3.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 99/87

—

având în vedere rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la Sahara Occidentală,

—

având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU, și anume Rezoluția 1920 (2010) care a extins mandatul existent al Misiunii Națiunilor Unite pentru organizarea unui referendum în Sahara Occidentală (MINURSO),

—

având în vedere cel mai recent raport al Secretarului General al ONU adresat Consiliului de Securitate cu privire la Sahara Occidentală la 14 aprilie 2008, 13 aprilie 2009 și la 6 aprilie 2010,

—

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de Maroc la 3 mai 1979,

—

având în vedere Acordul euro-mediteranean de stabilire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte, în special articolul 2,

—

având în vedere Declarația UE din 7 decembrie 2009 referitoare la cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere UE - Maroc, precum și Declarația Comună a primului summit UE - Maroc, desfășurat la 7 martie 2010,

—

având în vedere, în special, concluziile la care s-a ajuns în urma vizitelor delegației ad-hoc a Parlamentului în Sahara Occidentală în septembrie 2006 și ianuarie 2009, și anume extinderea mandatului Misiunii Națiunilor Unite pentru organizarea unui referendum în Sahara Occidentală (MINURSO), cu acordul tuturor părților implicate, astfel încât aceasta să fie responsabilă pentru monitorizarea respectării drepturilor omului în Sahara Occidentală și prin care i se solicita Comisiei ca, dacă consideră acest lucru adecvat, să monitorizeze situația drepturilor omului în Sahara Occidentală prin intermediul delegației sale la Rabat și să trimită cu regularitate misiuni de informare în zonă,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sahara Occidentală, în special rezoluția sa din 27 octombrie 2005 (1),

—

având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al UE, dna Catherine Ashton, cu privire la Sahara Occidentală din 10 noiembrie 2010,

—

având în vedere declarațiile din 24 noiembrie 2010 ale Consiliului și Comisiei cu privire la situația din Sahara Occidentală,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât mii de sahrawi și-au părăsit orașele și au ridicat corturi la periferia orașului El Aaiun, ridicând tabăra Gdaim Izyk, în semn de protest pașnic față de situația lor socială, politică și economică și față de condițiile lor de trai;

B.

întrucât, conform observatorilor ONU, după câteva săptămâni numărul acestora se ridica la aproximativ 15 000 de persoane și întrucât a fost inițiat dialogul cu autoritățile;

C.

întrucât în ziua de duminică, 24 octombrie 2010, Nayem El-Garhi, un adolescent sahrawi în vârstă de 14 ani, a fost ucis, iar alte cinci persoane au fost rănite de forțele militare marocane în timp ce încercau să ajungă în tabăra de la periferia orașului El Aaiun;

D.

întrucât la 8 noiembrie 2010 mai multe persoane, al căror număr nu este cunoscut încă, inclusiv ofițeri de poliție și membri ai forțelor de securitate, au fost ucise în cursul unei acțiuni a forțelor de securitate marocane, care încercau să distrugă tabăra protestatarilor de la Gdaim Izyk; întrucât există informații conform cărora un număr mare de civili au fost răniți, deoarece forțele de securitate au utilizat gaze lacrimogene și bastoane pentru a evacua tabăra;

E.

întrucât acest incidente au avut loc în aceeași zi în care a debutat cea de-a treia rundă de negocieri informale cu privire la situația din Sahara Occidentală de la New York, la care participă Maroc, Frontul Polisario și țările cu statut de observator, Algeria și Mauritania;

F.

întrucât printre persoanele cărora nu li s-a permis intrarea în taberele El Aaiun și Gdaim Izyk se află jurnaliști, deputați naționali și regionali europeni și deputați în Parlamentul European, existând și persoane care au fost expulzate din El Aaiun;

G.

având în vedere moartea violentă a cetățeanului spaniol Babi Hamday Buyema, în circumstanțe necunoscute până în momentul de față;

H.

întrucât, după mai bine de 30 de ani, procesul de decolonizare a Saharei Occidentale nu a luat încă sfârșit;

I.

întrucât UE continuă să fie preocupată de conflictul din Sahara Occidentală și de consecințele și implicațiile acestuia la nivel regional, inclusiv în ceea ce privește situația drepturilor omului în Sahara Occidentală, sprijinind pe deplin eforturile Secretarului General al ONU și ale trimisului personal al acestuia de a găsi o soluție politică echitabilă, de durată și acceptabilă pentru ambele părți, care să permită autodeterminarea populației din Sahara Occidentală, așa cum se prevede în rezoluțiile Națiunilor Unite;

J.

întrucât există o serie de rapoarte în care se evidențiază că resursele naturale ale Saharei Occidentale sunt exploatate fără a aduce beneficii populației locale;

1.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea gravă a situației din Sahara Occidentală și condamnă ferm incidentele violente care au avut lor în tabăra de la Gdaim Izyk, în timpul desființării acesteia, și în orașul Laâyoune;

2.

solicită tuturor părților să-și păstreze calmul și să nu comită noi acte de violență;

3.

deplânge pierderea de vieți omenești și își exprimă solidaritatea cu familiile persoanelor ucise, rănite și dispărute;

4.

ia act de înființarea de către parlamentul marocan a unei comisii de anchetă care să demareze o investigație a evenimentelor care au condus la intervenția autorităților marocane, dar consideră că ONU ar fi organismul cel mai potrivit pentru a conduce o anchetă internațională independentă pentru a clarifica evenimentele, morțile și disparițiile;

5.

își exprimă regretul cu privire la atacurile la adresa libertății presei și a libertății de informare și cu privire la faptul că mulți jurnaliști europeni au avut de suferit de pe urma acesteia și solicită Regatului Maroc să permită presei, observatorilor independenți și organizațiilor umanitare accesul liber și libertatea de mișcare în Sahara Occidentală; regretă faptul că autoritățile marocane interzic accesul deputaților, jurnaliștilor, presei și observatorilor internaționali în Sahara Occidentală;

6.

insistă asupra necesității de a solicita organismelor ONU să propună instituirea unui mecanism de monitorizare a drepturilor omului în Sahara Occidentală;

7.

salută reluarea, în ciuda situației tensionate, a reuniunilor informale dintre Maroc și Frontul Polisario, sub auspiciile trimisului personal al Secretarului General al ONU și solicită actorilor regionali să joace un rol constructiv;

8.

își reiterează sprijinul pentru reluarea negocierilor informale dintre părțile implicate în conflict în vederea obținerii unei soluții juste, durabile și acceptabile reciproc, așa cum se prevede în rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU;

9.

îndeamnă Comisia să asigure alocarea ajutoarelor umanitare necesare, cu finanțare suplimentară pentru refugiații sahrawi, al căror număr este estimat între 90 000 și 165 000, care trăiesc în regiunea Tindouf, pentru a-i ajuta să își acopere nevoile de bază în ceea ce privește alimentele, apa, locuințele și asistența medicală și pentru a le îmbunătăți condițiile de viață;

10.

își exprimă preocuparea cu privire la închiderea și la acuzațiile de hărțuire a apărătorilor drepturilor omului de etnie sahrawi din teritoriul Saharei Occidentale; solicită tratarea apărătorilor drepturilor omului aflați în închisoare în teritoriu sau în Maroc în conformitate cu standardele internaționale, precum și judecarea acestora rapid și în mod echitabil;

11.

solicită UE să ceară Regatului Maroc respectarea legislației internaționale cu privire la exploatarea resurselor naturale din Sahara Occidentală;

12.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al ONU, Secretarului General al Uniunii Africane, Delegației PE pentru relațiile cu țările din Maghreb, precum și biroului Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana, parlamentului și guvernului Regatului Maroc, Frontului Polisario și parlamentelor și guvernelor Algeriei și Mauritaniei.