciziei Comisiei în măsura în care aplică InnoLux o amendă calculată în funcție de valoarea livrărilor intragrup de LCD-uri uzinelor recurentei din China și Taiwan;

    în consecință, reducerea cuantumului amenzii aplicate InnoLux la 173 milioane euro; și

    obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv cele aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului.

    Motivele și principalele argumente

    1.

    Primul motiv: Tribunalul a comis o eroare de drept atunci când a considerat că livrările intragrup de LCD-uri uzinelor recurentei din China și Taiwan intră în domeniul de aplicare al articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul SEE pentru singurul motiv că ecranele de computer în care sunt integrate LCD-urile ca părți componente în uzinele în discuție sunt comercializate de recurentă în SEE.

    În susținerea acestui motiv, recurenta invocă următoarele argumente:

    a)

    Constatarea unei încălcări prin decizia în litigiu acoperă exclusiv livrările de LCD-uri în SEE, indiferent dacă aceste produse sunt vândute unor întreprinderi terțe sau livrate în interiorul grupului, și nu operează nicio distincție între livrările intragrup efectuate de participanți la înțelegeri integrate vertical, care formează o întreprindere unică cu cumpărătorul de care sunt legate, și livrările efectuate de participanți care nu formează o întreprindere unică.

    b)

    Recurgerea la noțiunea de așa-zise „vânzări SEE directe prin intermediul unor produse prelucrate” contrazice principiul care se află la baza Hotărârii Europa Carton/Comisia, potrivit căruia livrările intragrup trebuie să fie tratate exact în aceeași manieră ca vânzările către întreprinderi terțe.

    c)

    Este contrar doctrinei „punerii în aplicare” dezvoltate în Hotărârea „Wood pulp I” să se aplice articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul SEE unor livrări de LCD-uri efectuate în afara SEE.

    d)

    Noțiunea de așa-zise „vânzări SEE directe prin intermediul unor produse prelucrate” determină excluderea nelegală din domeniul de aplicare al articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul SEE a tranzacțiilor de LCD-uri care sunt practicate și restrâng concurența în cadrul SEE pe baza unui raționament pe care Curtea l-a respins în mod expres în Hotărârea Istituto Chemioterapico Italiano și Commercial Solvents/Comisia.

    e)

    Aplicarea extrateritorială a normelor de concurență ale Uniunii, care rezultă din recurgerea la noțiunea de așa-zise „vânzări SEE directe prin intermediul unor produse prelucrate” determină un risc de sancțiuni concurente pentru întreprinderi și de conflicte de competență cu alte autorități de concurență.

    2.

    Al doilea motiv: Tribunalul a comis o eroare de drept atunci când a considerat că aplicabilitatea categoriei așa-ziselor „vânzări SEE directe prin intermediul unor produse prelucrate” livrărilor intragrup de LCD-uri fiecăruia dintre destinatarii deciziei Comisiei a fost apreciată de aceasta din urmă „pe baza acelorași criterii obiective”, respingând însă ca inadmisibile toate motivele invocate de recurentă pentru contestarea pertinenței, obiectivității și coerenței criteriului utilizat, în speță cel care constă în determinarea faptului dacă destinatarii formează o întreprindere unică cu cumpărătorii de care sunt legați.

    În susținerea acestui motiv, recurenta invocă următoarele argumente:

    a)

    Faptul că destinatarii deciziei în litigiu integrați vertical formează sau nu formează o întreprindere unică cu cumpărătorii de care sunt legați nu este o „diferență obiectivă” care să justifice aplicarea unui tratament diferit livrărilor intragrup ale acestora.

    b)

    Principiul legalității nu poate fi invocat pentru respingerea pretenției recurentei referitore la tratarea livrărilor sale de LCD-uri intragrup potrivit aceleiași metode ca cea care este aplicată livrărilor intragrup de LCD-uri ale societăților LG Display și AUO, întrucât această metodă este pe deplin legală.


    Top