Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011IR0191

Avizul Comitetului Regiunilor „Viitorul capitalei europene a culturii”

JO C 113, 18.4.2012, p. 17–21 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 113/17


Avizul Comitetului Regiunilor „Viitorul capitalei europene a culturii”

2012/C 113/05

COMITETUL REGIUNILOR

recunoaște faptul că CEC reprezintă un eveniment important, care pune în lumină bogăția, diversitatea și aspectele comune ale culturilor europene, remarcând faptul că acest program a avut o contribuție deosebită la apariția unei identități europene într-o perioadă de creștere culturală rapidă a Uniunii Europene;

subliniază că prestigiul în creștere al titlului a câștigat de asemenea culturii un loc important pe agenda politică a statelor membre, a regiunilor și a orașelor;

își reafirmă convingerea că dialogul intercultural, alături de coeziunea socială și teritorială, poate contribui la insuflarea valorilor de bază ale vieții private, sociale și civice, cum ar fi solidaritatea, responsabilitatea, toleranța, respectul, eforturile în direcția progresului social și înțelegerea diversității sociale și culturale. Acesta poate, de asemenea, să consolideze capacitatea de comunicare între persoane și grupuri provenind din contexte culturale diferite și să le ajute să conviețuiască în mod solidar;

remarcă faptul că orașele cărora li s-a atribuit titlul de CEC au fost martorele unei consolidări semnificative a sectorului lor cultural, precum și ale unei creșteri susținute a participării la evenimente culturale, în special în rândul tinerilor;

subliniază că CEC trebuie să fie un proces prin care publicul local să fie extins prin programe educaționale, acțiuni participative și sporirea conștientizării în privința chestiunilor de la nivel local și european.

Raportor

dl Anton ROMBOUTS (NL-PPE), primarul orașului 's-Hertogenbosch

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Contextul general

1.

salută faptul că Comisia lucrează la un nou cadru juridic privind capitala europeană a culturii (CEC) și că a organizat o consultare online și o reuniune publică în perioada 2010-2011. Comitetul își reînnoiește angajamentul de a contribui în etapa dezbaterilor, după cum a declarat în avizul său privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 1419/1999/CE de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019  (1);

2.

subliniază importanța continuării programului CEC și după 2019;

3.

recunoaște faptul că CEC reprezintă un eveniment important, care pune în lumină bogăția, diversitatea și aspectele comune ale culturilor europene, remarcând faptul că acest program a avut o contribuție deosebită la apariția unei identități europene într-o perioadă de creștere culturală rapidă a Uniunii Europene;

4.

subliniază că prestigiul în creștere al titlului a câștigat de asemenea culturii un loc important pe agenda politică a statelor membre, a regiunilor și a orașelor. Mai mult decât atât, cercetarea și investițiile în cultură reprezintă un mijloc important de asigurare a prosperității și coeziunii sociale în orașe și regiuni, precum și la nivel național și european;

5.

consideră că acordarea de oportunități de participare la o gamă largă de evenimente culturale pentru tineri le lărgește orizontul și îi ajută să își depășească prejudecățile și teama de ceea ce le este necunoscut și străin, contribuind astfel la dialogul multicultural;

6.

își reafirmă convingerea că dialogul intercultural, alături de coeziunea socială și teritorială, poate contribui la insuflarea valorilor de bază ale vieții private, sociale și civice, cum ar fi solidaritatea, responsabilitatea, toleranța, respectul, eforturile în direcția progresului social și înțelegerea diversității sociale și culturale. Acesta poate, de asemenea, să consolideze capacitatea de comunicare între persoane și grupuri provenind din contexte culturale diferite și să le ajute să conviețuiască în mod solidar (2);

7.

recunoaște că programul CEC a avut un impact economic, social și cultural foarte amplu; titlul dă un puternic impuls sectorului creativ, care joacă un rol economic important și distinct în Europa, acționând ca motor economic pentru alte sectoare;

8.

remarcă faptul că orașele cărora li s-a atribuit titlul de CEC au fost martorele unei consolidări semnificative a sectorului lor cultural, precum și ale unei creșteri susținute a participării la evenimente culturale, în special în rândul tinerilor;

9.

subliniază că autoritățile locale și regionale cunosc cel mai bine realitățile și situațiile cu care se confruntă (orașele care aspiră să devină) capitalele europene ale culturii și sunt cel mai bine plasate pentru a contribui la conceperea și aplicarea programului CEC, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității; pe lângă aceasta, în majoritatea statelor membre, autoritățile locale și regionale sunt direct responsabile pentru asigurarea bunei organizări și desfășurări a evenimentelor culturale, fiind așadar deținătoarele unui tezaur de cunoștințe și experiență, lucru care poate contribui la găsirea unor abordări inovatoare și creative;

Recomandări

A.   Continuarea și intensificarea programului „capitala europeană culturii”

10.

împărtășește concluzia Comisiei Europene, conform căreia titlul CEC continuă să fie foarte apreciat, generează ample programe culturale și rezultate semnificative (3); în acest sens, îndeamnă la menținerea inițiativei, care ar duce la sprijinirea în continuare a participării cetățenilor și a dezvoltării pe termen lung; remarcă faptul că CEC post-2019 ar trebui să urmărească adoptarea unei abordări echilibrate față de cultură, care trebuie susținută nu numai în calitate de instrument de obținere a unui randament tangibil și cuantificabil de pe urma investițiilor, ci și pentru valoarea sa intrinsecă;

11.

consideră că programul CEC ar putea contribui la edificarea Europei viitorului. Tendințe precum naționalismul, individualismul și consumerismul, precum și infrastructura socială în pericol trebuie urmărite deopotrivă cu atenție. Globalizarea, mobilitatea sporită și granițele deschise ne lărgesc viziunea asupra lumii. Europenii sunt „cetățeni ai lumii”, dar nevoia de a proteja și de a menține culturile proprii, locale, ale populațiilor se face și ea simțită. Europa ar trebui să fie în măsură să permită culturii locale să înflorească, în paralel cu dezvoltarea unei identități europene incluzive; inovația socială și de mediu este crucială în impulsionarea competitivității europene, care va contribui la consolidarea coeziunii teritoriale;

12.

remarcă faptul că programul CEC trebuie să se bazeze pe panorama culturală locală și regională, implicarea cetățenilor și a tuturor actorilor publici și privați care operează în teritoriu fiind așadar esențială în diferitele etape ale proiectului; subliniază că CEC trebuie să fie un proces prin care publicul local să fie extins prin programe educaționale, acțiuni participative și sporirea conștientizării în privința chestiunilor de la nivel local și european. Capitalele europene ale culturii trebuie să se implice într-o mai mare măsură în acțiunile și inițiativele realizate de UE pentru a-și pune în aplicare programele sale actuale sau viitoare în domeniul cultural, existând treptat chiar și posibilitatea ca acestea să se transforme în terenuri de aplicare a acțiunilor respective;

13.

recunoaște faptul că CEC și-a dovedit eficiența sub aspectul creării de programe care încurajează incluziunea și dialogul intercultural și ia notă de faptul că multe dintre evenimentele CEC din trecut s-au desfășurat în orașe confruntate cu provocări legate de coeziunea socială și de integrare. Accesul la cultură reprezintă un aspect esențial pentru sporirea responsabilizării și simțului cetățenesc, a bunăstării individuale și colective, a mobilității sociale, a solidarității etc. Având în vedere acest lucru, programul CEC trebuie să se focalizeze pe cetățeni și pe societatea civilă;

14.

își reafirmă convingerea că sectorul cultural joacă un rol important în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Atrage atenția asupra imensului potențial al turismului cultural în ceea ce privește dezvoltarea economică a multor regiuni. Cu toate acestea, trage un semnal de alarmă în privința pericolului care constă în punerea unui accent unilateral pe importanța pur economică a culturii. Cultura este la fel de importantă și pentru crearea unui mediu de viață plăcut și dinamic, condiție esențială pentru dezvoltare (4);

15.

susține ideea continuării inițiativei CEC după 2019 și propune ca aceasta să fie extinsă, astfel încât să se poată concentra în mai mare măsură pe căutarea și descoperirea identității/identităților culturale pluridimensionale a/ale europenilor. În acest scop, conținutul programului ar trebui să fie mai deschis către alte culturi, non-europene, și alți parteneri, non-europeni, pentru a evidenția și mai eficient valoarea și bogăția culturilor europene;

B.   Contextul multianual

16.

remarcă faptul că CEC s-a transformat în ultimii 25 de ani dintr-un eveniment estival într-o manifestare pe durata unui an întreg, care cuprinde elemente importante de dezvoltare culturală, socială și economică. Unele orașe au extins aria de desfășurare a CEC, astfel încât ea să acopere câțiva ani anteriori și posteriori evenimentului. Această abordare s-a dovedit extrem de eficientă în a încuraja populația locală să participe la anul CEC, în stimularea dezvoltării culturale și participării, precum și în creșterea sensibilizării și cooperării la nivel internațional;

17.

reafirmă faptul că abordarea multianuală s-a dovedit un succes, ea contribuind la consolidarea reușitelor înregistrate în orașe și regiuni, precum și a noilor rețele (europene) care au apărut în conexiune cu titlul CEC. Abordarea ajută de asemenea la garantarea faptului că, mai ales în aceste vremuri de dificultăți financiare, cultura se menține o vreme mai îndelungată pe agenda politică. Criteriul actual „orașul și cetățenii” cere ca evenimentul să fie sustenabil și să constituie o parte integrantă a unor evoluții culturale și sociale pe termen lung. Cu toate acestea, cea mai mare parte a CEC se concentrează în continuare pe organizarea de festivități culturale de-a lungul anului. O cooperare mai structurată între fostele, actualele și viitoarele capitale culturale ar putea avea un impact pozitiv în acest sens;

18.

își reafirmă convingerea că orașele ar trebui să profite de eveniment ca de o componentă a unei strategii de dezvoltare pe termen lung, pentru a promova abordări mai durabile ale dezvoltării culturale și a aprofunda impactul și amprenta lăsată în orașele CEC, după cum se afirmă în propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019; pentru a dezvolta acestea strategii pe termen lung și a răspunde astfel noilor provocări la nivel local și regional, își reafirmă convingerea că ar fi oportun să se formuleze și să se dezvolte politici culturale definite în comun pe termen mediu și lung, ceea ce se poate realiza doar dacă există o voință instituțională clară și cu participarea deplină a actorilor sociali publici și privați;

19.

recunoaște că titlul CEC este decernat pentru un anume an; reamintește importanța plasării activităților într-un context multianual și a integrării lor într-o politică pe termen lung, sub aspectul dezvoltării culturale, economice, sociale și spațiale;

20.

subliniază că statele membre trebuie să acorde toată atenția cuvenită realizării proiectului „Capitala europeană a culturii”, mai ales sub aspectul viabilității. Se impune ca statul membru vizat să susțină corespunzător fiecare proiect individual CEC și să îl integreze în politica și strategia sa pe termen lung;

C.   Încurajarea implicării regiunii înconjurătoare

21.

recunoaște faptul că programul CEC a evoluat și din perspectiva categoriilor de orașe și regiuni participante. Într-o primă etapă, orașele desemnate de statele membre erau în general capitala sau alt oraș mare. După aceea, cu timpul, titlul a fost decernat din ce în ce mai des unor orașe mai mici („al doilea oraș ca importanță” sau centre culturale regionale). Faptul că dimensiunile orașului candidat au descrescut au făcut din ce în ce mai necesară implicarea regiunii înconjurătoare. Orașele de mărime medie și mare sunt locuri de întâlnire, centre comerciale, industriale, educaționale sau administrative, situate în centrul unei regiuni al cărei caracter îl reflectă; Comitetul remarcă faptul că această evoluție a fost recunoscută prin includerea dimensiunii regionale în programul CEC după 2007; așadar, subliniază valoarea adăugată a încurajării unei abordări regionale a titlului CEC, și în special a analizării oportunității unei desemnări la nivel regional, accentul cultural urmând a fi pus în primul rând pe regiune, sub responsabilitatea principalului oraș al acesteia;

22.

subliniază că, în viitor, orașul candidat va trebui încurajat și mai puternic să implice regiunea înconjurătoare – sau chiar euroregiunea în cazul orașelor de graniță – în programul CEC, prin încheierea unor acorduri de parteneriat care să garanteze buna desfășurare a acțiunilor comune în toate etapele inițiativei; recunoaște importanța unui sistem solid de guvernanță, care să asigure sustenabilitatea angajamentului politic și financiar. O puternică susținere politică din partea tuturor partidelor, care să garanteze bugetul, independența artistică și implicarea cetățenilor ar trebui să fie factori-cheie ai sistemului de guvernanță;

23.

evidențiază rolul crucial al rețelelor și al orașelor creative în cadrul economiilor moderne, în cadrul unui ecosistem deschis de inovare, de vreme ce orașele, regiunile, instituțiile universitare sau de cercetare și întreprinderile cooperează din ce în ce mai mult în privința chestiunilor strategice, pentru a obține economii de scară și economii de gamă, a determina răspândirea cunoștințelor și a coordona planificarea infrastructurii; solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate îndeaproape în pregătirea cadrelor juridice și a programelor de finanțare;

24.

reamintește importanța dimensiunii europene a evenimentului (5); este de acord că programul CEC își propune să promoveze cooperarea europeană, să pună în lumină bogăția culturii europene și să implice și să mobilizeze cetățenii; reiterează faptul că încurajarea implicării active a teritoriilor regionale înconjurătoare în programul CEC ar promova acest obiectiv și ar garanta că efectele pozitive se fac simțite într-un context regional (mai larg);

25.

reafirmă faptul că Comisia Europeană trebuie să fie atentă la noile evoluții din cadrul programului CEC, să le analizeze în detaliu și să le acorde sprijin; reamintește că, atunci când își elaborează programele, Comisia trebuie să ia în considerare așa cum se cuvine potențialul parteneriatelor urbane și regionale – atât de importante pentru societate în ansamblu – și să își însușească noile evoluții calitative (6);

D.   Încurajarea participării la preselecție

26.

recunoaște că CEC reprezintă unul dintre cele mai de succes programe ale UE, deoarece oferă orașului gazdă și regiunii înconjurătoare, și chiar și orașelor candidate, posibilitatea nemaiîntâlnită de a face un „salt înainte” din punct de vedere cultural, social și economic, reușind în câțiva ani o transformare care ia de obicei o generație;

27.

încurajează așadar încurajarea unei game largi de orașe candidate să participe la selecția pentru titlul CEC; subliniază că experiența ultimilor ani arată că simpla depunere a candidaturii are efecte pozitive asupra orașelor candidate, în termeni de evoluție economică și de imagine. Competiția pentru titlu duce și la apariția unor noi rețele (internaționale) și la o mai bună cooperare a partenerilor dintr-o regiune anume;

28.

recunoaște problemele care au apărut, pentru statele membre și pentru sistemul european de jurizare, în urma nevoii de a lua în considerare un număr crescând de orașe candidate, ceea ce sporește costurile licitației și generează probleme organizatorice legate de competiție. Comitetul solicită Comisiei Europene să abordeze aspectele legate de numărul crescând de orașe candidate și să țină seama de acest fapt în cadrul procedurii de selecție post-2019;

29.

subliniază faptul că Comisia Europeană, statele membre și orașele candidate ar trebui să colaboreze strâns, pentru a crește nivelul de conștientizare a publicului în privința titlului, în orașe și regiuni. Comisia ar trebui să continue să dezvolte valoarea de marcă a titlului CEC, statele membre ar trebui să facă o publicitate extinsă concursului la nivel național, iar orașelor ar trebui să le revină o responsabilitate specială sub aspectul utilizării contactelor lor directe cu cetățenii pentru a prezenta și a explica avantajele inițiativei. Într-adevăr, fără o înțelegere clară a obiectivelor titlului CEC de către cetățeni, este greu ca un oraș să beneficieze de sprijin public pentru candidatură. Acest fapt poate descuraja unii candidați potențiali să participe la competiția pentru titlu;

30.

subliniază că este de dorit un cadru mai puternic pentru concurs; propune ca acesta să fie organizat astfel încât toate orașele candidate să contribuie la dezvoltarea culturii la nivel european, național și/sau regional. Activitățile preconizate în contextul candidaturii ar putea fi concepute astfel încât să indice modul în care fiecare oraș sau regiune va contribui la îndeplinirea obiectivelor politicii culturale și ar putea include și un angajament din partea tuturor orașelor în sensul continuării acestor activități în anii care precedă CEC (indiferent de eventualul „câștigător”). Un cadru mai clar pentru concurs ar contribui la atenuarea fricțiunilor dintre orașe și regiuni și ar ajuta candidații să participe la agendele mai ample ale UE sau naționale. În esență, aceasta echivalează cu stimularea unui sentiment sănătos de „cooperare pentru concurență”;

31.

îndeamnă Comisia să încurajeze statele membre să ofere orașului desemnat capitală a culturii tot sprijinul posibil, prin intermediul autorităților și instituțiilor lor naționale;

E.   Procedura de selecție

32.

susține sistemul de rotație al statelor membre prin care este acordat în prezent titlul CEC (din 2007), recunoscând faptul că acest sistem garantează orașelor și statelor membre mai mici aceleași șanse de a primi titlul, în ciuda constrângerilor bugetare;

33.

solicită Comisiei Europene să aibă în vedere reintroducerea în noua bază juridică a CEC a posibilității ca orașele din țările terțe să candideze pentru titlul CEC, experiența înregistrată cu orașul Istanbul în 2010 mergând în această direcție (7);

34.

reafirmă că reprezentantul CoR în cadrul comitetului de selecție trebuie să fie și în continuare unul dintre membrii săi aleși, așa cum a fost regula în trecut; recunoaște însă că faptul de a fi membru al acestui comitet nu este doar calitate onorifică, acest lucru implicând un volum considerabil de muncă și o responsabilitate semnificativă față de orașele aflate în competiție; CoR solicită Comisiei să confirme rolul Comitetului Regiunilor în cadrul comitetului de selecție, precum și ca acesta din urmă să aibă în continuare un rol activ în a garanta că sinergiile dintre programele culturale ale orașelor desemnate sunt dezvoltate în etapa de pregătire a programului (8). Este de dorit să se definească mai multe criterii obiective de evaluare, care să permită orașelor candidate care nu au fost nominalizate să învețe din experiența competiției și care să servească drept orientare pentru viitoarele orașe candidate.

Bruxelles, 15 februarie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  CdR 393/2003 fin.

(2)  CdR 251/2008 fin.

(3)  Evaluarea ex post a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2010 (Essen pentru Ruhr, Pécs și Istanbul), COM(2011) 921 final.

(4)  CdR 172/2007 fin.

(5)  CdR 393/2003 fin.

(6)  CdR 172/2007 fin.

(7)  Evaluarea ex post a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2010 (Essen pentru Ruhr, Pécs și Istanbul), COM(2011) 921 final.

(8)  CdR 251/2005 fin.


Top