Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62012CN0401

    Cauza C-401/12 P: Recurs introdus la 3 septembrie 2012 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 iunie 2012 în cauza T-396/09, Vereniging Milieudefensie, Stichting Stop Luchtverontreiniging Utrecht/Comisia

    JO C 9, 12.1.2013, p. 25–25 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    12.1.2013   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 9/25


    Recurs introdus la 3 septembrie 2012 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 iunie 2012 în cauza T-396/09, Vereniging Milieudefensie, Stichting Stop Luchtverontreiniging Utrecht/Comisia

    (Cauza C-401/12 P)

    2013/C 9/42

    Limba de procedură: olandeza

    Părțile

    Recurent: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Moore și K. Michoel, gemachtigden, agenți)

    Celelalte părți din procedură:

     

    Vereniging Milieudefensie,

     

    Stichting Stop Luchtverontreiniging Utrecht,

     

    Comisia Europeană,

     

    Regatul Țărilor de Jos,

     

    Parlamentul European

    Concluziile recurentului

    Consiliul solicită Curții:

    Anularea Hotărârii Tribunalului din 14 iunie 2012 în cauza T-338/08;

    respingerea în totalitate a recursului formulat de reclamantele în primă instanță;

    obligarea în solidar a reclamantelor în primă instanță la plata cheltuielilor efectuate de Consiliul Uniunii Europene în cadrul prezentei proceduri.

    Motivele și principalele argumente

    Consiliul consideră că hotărârea pronunțată de Tribunal în cauza citată anterior este afectată de mai multe erori de drept. Chiar dacă Consiliul nu contestă constatarea Tribunalului potrivit căreia Comisia nu a acționat în speță ca legiuitor, acesta apreciază însă că Tribunalul nu a interpretat și aplicat în mod corect ceea ce se poate numi jurisprudența „Nakajima (1)” și „Fediol (2)”. Consiliul susține prin urmare că Tribunalul a considerat, în mod eronat, că legalitatea Regulamentului nr. 1367/2006 (3) poate fi apreciată din perspectiva Convenției de la Aarhus (4) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

    În plus, Consiliul este de părere că alegerea făcută de legiuitor în Regulamentul nr. 1367/2006 este, în orice caz, conformă Convenției de la Aarhus. În această privință, interpretarea de către Tribunal a articolului 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus nu este corectă în măsura în care încalcă libertatea de acțiune care este recunoscută părților contractante.

    Pentru aceste motive, Consiliul solicită Curții anularea hotărârii Tribunalului în cauza citată anterior și pronunțarea definitivă cu privire la fondul cauzei, respingând în totalitate recursul reclamantelor în primă instanță.


    (1)  Hotărârea Curții din 7 mai 1991, Nakajima/Consiliul, C-69/89, Rec., p. I-2169.

    (2)  Hotărârea Curții din 22 iunie 1989, Fediol/Comisia, 70/87, Rec., p. 1825.

    (3)  Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).

    (4)  Convenția de la Aarhus din 25 iunie 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, aprobată prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 (JO L 124, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 201).


    Top