1.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/2

—

Anularea în întregime sau în parte a hotărârii Tribunalului;

—

admiterea argumentelor formulate de recurent în fața Tribunalului;

—

trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare.

1.

Hotărârea Tribunalului privește modificarea Deciziei Comisiei din 19 martie 2009 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) și în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), în măsura în care aceasta exclude de la finanțarea comunitară anumite cheltuieli efectuate de Regatul Danemarcei în sumă de 749 de milioane DKK cu privire la retragerea unor suprafețe din circuitul agricol.

2.

În primul rând, Regatul Danemarcei a afirmat că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a apreciat dacă sistemul danez de control prin teledetecție era suficient de eficace, întrucât Tribunalul a considerat că eficacitatea controlului prin teledetecție poate fi apreciată prin compararea acestuia cu sistemul de control prin GPS efectuat de reprezentanții Comisiei în cursul unei inspecții în Danemarca.

3.

În al doilea rând, în opinia Regatului Danemarcei, interpretarea de către Tribunal a temeiului juridic relevant este incorectă cu privire la mai multe aspecte, inclusiv in ceea ce privește problema dacă o decizie a Comisiei poate fi menținută în vigoare chiar dacă se întemeiază pe o interpretare incorectă a unei norme care este absolut esențială pentru această decizie, și anume interpretarea cerinței de întreținere cuprinse în prima teză a articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2316/1999.

4.

În al treilea rând, Regatul Danemarcei consideră că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept cu privire la sarcina probei și la standardul în materie de probațiune aplicate față de Comisie și respectiv față de statele membre, întrucât Tribunalul afirmă că Comisia, care a efectuat inspecții după expirarea perioadei de scoatere din circuitul agricol, se poate achita de sarcina probei întemeindu-și prezumțiile pe împrejurarea că faptele constatate au subzistat și în cursul perioadei de scoatere din circuitul agricol și întrucât Tribunalul afirmă că sarcina probei care revine Regatului Danemarcei în contextul regimului FEOGA implică faptul că trebuie furnizate probe pentru toate zonele scoase din circuitul agricol în Danemarca și nu doar pentru zonele inspectate de Comisie. Procedând astfel, Tribunalul a introdus un standard în materie de probațiune nou și generic pentru statele membre, care se îndepărtează de la jurisprudența anterioară a Curții de Justiție și care impune statelor membre un standard în materie de probațiune care este imposibil de furnizat în practică.

5.

În al patrulea rând, cu privire la problema aplicării unor corecții financiare, Tribunalul nu a examinat dacă au fost îndeplinite condițiile relevante, inclusiv dacă a avut loc o încălcare a unor norme exprese ale dreptului Uniunii, aspect pe care Regatul Danemarcei l-a contestat în mod expres la sedința de la Tribunal.

6.

În al cincilea rând, în hotărârea sa, Tribunalul a substituit motivarea inițială a Comisiei cu propria motivare. Astfel, pentru menținerea deciziilor, Tribunalul s-a întemeiat pe alte împrejurări — cantitative și calitative — complet irelevante decât cele cărora Comisia le acordase o importanță decisivă pentru decizie. În opinia Regatului Danemarcei, hotărârea Tribunalului contravine principiului proporționalității.

7.

În al șaselea rând și în sfârșit, Tribunalul nu s-a pronunțat asupra unor motive esențiale ale guvernului danez și asupra probelor furnizate; cu privire la mai multe puncte acesta a denaturat argumentele și susținerile de fapt ale Regatului Danemarcei, astfel încât motivarea și dispozitivul hotărârii au un temei de fapt și de drept incorect.