19.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 393/11

—

agenda UE pentru drepturile copilului (2) care stabilește printre obiectivele sale realizarea unui nivel înalt de protecție a copiilor în spațiul digital, susținând totodată pe deplin dreptul acestora de a avea acces la internet ca instrument benefic pentru dezvoltarea lor socială și culturală;

—

importanța programelor pentru un internet mai sigur, prin intermediul cărora, începând cu 1999, UE a coordonat și a sprijinit eforturile de sporire a siguranței internetului pentru copii, precum și rolul crucial al centrelor pentru un internet mai sigur;

—

Agenda digitală pentru Europa (3), ale cărei acțiuni vizează, printre altele, creșterea nivelului de educație în domeniul mass-mediei (4), mai ales al competențelor digitale (5), și al e-incluziunii, precum și încurajarea inovării tehnologice și a creării de locuri de muncă, contribuind astfel la piața digitală unică.

1.

relevanța permanentă a concluziilor sale din 2011 privind protecția copiilor în lumea digitală (6), prin care statele membre, Comisia și industria au fost invitate să ia măsuri în vederea creării unui mediu online sigur pentru copii, precum și să adopte măsurile necesare pentru a combate conținutul ilegal, cum ar fi imaginile conținând abuzuri sexuale asupra copiilor;

2.

adoptarea Directivei 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (7), pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare;

3.

că, întrucât concluziile Consiliului din 2011 și Directiva 2011/93/UE se referă pe larg la acțiuni din cadrul pilonilor 3 și 4 din Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, prezentele concluzii se vor axa în principal pe chestiunile ridicate în cadrul pilonilor 1 și 2 din strategia europeană;

4.

că prezentele concluzii și cele din 2011 sunt complementare și constituie un răspuns global al Consiliului la strategia europeană propusă de Comisie.

1.

instituirea, la inițiativa Comisiei, a „Coaliției pentru transformarea internetului într-un loc mai bun pentru copii” și a planului său de lucru care vizează obținerea de progrese și de rezultate în cinci domenii de acțiune (instrumente de raportare, parametri de confidențialitate adecvați vârstei, clasificarea conținutului, controlul parental, eliminarea materialelor care conțin abuzuri asupra copiilor) (8);

2.

propunerea Comisiei de regulament de instituire a mecanismului Conectarea Europei (9) și de propunerea Comisiei de regulament privind rețelele de telecomunicații transeuropene (10), care prevăd finanțarea infrastructurii de servicii pentru un internet mai sigur, atât la nivel european, cât și la nivel național;

3.

propunerea Comisiei de regulament de instituire a programului Orizont 2020 (11), care prevede finanțare pentru cercetare, printre altele în domenii asociate cu interacțiunea copiilor cu internetul, și propunerea Comisiei de regulament de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” (12), care prevede finanțare pentru inițiativele din domeniul educației privind competențele digitale și educația în domeniul mass-mediei;

4.

solicitarea Comisiei adresată statelor membre de a desemna un campion digital național ale cărui acțiuni urmăresc să promoveze avantajele unei societăți digitale favorabile incluziunii (13);

5.

activitățile Consiliului Europei din cadrul Strategiei sale privind gestionarea internetului (2012-2015), în ceea ce privește protecția și responsabilizarea copiilor în mediul online;

6.

rezultatele și practicile deosebit de bune privind proiectele actuale de la nivel național, care susțin obiective similare, precum crearea unui conținut online de calitate pentru copii sau protejarea minorilor prin instrumente de control, de conștientizare și de responsabilizare, printre altele.

1.

caracterul interactiv și omniprezent al internetului oferă numeroase prilejuri de dezvoltare a gradului de educație în domeniul mass-mediei, mai ales a competențelor digitale, care sprijină gândirea critică, aptitudinile de analiză, inovarea și creativitatea. Este importantă dezvoltarea nivelului de educație al copiilor în domeniul mass-mediei, în special a competențelor digitale, pentru ca aceștia să se adapteze în siguranță la noile tehnologii aflate într-o evoluție constantă și, la modul mai general, să modeleze într-un mod sigur și creativ lumea în care trăiesc;

2.

efectele pe termen lung asupra societăților noastre ale investițiilor insuficiente în politici care au un impact asupra copiilor pot fi profunde (14), fapt care subliniază necesitatea de a aborda nevoile speciale și vulnerabilitățile copiilor în mediul online, precum și necesitatea de a transforma internetul într-un mediu favorabil tuturor copiilor din Europa, indiferent de contextul etnic, cultural și social din care provin, precum și pentru copiii cu handicap și cu nevoi speciale, în scopul de a reduce diviziunea digitală existentă în momentul de față;

3.

este important să se coordoneze punerea în aplicare a activităților lansate în cadrul strategiei europene atât la nivel național, cât și la nivel european, promovându-se în același timp o interacțiune multipartită care să implice mai ales copiii, administrațiile publice, instituțiile competente, ONG-urile și industria; un exemplu de cooperare consolidată la nivel european este asigurarea unei coordonări continue și mai susținute a activității realizate în cadrul rețelei finanțate de UE a centrelor pentru un internet mai sigur din statele membre;

4.

autoreglementarea este importantă pentru că internetul este un mediu care evoluează rapid și care necesită flexibilitate pentru a evita restricționarea potențialului său de creștere și a capacității sale de adaptare; cu toate acestea, pentru a fi eficientă, autoreglementarea trebuie să fie monitorizată și evaluată independent, precum și combinată îndeaproape cu inițiative care vizează creșterea gradului de conștientizare și de responsabilizare.

1.

copiii sunt expuși la internet pe o gamă din ce în ce mai variată de dispozitive și de la o vârstă din ce în ce mai fragedă, însă nu găsesc suficient conținut de calitate adecvat pentru vârsta lor;

2.

sintagma „conținut online de calitate pentru copii” ar trebui înțeleasă în sensul unui conținut care oferă anumite avantaje copiilor – de exemplu, prin sporirea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor, cu un accent deosebit pe creativitate –, fiind în același timp atractiv și ușor de utilizat de către aceștia, fiabil și sigur și, dacă este relevant, un conținut care ușurează recunoașterea comunicării publicitare sau comerciale ca atare (15);

3.

disponibilitatea conținutului online de calitate pentru copii poate spori utilizarea mai bună a internetului de către copii și poate facilita în mod semnificativ pătrunderea și utilizarea activă a internetului în bandă largă în gospodăriile din UE (16) și viceversa;

4.

sporirea conștientizării și încrederii consumatorilor (copii, părinți și profesori) în ceea ce privește utilizarea conținutului în mai multe țări și pe mai multe dispozitive ar putea reduce fragmentarea pieței unice digitale, respectând în același timp specificitățile lingvistice și culturale din fiecare stat membru;

5.

promovarea, producția și diseminarea de conținut online de calitate necesită o cooperare dinamică și strânsă între producătorii de conținut din domeniul public și din cel privat, experții în materie de siguranță a internetului pentru copii (de exemplu, ONG-uri și centre de siguranță online), furnizorii de servicii de internet și toți cei care au un rol în educația copiilor (de exemplu, părinți și cadre didactice), precum și copiii înșiși,

1.

să încurajeze inovarea prin utilizarea de către și pentru copii a software-ului cu sursă deschisă și a standardelor deschise pentru a produce conținut online de calitate, prin sprijinirea proiectelor și a inițiativelor, inclusiv prin dezvoltarea unor platforme interoperabile care să permită accesul la un astfel de conținut;

2.

să evalueze aspectele cantitative și calitative ale conținutului online prin elaborarea unor sisteme de clasificare pe categorii de vârstă și de conținut (incluzând clasificarea bazată pe gradul de satisfacție a utilizatorilor și pe evaluări efectuate de experți) care să fie fiabile și comparabile în mai multe țări și pe mai multe dispozitive, permițându-se în același timp diferențe de ordin cultural între statele membre;

3.

să exploreze modalități de abordare a barierelor de ordin lingvistic în momentul elaborării conținutului online de calitate, de exemplu prin îmbunătățirea traducerilor automate, contribuind astfel la crearea pieței digitale unice.

—

pentru a permite copiilor să utilizeze internetul în siguranță, este necesar, pe de o parte, să se abordeze chestiunea instrumentelor tehnice care fac posibilă navigarea sigură pe internet și, pe de altă parte, să fie înzestrați copiii cu cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru a le permite să utilizeze într-un mod eficace și responsabil mediul online;

—

sectorul educației și părinții au un rol important de jucat pentru a îi ajuta pe copii să exploateze în mod benefic și creativ ocaziile oferite de internet, precum și să identifice și să abordeze riscurile cu care se confruntă pe internet. Cu toate acestea, este recunoscut, de asemenea, faptul că înșiși profesorii și părinții au nevoie de sprijin și de formare pentru a ține pasul nu numai cu schimbările rapide și imprevizibile care au loc în viața virtuală a copiilor, ci și cu noile tehnologii și cu evoluția constantă a acestora,

1.

să accelereze punerea în aplicare a strategiilor care vizează includerea în școli a predării aspectelor legate de siguranța online și de competențele digitale, să încurajeze utilizarea internetului pentru toate materiile școlare și, în acest sens, să sprijine formarea adecvată a cadrelor didactice;

2.

să consolideze dobândirea de către părinți și copii a competențelor digitale în contextul învățării informale și nonformale, inclusiv în cadrul organizațiilor de tineret, cu ajutorul animatorilor pentru tineret formați în mod corespunzător.

3.

să sprijine activ participarea copiilor în momentul elaborării campaniilor naționale și paneuropene de sensibilizare, a legislației sau a altor măsuri și activități cu impact asupra activităților online ale copiilor, de exemplu prin sprijinirea în continuare a comisiilor naționale de tineret gestionate de centrele pentru un internet mai sigur;

4.

să dezvolte în continuare educația în domeniul mass-mediei, mai ales competențele digitale, și să promoveze sensibilizarea la nivel național și paneuropean.

5.

să sprijine parteneriatele public-privat pentru a accelera procesul de conștientizare și de responsabilizare la nivel național și la nivelul UE, evidențiind ocaziile oferite de internet, care să vizeze părinții și copiii din toate mediile sociale, etnice și culturale, inclusiv copiii care provin din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și copiii cu nevoi speciale;

6.

să continue să furnizeze elemente empirice pentru înțelegerea comportamentelor copiilor pe internet și a impactului pe care serviciile și tehnologiile îl au asupra utilizării internetului de către copii;

7.

să îmbunătățească instrumentele de control parental astfel încât să fie eficiente pe orice dispozitiv, să fie interoperabile și să fie disponibile în cât mai multe limbi cu putință, precum și să dezvolte strategii pentru sensibilizarea părinților cu privire la existența instrumentelor de control parental, ținând seama de dreptul copiilor la viață privată, la informații și la libertatea de exprimare;

8.

să coordoneze un sistem comun minim standardizat de raportare a categoriilor de conținut nociv și criterii de performanță pentru procedurile de raportare, pentru a le face comparabile, transparente și utilizabile în mai multe țări și pe mai multe dispozitive;

9.

să pună la dispoziție sprijinul necesar pentru instituirea, desfășurarea și monitorizarea unor mecanisme eficiente de raportare și monitorizare a conținutului nociv, să consolideze cooperarea cu industria, cu agențiile guvernamentale, cu ONG-urile și cu liniile telefonice de urgență și să asigure utilizarea mecanismelor și a platformelor relevante, precum și a dispozitivelor necesare pentru cooperarea internațională;

10.

să pună în aplicare și să desfășoare inițiativele existente de autoreglementare privind publicitatea online și să le actualizeze în funcție de noile forme de publicitate.

11.

să pună în aplicare parametri de confidențialitate impliciți și să dezvolte și să pună în aplicare modalități eficiente de informare a copiilor și părinților cu privire la parametrii lor de confidențialitate online;

12.

să dezvolte în continuare inițiative de autoreglementare privind publicitatea online.

1.

Coaliția CEO să prezinte Consiliului raportul său final, estimat pentru luna ianuarie 2013;

2.

Comisia să furnizeze periodic feedback și informații cu privire la evoluția acțiunilor conținute în Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, în special în ceea ce privește standardele de referință și procesele de evaluare care trebuie desfășurate pentru a evalua punerea în aplicare a strategiei europene;

3.

Comisia și statele membre, fără a aduce atingere negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020, să utilizeze în mod corespunzător programele UE de finanțare actuale și viitoare pentru atingerea obiectivelor Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii în toți cei patru piloni ai săi, precum și ale prezentelor concluzii.