13.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/268

1.

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (denumit în continuare „oficiul”), cu sediul la Alicante, a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului (1). Acest regulament a fost abrogat și înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (2). Misiunea oficiului este să pună în aplicare legislația Uniunii privind mărcile, desenele și modelele industriale, care conferă întreprinderilor protecție uniformă pe întreg teritoriul Uniunii Europene (3).

2.

Abordarea de audit adoptată de Curte cuprinde proceduri analitice de audit, testarea directă a operațiunilor și o evaluare a controalelor-cheie din cadrul sistemelor de supraveghere și de control ale oficiului. Acestea sunt completate cu probe de audit rezultate din activitatea altor auditori (acolo unde este cazul), precum și cu o analiză a declarațiilor conducerii.

3.

În temeiul dispozițiilor articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea a auditat:

4.

În conformitate cu articolele 33 și 43 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei (6), conducerea este responsabilă de întocmirea și de prezentarea fidelă a conturilor anuale ale oficiului, precum și de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora:

5.

Responsabilitatea Curții este de a furniza Parlamentului European și Consiliului (8), pe baza auditului pe care l-a desfășurat, o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Auditul Curții este efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit și codul deontologic formulate de IFAC și cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit formulate de INTOSAI. Aceste standarde impun Curții planificarea și efectuarea auditului astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor anuale ale oficiului și la conformitatea operațiunilor subiacente cu legile și reglementările în vigoare.

6.

Auditul implică aplicarea unor proceduri în vederea obținerii de probe de audit privind sumele și informațiile prezentate în conturi și privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Procedurile de audit sunt alese pe baza raționamentului auditorului, care se întemeiază pe evaluarea riscului ca în cadrul conturilor să se regăsească denaturări semnificative sau ca la nivelul operațiunilor subiacente să existe neconformități semnificative cu cerințele din legislația Uniunii Europene, fie că aceste denaturări sau neconformități sunt rezultate din acte de fraudă, fie că sunt rezultate din erori. Atunci când evaluează aceste riscuri, auditorul analizează controalele interne referitoare la întocmirea și la prezentarea fidelă a conturilor, precum și sistemele de supraveghere și de control introduse pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, și definește proceduri de audit corespunzătoare în raport cu circumstanțele. Auditul include, în egală măsură, aprecierea caracterului adecvat al politicilor contabile și a caracterului rezonabil al estimărilor contabile, precum și evaluarea prezentării globale a conturilor.

7.

Curtea consideră că probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a sta la baza declarației sale de asigurare.

8.

În opinia Curții, conturile anuale ale oficiului prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestuia la 31 decembrie 2012, precum și rezultatele operațiunilor sale și fluxurile sale de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei.

9.

În opinia Curții, operațiunile subiacente conturilor anuale aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

10.

Observațiile prezentate în continuare nu pun în discuție opiniile exprimate de Curte.

11.

În 2012, din cele 31,9 milioane de euro reprezentând credite angajate reportate din 2011 în 2012, au fost anulate 4,16 milioane de euro (13 %). Din această sumă, 1,93 milioane de euro priveau acorduri de cooperare cu state membre care nu au absorbit totalitatea sumelor care le-au fost alocate.

12.

În 2012, nivelul global al creditelor angajate era de 93 %, ceea ce indică faptul că angajamentele au fost efectuate la timp. Nivelul creditelor angajate care au fost reportate în 2013 era însă ridicat, situându-se la 36,7 milioane de euro (19 % din totalul creditelor angajate), din care 21,7 milioane de euro priveau titlul II (cheltuieli administrative), iar 14,1 milioane de euro priveau titlul III (cheltuieli operaționale). Principalul motiv care a determinat un nivel atât de ridicat al reporturilor a fost primirea cu întârziere a facturilor pentru bunuri și servicii furnizate în 2012. Mai exact, în ceea ce privește titlul II, nivelul ridicat al reporturilor a fost de asemenea cauzat de o serie de contracte multianuale legate de construirea noii clădiri a oficiului (6,09 milioane de euro) și de achiziția de noi instrumente informatice (7,67 milioane de euro). În ceea ce privește titlul III, reporturile sunt, în mare măsură, legate de acordurile de cooperare semnate cu state membre și pentru care declarațiile de cheltuieli trebuiau depuse de abia în 2013 (8,13 milioane de euro). Mai mult, în ultimele luni ale exercițiului 2012, s-au comandat servicii de traducere (5,43 milioane de euro) care trebuiau plătite de abia în 2013.

13.

Anexa I conține o prezentare generală a acțiunilor corective întreprinse în urma observațiilor formulate de Curte în exercițiul anterior.