3.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 99/64

—

având în vedere documentul de bilanț al Comisiei intitulat „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020”, publicat la 7 mai 2010,

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliul European și Parlamentul European din 10 ianuarie 2007 intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001), urmată de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 13 noiembrie 2008 intitulată „A doua revizuire strategică a politicii energetice – Un plan de acțiune al UE pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei” și documentele însoțitoare (COM(2008)0781),

—

având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009 referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice (1),

—

având în vedere cel de-al treilea pachet privind energia, constând din Regulamentul (CE) nr. 713/2009 din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Regulamentul (CE) nr. 714/2009 din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003, Regulamentul (CE) nr. 715/2009 din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005, Directiva 2009/72/CE din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE („Directiva privind electricitatea” sau „DE”), precum și Directiva 2009/73/CE din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE („Directiva privind gazele naturale” sau „DGN”) (2),

—

având în vedere pachetul UE privind energia și schimbările climatice, constând din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare, Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE, Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 septembrie 2007„privind promovarea unei politici externe europene comune în domeniul energiei” (4),

—

având în vedere Tratatul privind Carta energiei din 17 decembrie 1994 care stabilește cadrul juridic pentru cooperarea la nivel internațional în domeniul energetic, alături de proiectul de Protocol de tranzit la aceasta,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 663/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (Programul energetic european pentru redresare) (5),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 mai 2010 intitulată „Un program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei [modificarea Regulamentului (CE) nr. 663/2009]” (COM(2010)0283),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2009 întitulată „Investițiile în dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon (Planul SET)” (COM(2009)0519) și având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2010 referitoare la investițiile în dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon (Planul SET) (6),

—

având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 4 mai 2010 privind punerea în aplicare a rețelelor transeuropene de energie în perioada 2007-2009 (COM(2010)0203),

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE (COM(2009)0363) (raportul Vidal-Quadras),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind „un plan de acțiune pentru eficiența energetică: realizarea potențialului” (COM(2006)0545),

—

având în vedere raportul Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European din 25 iunie 2010 privind progresele referitoare la măsurile menite să garanteze securitatea aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructuri (COM(2010)0330),

—

având în vedere proiectul de concluzii ale Consiliului din 21 mai 2010 intitulat „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020” (7),

—

având în vedere Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (Directiva privind serviciile energetice) (8),

—

având în vedere Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/62/CEE („Directiva PCCE”) (9),

—

având în vedere articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0313/2010),

A.

întrucât Tratatul de la Lisabona marchează începutul unei noi perioade pentru Uniune, care presupune ajustarea obiectivelor și strategiilor noastre, precum și a bugetului UE, în vederea punerii depline în aplicare a tratatului;

B.

întrucât prin includerea în Tratatul de la Lisabona a unui capitol specific privind energia există în prezent un temei juridic ferm pentru dezvoltarea unor inițiative în domeniul energiei bazate pe durabilitate, siguranța aprovizionării, interconectarea rețelelor și solidaritate;

C.

întrucât Uniunea se confruntă cu problema amânării punerii în aplicare sau punerii în aplicare incomplete a legislației în materie de energie și cu lipsa unor strategii energetice coordonate, ceea ce presupune din partea Comisiei să își asume din plin rolul de lider pentru a acoperi această lacună, precum și demonstrarea de o manieră vizibilă și convingătoare a hotărârii și sprijinului statelor membre;

D.

întrucât Europa devine din ce în ce mai dependentă de importurile de surse externe de energie, în special de combustibili fosili; întrucât dependența de petrol este deosebit de mare și va crește pe viitor și întrucât politica energetică a UE trebuie, prin urmare, să aibă o dimensiune internațională;

E.

întrucât standardele de viață și competitivitatea economică depind de prețul și disponibilitatea energiei;

F.

întrucât politica energetică a UE ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentului de a reduce emisiile de gaze de seră;

G.

întrucât sunt necesare investiții importante în domeniul energiei, în special, în următorii zece ani, în noi centrale, interconexiuni și rețele electrice, și întrucât aceste investiții vor defini mixul energetic pentru o perioadă chiar mai lungă, ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că vor sprijini trecerea spre o economie durabilă; întrucât acestea vor presupune o nouă diversificare a instrumentelor de finanțare sau, eventual, noi condiții de piață, în special în regiunile cele mai izolate din punct de vedere energetic;

H.

întrucât în UE 27 există resurse substanțiale de biomasă pentru a fabrica cantități semnificative de biocombustibili de a doua generație;

I.

întrucât cărbunele va continua să fie o importantă sursă primară de resurse energetice pentru public și pentru economie;

J.

întrucât investițiile în sectorul energetic necesită o infuzie mare de capital și este necesar să se creeze un cadru normativ care să ofere stabilitate pe termen lung și care să permită astfel companiilor să ia decizii fundamentate din punct de vedere ecologic și economic în ceea ce privește investițiile și întrucât acest lucru nu ar trebui în nici un caz să determine cazuri de denaturare a concurenței;

K.

întrucât obiectivul ambițios al UE pe termen lung de reducere a emisiilor ar trebui stabilit în contextul unei înțelegeri globale referitoare la schimbările climatice pentru a maximiza contribuția pozitivă a UE la negocierile internaționale și pentru a reduce la minimum riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și de pierdere a competitivității de către industriile europene;

L.

întrucât infrastructura rețelei energetice trebuie finanțată în primul rând prin intermediul tarifelor la energie; cu toate acestea, întrucât ar putea fi necesară și finanțare și sprijin din partea UE în cazul în care astfel de investiții nu pot fi finanțate numai de piață pentru a crea rețele funcționale în mod corespunzător și pentru a deschide piețe energetice europene, în special în regiunile cel mai puțin dezvoltate;

M.

întrucât recesiunea economică ce a urmat după criza financiară a întârziat investițiile în sectorul energetic; întrucât, cu toate acestea, criza poate reprezenta, de asemenea, o oportunitate de reformă pentru Europa;

N.

întrucât o economie durabilă și dinamică ar trebui să urmărească decuplarea creșterii economice de consumul de energie, în special prin creșterea eficienței energetice pe unitatea de producție;

O.

întrucât Comisia și-a exprimat, de asemenea, intenția de a evalua în 2009 situația globală a GNL și de a identifica carențe în vederea propunerii unui plan de acțiune în domeniul GNL,

1.

salută documentul de bilanț al Comisiei intitulat „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020”, acesta reprezentând un prim pas spre o politică cuprinzătoare a UE în domeniul energiei în contextul strategiei UE 2020;

2.

consideră că orice strategie viitoare ar trebui să urmărească să îndeplinească obiectivele principale ale Tratatului de la Lisabona privind o piață unică a energiei, securitatea aprovizionării, eficiența energetică și economiile, precum și dezvoltarea unor forme noi și regenerabile de energie și promovarea unor rețele de energie; în plus, ar trebui să promoveze prețuri abordabile la energie, în favoarea consumatorilor, îmbunătățirea surselor regenerabile de energie în contextul producției durabile de energie și dezvoltarea unor rețele interconectate, integrate interoperabile și inteligente de energie și să conducă la o dependență mai scăzută de importurile de energie și o creștere a producției interne de energie, susținând, în același timp, competitivitatea, dezvoltarea industriei și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

3.

subliniază că strategia propusă ar trebui să fie implementată, mai presus de toate, în spiritul solidarității și responsabilității, pe principiul că niciun stat membru nu poate fi lăsat în urmă sau izolat și toate statele membre iau măsuri pentru a asigura securitatea reciprocă a Uniunii; subliniază importanța includerii în tratat a unui capitol specific privind energia (articolul 194 din TFUE) care asigură un temei juridic solid pentru acțiunea Uniunii bazată pe metoda comunitară;

4.

subliniază că Uniunea are nevoie de o viziune pe termen lung asupra unei politici energetice pe deplin durabile până în 2050, elaborată pe baza obiectivelor pe termen lung de reducere a emisiilor și completată de planuri de acțiune pe termen scurt și mediu precise și cuprinzătoare, orientate către realizarea acestor obiective;

5.

solicită elaborarea unor măsuri pentru realizarea unei Comunități Energetice Europene care să beneficieze de o cooperare strânsă în domeniul rețelelor energetice și de finanțarea europeană a noilor tehnologii energetice; consideră că Comunitatea Energetică Europeană ar trebui, fără a modifica într-o primă fază Tratatul de la Lisabona, să depășească stadiul actual de fragmentare a politicii energetice europene și să dea Uniunii o voce internațională puternică în relațiile sale în domeniul energiei;

6.

subliniază că finalizarea pieței interne europene de energie este indispensabilă pentru realizarea obiectivelor politicii UE; consideră că aceasta ar trebui să se bazeze pe un cadru juridic clar, în care legislația este aplicată cu strictețe și Comisia este pregătită să inițieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre, dacă este necesar;

7.

subliniază cu fermitate necesitatea de a pune în aplicare pe deplin legislația actuală a UE în domeniul energiei și de a atinge obiectivele UE în materie de energie; subliniază necesitatea implementării rapide și corecte a normelor celui de-al treilea pachet privind energia și a pachetului privind eficiența energetică în toate statele membre;

8.

invită Comisia să asigure punerea în aplicare și transpunerea corectă și deplină a directivelor existente privind piața internă de către statele membre și, în cazul în care statele membre nu reacționează, să aibă în vedere, ca o măsură finală, redepunerea dispozițiilor cheie ale directivelor în vigoare privind piața internă sub formă de regulamente pentru a asigura aplicarea integrală directă a acestora pe piața unică;

9.

subliniază nevoia de a garanta siguranța aprovizionării pentru echipamentele europene de generare a energiei, în special prin dezvoltarea unei politici industriale care să promoveze investițiile pe termen lung în modalitățile de producție a energiei electrice în UE;

10.

consideră că rolul autorităților de reglementare a pieței de energie și cooperarea între autoritățile naționale de reglementare, autoritățile din domeniul concurenței și Comisie ar trebui să fie consolidate, în special în ceea ce privește piețele angro și cu amănuntul; în acest sens, invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că ACER și ENTSO își pot îndeplini sarcinile în mod eficient; ia act de faptul că, în cazul în care competențele ACER și ENTSO se dovedesc a fi insuficiente pentru a crea o piață europeană a energiei mai integrată, este posibil ca mandatele acestora să necesite modificări; solicită Comisiei și ACER să dezvolte propuneri referitoare la modalitățile în care s-ar putea îmbunătăți implicarea părților interesate;

11.

subliniază necesitatea de a crește transparența și de a îmbunătăți funcționarea piețelor angro de energie în beneficiul consumatorilor, în special în ceea ce privește produsele financiare comercializate pe piața energiei, precum și de a crea, la nivel european, piețe „intraday” (în cursul aceleiași zile) eficiente; salută, în acest context, anunțul Comisiei de a prezenta o propunere privind transparența și integritatea piețelor de energie tranzacționate și solicită, în acest sens, crearea unui cadru de reglementare coerent;

12.

consideră că consumatorii pot beneficia de creșterea concurenței pe piața energiei; subliniază necesitatea promovării concurenței prin diversificarea rutelor de transport, a surselor fosile de energie și a operatorilor de pe piețele europene, precum și importanța încurajării dezvoltării de noi modele de afaceri;

13.

reamintește ancheta sectorială din 2005 a Comisiei; solicită lansarea unei a doua anchete sectoriale în domeniul energiei în 2013;

14.

solicită Comisiei să organizeze un summit anual cu reprezentanți ai comisiilor legate de energie din cadrul parlamentelor naționale, deputați în Parlamentul European și părțile interesate de politicile și legislația UE în materie de energie, precum și de alte aspecte conexe, în vederea asigurării unei mai bune înțelegeri reciproce; sprijină, de asemenea, ideea de organiza o reuniune specială a Consiliului European care să se concentreze asupra chestiunilor relevante în domeniul politicii energetice, care ar trebui să țină seama de rapoartele Parlamentului privind strategia energetică pentru 2011-2020 și planul de acțiune privind eficiența energetică;

15.

subliniază cu fermitate că, astfel cum au convenit șefii de stat și de guvern, orice întârziere în dezvoltarea unei rețele moderne și inteligente de energie electrică și gaze la nivelul UE pune în pericol ambiția UE de a atinge până în 2020 obiectivul 20-20-20 privind energia regenerabilă și în materie de climă și de a realiza obiectivele UE 2050, sporind astfel securitatea energetică a UE; prin urmare, salută locul central pe care îl ocupă infrastructura inteligentă și modernă în cadrul strategiei energetice în vederea creării unei rețele integrate moderne la nivel european;

16.

subliniază că doar o rețea de energie pan-europeană, care nu este bazată pe frontierele statelor membre, va permite finalizarea pieței interne a energiei; consideră că este necesar și urgent să se dezvolte și să se pună în aplicare pe deplin mecanismele legislative și financiare prevăzute de tratat și legislația secundară pentru a soluționa fără întârziere orice lipsă de acțiune legată de existența unor lacune sau deficiențe în contextul asigurării unor legături la rețelele energetice transeuropene; subliniază că, prin garantarea folosirii optime a întregii producții europene de energie, necesitatea importurilor va scădea;

17.

îndeamnă statele membre să furnizeze la timp Comisiei toate informațiile solicitate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 617/2010 al Consiliului privind informarea Comisiei cu privire la proiectele de investiții în infrastructura energetică din cadrul Uniunii Europene pentru a putea avea o privire de ansamblu asupra posibilelor lacune privind cererea și oferta, precum și privind obstacolele în calea investițiilor, în așteptarea hotărârii Curții de Justiție cu privire la legalitatea regulamentului, care ar fi trebuit să fie adoptat în conformitate cu procedura de codecizie în temeiul articolului 194 din tratat;

18.

consideră că viitoarea „Schemă a rețelei din largul Mării Nordului” elaborată de Comisie ar trebui să devină, precum și alte inițiative regionale, cum ar fi „Inelul mediteranean” și „Proiectul de interconectare baltică”, ar trebui să devină unul dintre elementele care contribuie la dezvoltarea unei super-rețele europene; solicită statelor membre și Comisiei să pună deoparte resursele necesare pentru dezvoltarea acesteia;

19.

subliniază că planul de dezvoltare a rețelei pe zece ani (de integrare a rețelelor de electricitate și de gaze ale UE) ar trebui armonizat într-o mai mare măsură cu obiectivele pentru 2020 și apoi implementat astfel încât să furnizeze bazele tehnologice și metodologice pentru o nouă legislație privind infrastructura energetică; ia act de rolul jucat de ACER în monitorizarea implementării acestuia; subliniază nevoia urgentă de a integra insulele energetice în rețelele energetice europene, inclusiv prin crearea unor interconexiuni mai bune ale rețelelor de gaze și terminalelor GNL, fapt care ar trebui să pună capăt izolării pe piață a unor state membre și să sporească siguranța aprovizionării acelor state UE care depind în prezent într-o foarte mare măsură de câteva țări din afara UE;

20.

subliniază necesitatea unui schimb mai aprofundat de informații între operatori în ceea ce privește gestionarea infrastructurii rețelelor pentru a preveni denaturarea pieței de asimetria informațională;

21.

reiterează că pentru ca piața să fie stimulată să investească în cercetarea și dezvoltarea în domeniul noilor tehnologii energetice, aceasta necesită un cadru de reglementare; în acest context, evidențiază că este în continuare nevoie de un model de brevet comun la nivelul UE;

22.

subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta și moderniza rețelele de distribuție pentru a integra cazurile din ce în ce mai frecvente de producție distribuită;

23.

consideră că programul actual al rețelelor transeuropene de energie (TEN-E) a fost ineficient și nu a contribuit în mod semnificativ la construirea de interconexiuni între statele membre și trebuie ajustat pentru a realiza obiectivele stabilite în pachetul privind energia și clima și în cel de-al treilea pachet privind piața internă; este de opinie că pachetul privind infrastructura energetică propus și înlocuirea TEN-E ar trebui prin urmare:

24.

consideră că noul cadru financiar multianual ar trebui să reflecte prioritățile politice ale UE astfel cum sunt definite în strategia pentru 2020, ținând seama de concluziile și prioritățile celei de-a doua revizuiri strategice a politicii energetice, ceea ce presupune ca o proporție mai mare a bugetului să fie alocată pentru politica energetică, inclusiv pentru infrastructură modernă și inteligentă, noi tehnologii în domeniul eficienței energetice și al energiilor regenerabile și pentru cercetare, dezvoltare și aplicare a noilor tehnologii din domeniul energetic;

25.

consideră că o rețea electrică modernă la nivelul UE va juca un rol primordial în realizarea obiectivului de dezvoltare a energiilor regenerabile cu 20 %; de aceea, solicită Comisiei să elaboreze un sistem adecvat de stimulente pentru investițiile în centrale electrice în anumite regiuni pentru a obține un efect economic maxim și a evita investițiile ineficiente în rețele; subliniază, în acest context, că o strategie globală trebuie să aibă în vedere sistemul energetic în integralitatea sa, de la producători la consumatori;

26.

solicită Comisiei să propună o strategie pentru creșterea eficienței pieței energiei termice pentru a susține infrastructuri locale eficiente, precum sistemele de termoficare și de răcire urbană care contribuie la dezvoltarea unor soluții integrate pentru încălzire, răcire și electricitate pe baza unei combinații dintre căldură și electricitate și a utilizării eficiente a surselor de energie regenerabile;

27.

este de opinie că instrumentele financiare inovatoare (cum ar fi mecanismele de finanțare cu partajarea riscurilor și sistemele de împrumut ale băncilor publice) ar putea reprezenta un instrument important pentru sprijinirea investițiilor în infrastructura energetică, eficiența energetică, proiecte în domeniul energiilor regenerabile și al cercetării și dezvoltării de noi tehnologii în sectorul energiei, în vederea sprijinirii tranziției către o economie durabilă; invită, prin urmare, Comisia să suplimenteze sau să înlocuiască tot mai mult împrumuturile tradiționale cu aceste sisteme și să încurajeze statele membre să utilizeze astfel de instrumente financiare inovatoare; în acest sens, atrage atenția asupra experienței pozitive câștigate prin folosirea altor instrumente similare; sprijină cu fermitate propunerea de a folosi fondurile proprii din bugetul UE ca garanții la împrumuturi, cu scopul de a încuraja investițiile private și investițiile publice;

28.

consideră, așa cum a subliniat Comisia în strategia UE 2020, că UE ar trebui să deplaseze povara fiscală către taxarea activităților dăunătoare mediului; încurajează Comisia să revizuiască Directiva privind impozitarea energiei în conformitate cu prezentul document;

29.

consideră că este esențial ca viitoarele fonduri aferente investițiilor în domeniul energetic să se axeze pe proiecte care să creeze cât mai multe locuri de muncă posibil;

30.

subliniază că, în cazul în care piețele nu-l pot furniza, unele state membre ar putea avea nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru investiții în infrastructuri, inclusiv pentru centralele și rețelele de aprovizionare cu energie electrică și pentru realizarea obiectivelor în materie de climă și mediu;

31.

subliniază că integrarea pieței impune o mai bună utilizare a rețelelor funcționale existente, pe baza armonizării transfrontaliere a condițiilor de piață și prin dezvoltarea unor modele europene comune de gestionare a interconexiunilor;

32.

ia act de responsabilitatea ACER de a asigura că programarea națională a dezvoltării rețelei de energie electrică corespunde cu planul de dezvoltare a rețelei pe zece ani;

33.

subliniază faptul că multe din noile state membre sunt deosebit de vulnerabile la întreruperile externe ale aprovizionării cu energie și au nevoie de un sprijin deosebit din partea Uniunii pentru a-și asigura securitatea energetică în mod stabil;

34.

salută înființarea în cadrul Comisiei a unui grup operativ privind rețelele inteligente și recomandă ca acesta să ia în considerare în mod corespunzător opiniile tuturor părților implicate; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului rapoarte periodice cu privire la progresul activităților grupului operativ; subliniază că, pe baza concluziilor grupului operativ, Comisia ar trebui să asigure un cadru de reglementare favorabil la nivelul UE în materie de rețele inteligente, care să ofere stimulente corespunzătoare pentru operatorii de rețele pentru a investi în eficiența operațională și care să stabilească standarde comune la nivelul UE pentru dezvoltarea de rețele inteligente, contribuind în acest fel la tranziția către o economie durabilă; în plus, sprijină proiectele-pilot pentru tehnologiile inovatoare în domeniul comunicațiilor, automatizării și gestionării rețelei; reamintește dispozițiile privind contoarele inteligente din Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE;

35.

sprijină proiectele-pilot pentru introducerea contoarelor inteligente – de exemplu, în cadrul inițiativei „Proiecte urbane inteligente”, Planul SET - în cazul în care se garantează protecția și dreptul la intimitate al consumatorilor și al utilizatorilor cu venituri mici;

36.

solicită Comisiei să prezinte până la sfârșitul lui 2011 o analiză privind viitorului pieței mondiale și europene a gazelor, inclusiv a impactului proiectelor de infrastructură în domeniul gazelor deja planificate (de exemplu, proiectele dezvoltate în contextul Coridorului sudic), al noilor terminale de GNL, a impactului gazelor naturale de șist asupra pieței gazelor din SUA (în special asupra necesarului de importuri de GNL), precum și a impactului posibilelor evoluții în domeniul gazelor de șist în UE asupra securității aprovizionării cu gaz; consideră că studiul ar trebui să reflecte și să ia ca punct de plecare starea actuală a dezvoltării infrastructurii și obiectivele UE 2020 în materie de CO2; subliniază faptul că ar trebui consultate toate părțile interesate;

37.

consideră că eficiența energetică și economiile de energie ar trebui să reprezinte priorități-cheie a oricărei strategii viitoare, dat fiind faptul că acestea constituie o manieră avantajoasă din punct de vedere al costurilor pentru a reduce dependența energetică a UE și a combate schimbările climatice, contribuind la crearea de locuri de muncă și la competitivitatea economică și contracarând creșterea impozitelor asupra energiei și a facturilor la energie, reducând, astfel penuria de energie; solicită Comisiei și statelor membre să pună eficiența energetică între prioritățile agendei UE și solicită accelerarea implementării legislației existente și adoptarea la timp de către Comisie a unui Plan ambițios de acțiune în domeniul eficienței energetice; de aceea, consideră că acesta ar trebui implementat astfel încât să țină seama de eforturile depuse până în prezent de unele state membre;

38.

salută revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică; invită Comisia să țină seama de avizul Parlamentului European;

39.

subliniază că TIC poate și ar trebui să joace un rol important în promovarea consumului responsabil de energie în gospodării, transport și generarea și producția de energie; consideră că contoarele inteligente, iluminatul eficient, serviciile informatice oferite pe internet (cloud computing) și software-ul distribuit au potențialul de a transforma modelele de utilizare a resurselor de energie;

40.

este de opinie că eficiența energetică și economiile în materie de energie ar trebui să se axeze, de asemenea, pe întreg lanțul cererii și ofertei pe piața de energie, inclusiv transformarea, transmiterea, distribuția și aprovizionarea, pe lângă consumul industrial, cel casnic și cel provenit din transporturi;

41.

sprijină dezvoltarea unei piețe funcționale în mod corespunzător pentru serviciile energetice și introducerea unor noi mecanisme de piață pentru a îmbunătăți eficiența energetică, aceasta fiind o modalitate de stimulare a competitivității economiei UE;

42.

în plus, consideră că ar trebui să se acorde o mai mare atenție performanței energetice a produselor consumatoare de energie; încurajează Comisia să pună în aplicare pe deplin directiva privind eco-proiectarea, de exemplu prin includerea mai multor produse și aplicarea unui model dinamic pentru stabilirea de standarde care să asigure existența unor obiective ambițioase și actualizate regulat;

43.

invită Comisia să prezinte o evaluare a punerii în aplicare a legislației în vigoare; consideră că, în cazul în care evaluarea scoate la iveală punerea în aplicare necorespunzătoare a strategiei generale privind eficiența energetică și se preconizează că UE nu își va realiza obiectivele în materie de eficiență energetică pentru 2020, atunci planul de acțiune în domeniul eficienței energetice ar trebui să includă un angajament din partea Comisiei de a propune noi măsuri la nivelul UE pentru statele membre, cum ar fi obiective individuale în materie de eficiență energetică care să corespundă unui nivel de economii de cel puțin 20 % în UE, în conformitate cu obiectivele principale UE 2020 și care să țină seama de situațiile inițiale de pornire și de circumstanțele naționale și de a aproba în prealabil planurile naționale de acțiune privind eficiența energetică ale fiecărui stat membru; consideră că ar trebui să se dovedească eficiența, justețea și măsurabilitatea unor astfel de măsuri suplimentare, precum și faptul că acestea au un impact direct asupra punerii în aplicare a planurilor naționale de acțiune privind eficiența energetică; invită Comisia și statele membre să ajungă la acord privind o metodologie comună de măsurare a obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică și de monitorizare a progreselor realizate în vederea atingerii acestor obiective;

44.

sprijină o abordare descentralizată, pe mai multe niveluri, a politicii energetice și a eficienței energetice, inclusiv Convenția primarilor și continuarea dezvoltării inițiativei „Proiecte urbane inteligente”; subliniază necesitatea finanțării credibile, inclusiv a inițiativelor de bază și a implicării orașelor și regiunilor; subliniază faptul că alinierea viitoarei politici de coeziune și utilizarea fondurilor acesteia în conformitate cu Strategia Europa 2020 poate reprezenta un mecanism-cheie pentru dezvoltarea inteligentă și durabilă în statele membre și în regiunile acestora;

45.

consideră că Europa se află sub nivelul partenerilor săi internaționali în ceea ce privește dezvoltarea potențialului complet al tehnologiilor din domeniul bioenergiei; încurajează cu fermitate Comisia și statele membre să elaboreze o politică intersectorială privind biomasa care să înființeze o piață durabilă pentru biomasa din agricultură, deșeurile agricole și silvicultură, împiedicând astfel creșterea emisiilor și dispariția biodiversității; recunoaște că tehnologiile durabile de a doua generație sunt disponibile în prezent; invită Comisia să propună un cadru de politici și susține continuarea promovării utilizării biocarburanților durabili de a doua generație în Europa;

46.

invită Comisia să analizeze planurile de acțiune naționale privind energiile regenerabile prezentate de către statele membre; solicită Comisiei să ia măsuri, dacă este nevoie, pentru a ajuta anumite state membre să-și îmbunătățească planurile și să se folosească de toate competențele ce îi revin pentru a garanta că statele membre își îndeplinesc obligațiile legale de realizare a obiectivelor naționale; relevă mecanismele de cooperare prevăzute în directivă pentru a ajuta statele membre să își atingă obiectivele; solicită Comisiei să stabilească o platformă de cooperare între organismele naționale competente pentru a facilita schimbul de informații și identifica cele mai bune practici în materie de energie regenerabilă;

47.

recunoaște importanța centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare ca sursă de energie eficientă, de încredere și ecologică, pentru serviciile auxiliare și de ajustare;

48.

consideră că pentru a asigura utilizarea eficientă a energiei regenerabile, ar trebui utilizate mecanismele de flexibilitate prevăzute în Directiva privind sursele de energie regenerabilă și condițiile de conectare la rețele ar trebui armonizate, în vederea garantării existenței unor termeni profitabili uniformi privind energia regenerabilă (de exemplu, plata costurilor de conectare la rețea integrată în tarif); este de opinie că, pe termen mediu, ar putea fi create grupuri regionale pe piața energiilor regenerabile;

49.

solicită ca sursele regenerabile de energie să fie utilizate în mod mai eficient pe teritoriul UE, urmărind realizarea unui sistem de stimulente la scară europeană pentru sursele regenerabile de energie, fapt care ar permite utilizarea unor anumite tipuri de energii regenerabile în acele părți ale UE unde acestea sunt cele mai rentabile, reducând astfel costul promovării acestora și garantând alocarea eficientă a fondurilor; este de opinie că, pe termen lung, energia regenerabilă ar trebui să fie o parte integrantă și care funcționează în mod corespunzător a pieței interne a energiei din UE;

50.

consideră că ar trebui dezvoltată o viziune pe termen mediu, în vederea abordării aspectelor cheie legate de integrarea completă pe piață a energiilor regenerabile; subliniază, în această privință, că orice armonizare trebuie bine pregătită, pentru a nu afecta piețele naționale existente; consideră că o condiție preliminară pentru un sistem de sprijin armonizat este existența unei piețe interne a energiei funcționale în mod corespunzător și nedistorsionate și a unor condiții de concurență cu adevărat echitabile; consideră că orice politică viitoare ar trebui construită pe mecanismele de sprijin care și-au dovedit eficiența în îndeplinirea obiectivelor și care, în același timp, au garantat o mare diversitate geografică și tehnologică și au asigurat încrederea investitorilor;

51.

solicită Comisiei si statelor membre să includă instrumentele financiare și fiscale pentru eficiența energetică (în special în ceea ce privește îmbunătățirea clădirilor) în planurile naționale de acțiune privind eficiența energetică și să acorde prioritate eficienței energetice și infrastructurii energetice în viitorul cadru financiar multianual; consideră că utilizarea inteligentă a fondurilor – cum ar fi prin intermediul băncilor specializate în finanțarea infrastructurilor ecologice pentru a da un impuls capitalului privat și accesul facil și specializat la fonduri UE – este crucială pentru a spori contribuția fondurilor UE la îmbunătățirea eficienței energetice;

52.

consideră că Comisia, în coordonare cu SEAE, ar trebui să se asigure că Uniunea are o poziție unitară în domeniul politicii externe privind energia; în plus, consideră că UE ar trebui să își folosească noile sale competențe pentru a identifica în mod activ și pentru a consolida cooperarea cu țările terțe în domeniul atenuării schimbărilor climatice și al protecției mediului;

53.

consideră că UE trebuie să se asigure că politica sa energetică are o dimensiune internațională puternică și coerentă și să integreze aspectele legate de energie în politicile și acțiunile sale externe; consideră că Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate comună ar trebui să acorde un puternic sprijin diplomatic politicii energetice a UE cu scopul de a spori siguranța aprovizionării cu energie;

54.

consideră că ar trebui ca, pe termen scurt și mediu, să se acorde prioritate dezvoltării strategice a infrastructurii energetice și extinderii relației cu furnizorii principali și cu țările de tranzit; consideră, cu toate acestea, că se poate ajunge la cea mai bună soluție, valabilă pe termen lung, prin aplicarea eficienței energetice și a măsurilor ce vizează economiile de energie și prin utilizarea surselor de energie durabile interne;

55.

consideră că toate conductele externe și celelalte rețele de energie care intră pe teritoriul Uniunii Europene ar trebui să fie reglementate prin acorduri interguvernamentale transparente și în conformitate cu normele pieței interne, inclusiv normele privind accesul terților, clauzele de destinație, normele de alocare și de gestionare a situațiilor de penurie, precum și durata contractelor și clauzele de tip „take or pay”; invită Comisia să se asigure că toate conductele actuale și viitoare, precum și acordurile comerciale respectă acquis-ul european în materie de energie și, dacă este cazul, să ia măsuri;

56.

consideră că UE ar trebui să respecte cu strictețe litera legii și să sancționeze nerespectarea acesteia în spiritul solidarității în materie de energie și de respectare a concurenței și a normelor pieței comune, fără a ceda în fața intereselor individuale ale țărilor europene, în special ale exportatorilor de gaz către piața europeană;

57.

solicită extinderea în continuare a numărului de membri ai Tratatului Comunității Energiei, pentru a include mai multe țări vecine ale UE, în special țările din cadrului Parteneriatului estic; subliniază că Comisia ar trebui să garanteze și să impună o punere în aplicare strictă și la timp a normelor energetice ale UE de către statele membre ale Tratatului Comunității Energiei, în special prin condiționarea disponibilității fondurilor UE de respectarea obligațiilor care decurg din tratat;

58.

consideră că capitolul privind energia care acoperă cooperarea politică și tehnologică inclus în toate acordurile cu statele vecine ar trebui consolidat, în special prin consolidarea programelor de eficiență energetică și a normelor pieței interne; consideră că Consiliul ar trebui să mandateze Comisia să înceapă negocierile pentru transformarea actualului Memorandum de înțelegere privind aspectele energetice în texte juridice cu valoare obligatorie; subliniază faptul că respectarea drepturilor omului și conferirea unei dimensiuni sociale ar trebui să fie incluse în dialogurile pe teme de energie;

59.

invită Comisia să accelereze, prin acorduri comerciale, procesul de adoptare a unor norme de siguranță și eficiență energetică privind generarea, transmiterea, tranzitul, depozitarea și prelucrarea/rafinarea importurilor și exporturilor de energie, care să fie compatibile cu normele UE, și să propună, la nivelul OMC, standarde mondiale în vederea stimulării unui comerț deschis și echitabil cu surse de energie regenerabile și sigure, precum și cu noi tehnologii energetice inovative;

60.

salută participarea Rusiei la reuniunile din cadrul Conferinței privind Carta energiei; invită Comisia să se angajeze în extinderea tratatului la mai multe țări și, în cadrul forumului Conferinței privind Carta energiei, să depună eforturi pentru a ajunge la o soluție negociată care să conducă la acceptarea principiilor din Carta energiei și a protocoalelor sale de către Rusia; cu toate acestea, subliniază că orice acord ar trebui să respecte pe deplin normele pieței interne de energie a UE; subliniază că energia ar trebui să ocupe un loc central în acordul post-ACP cu Rusia și că acest nou acord ar trebui să servească drept ghid și fundament pentru coerența și consecvența relațiilor fiecărui stat membru cu Rusia;

61.

solicită Comisiei și Consiliului să coopereze îndeaproape cu NATO pentru a asigura consecvența strategiilor Uniunii și ale NATO privind securitatea energetică;

62.

solicită Comisiei să garanteze că regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze este aplicat în totalitate după intrarea sa în vigoare;

63.

invită Comisia și statele membre implicate să continue punerea în aplicare a proiectului european al coridorului sudic al gazelor naturale, în special a proiectului Nabucco, care ar putea îmbunătăți în mod semnificativ siguranța aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene; solicită Comisiei să raporteze Parlamentului European și Consiliului European măsurile luate în cadrul acestui proces;

64.

solicită lansarea unui dialog special privind energia cu țările din regiunea caspică; salută activitățile privind cooperarea pentru dezvoltare în regiunea caspică; susține, în acest context, dialogul privind strategia UE pentru regiunea Mării Negre și subliniază importanța tuturor aspectelor legate de energie în cadrul dialogului dintre UE și țările din regiunea respectivă;

65.

solicită Comisiei și statelor membre promovarea DESERTEC și TRANSGREEN în contextul inițiativelor privind planul solar mediteranean pentru a spori siguranța aprovizionării și promova dezvoltarea țărilor în cauză prin sprijinirea centralelor de energie solară și a altor tehnologii în domeniul energiei regenerabile durabile din regiunea nord-africană și conectarea acestora la rețeaua europeană, dacă acest lucru se dovedește rentabil și nu periclitează sistemul EU ETS; consideră că instrumentele de cooperare prevăzute în cadrul Directivei privind importul de energii regenerabile din țări terțe ar trebui exploatat la maxim;

66.

reamintește că este responsabilitatea statelor membre să decidă asupra mixului propriu de energie cu scopul de a reduce emisiile de carbon și dependența de combustibili vulnerabili la variațiile de preț; subliniază că statele membre și comisia ar trebui să se asigure că, în cazul centralelor nucleare noi sau existente, sunt aplicate cele mai înalte standarde de siguranță, atât în cadrul Uniunii, cât și în afara acesteia;

67.

consideră că cercetările în domeniul fuziunii nucleare ca sursă de energie ar trebui continuate, dar ar trebui să respecte obligațiile impuse de principiile bugetare;

68.

consideră că, în cazul statelor membre care au ales ca energia nucleară să facă parte din mixul lor energetic, ar fi utilă stabilirea unor standarde minime la nivelul UE pentru autorizarea și certificarea proiectelor pentru noi centrale nucleare pentru a se asigura cel mai înalt grad de siguranță tehnologică posibilă; consideră că ar trebui să se utilizeze întotdeauna tehnologia cea mai bună disponibilă la proiectele noi de construire a centralelor nucleare; solicită, de asemenea, noi măsuri UE pentru a încuraja introducerea unor standarde pentru gestionarea durabilă a deșeurilor radioactive;

69.

încurajează și sprijină construcția de terminale și conexiuni GNL, în special în țările cele mai vulnerabile la întreruperi ale aprovizionării cu gaze, pe baza unei analize cost-beneficii și cu condiția să nu apară nicio denaturare a concurenței sau a unei forme de discriminare; subliniază importanța continuării lărgirii flotei europene de transport al GNL, sporindu-se astfel securitatea energetică a UE; salută, în acest context, propunerea Comisiei de a spori cooperarea privind aspectele legate de energie cu țările din Golf și din Orientul Mijlociu;

70.

consideră că anumite zone rurale din Europa au nevoi deosebite în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și invită, în acest sens, statele membre să aibă în vedere și aceste nevoi, de exemplu prin eliminarea barierelor, inclusiv a barierelor fiscale, din calea producției de energie de la nivel local, precum micro-cogenerarea;

71.

consideră că strategia de a restricționa consumul de antracit în statele membre UE nu ar trebui să poată întări monopolul în domeniul importului de gaze; restricționarea consumului de antracit în sectorul energetic trebuie să fie condiționată de diversificarea eficientă a aprovizionării cu gaze în statele membre pentru a evita consolidarea monopolului din sectorul materiei prime;

72.

solicită monitorizarea atentă și punerea în aplicare a planului SET și identificarea obstacolelor în calea mobilizării investițiilor publice și private; salută progresele realizate recent în ceea ce privește lansarea primelor patru inițiative industriale europene (IIE) și a inițiativelor comune în domeniul cercetării; solicită ca celelalte inițiative să fie lansate cât se poate de repede și invită Consiliul să deblocheze fondurile necesare; solicită Comisiei să ofere părților interesate informații transparente cu privire la posibilitățile de finanțare pentru inițiativele din cadrul planului SET;

73.

salută progresele înregistrate prin crearea inițiativelor tehnologice comune; invită Comisia să prezinte noi inițiative industriale europene complementare în cadrul planului SET pentru a exploata potențialul semnificativ al altor posibilități tehnologice privind energia regenerabilă, și anume energia geotermală și solar-termală, hidroenergia și energia oceanică, și pentru a include platforma existentă de încălzire și răcire pe baza energiei regenerabile; subliniază nevoia de a pune la dispoziție resurse din bugetul UE pentru finanțarea acestor inițiative;

74.

sprijină dezvoltarea de noi tehnologii rentabile de estimare a variațiilor în producția de energie, de gestionare a cererii, de transmitere a energiei electrice și de stocare a acesteia (inclusiv utilizarea vehiculelor electrice, a pilelor de combustie cu hidrogen și cu alți combustibili), ceea ce ar permite creșterea cererii de bază și sporirea flexibilității unui sistem cu niveluri ridicate de energii regenerabile și vehicule electrice;

75.

subliniază importanța lucrătorilor calificați din sectorul gazelor și al energiei electrice; invită, prin urmare, Comisia Europeană să analizeze, consultându-se cu partenerii sociali implicați, cum pot fi rezolvate problemele legate de educația și formarea profesionale și cum pot fi acestea încurajate;

76.

subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet legate de energie și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon; consideră că o susținere mai bună a inovării trebuie să fie însoțită mereu de o reducere a birocrației cu care se confruntă solicitanții; invită Comisia să elimine birocrația prin regândirea procedurilor programului-cadru;

77.

invită Comisia să promoveze și să sprijine proiectele pilot din UE care nu afectează mediul pentru exploatarea unor surse de energie interne neconvenționale; solicită Comisiei să ofere asistență statelor membre în vederea realizării de studii geologice pentru a determina nivelul de resurse de naturale de șist disponibile pe teritoriul Uniunii și să evalueze viabilitatea din punct de vedere economic și al mediului al gazelor de șist existente la nivel intern; solicită ca aceste informații să fie incluse în orice strategie viitoare pe termen lung a Uniunii;

78.

consideră că anumite țări precum China au acordat un rol strategic dezvoltării unei industrii interne a energiei regenerabile dedicate exporturilor și sprijină, prin urmare, întreprinderile locale prin acordarea unui acces facil la capital în condiții avantajoase și la infrastructuri; invită Comisia să adopte un cadru de politici care să crească competitivitatea și atractivitatea mediului de investiții european pentru industria energiei regenerabile;

79.

consideră că, în etapa de tranziție către o economie durabilă până în 2050, gazele naturale convenționale și neconvenționale sunt o sursă de energie necesară care permite utilizarea unei metode rapide și rentabile de reducere a emisiilor de carbon; fondurile pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să vizeze reducerea nivelului de poluare al acestor gaze;

80.

sprijină continuarea cooperării dintre statele membre și Comisie în vederea asigurării acordării stimulentelor necesare pentru dezvoltarea unei piețe durabile a biomasei, luând în considerare aspectele relevante legate de biodiversitate și producția de alimente;

81.

consideră că cercetarea și dezvoltarea axate pe inovarea în domeniul tehnologiilor energetice, cu o atenție deosebită fiind acordată noilor tehnologii în materie de energie nepoluante, durabile și eficiente, ar trebui să reprezinte o prioritate centrală a celui de-al optulea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare; îndeamnă cu fermitate statele membre și Comisia să prioritizeze acest domeniu de politică în viitorul cadru bugetar și financiar multianual; subliniază că metodele de alocare ar trebui să reflecte capacitățile diferite ale statelor membre în domeniul cercetării și dezvoltării;

82.

solicită Comisiei să integreze transportul durabil în strategia privind energia în așa fel încât să exploateze pe deplin potențialul diferitelor tehnologii, inclusiv prin intermediul unui cadru de reglementare adecvat și al unui plan de acțiune privind vehiculele ecologice, sprijin pentru cercetare și dezvoltare, eliminarea barierelor din calea dezvoltării de noi tehnologii (legate de combustibili), stabilirea de standarde comune (de exemplu, în domeniul transportului feroviar și al autoturismelor electrice), standarde ambițioase pentru motoarele care funcționează cu carburanți fosili, stabilirea unor „coridoare ecologice” pentru transport în Europa și integrarea modurilor de transport; ar trebui să se acorde o atenție deosebită autoturismelor electrice pentru a garanta că pot fi conduse și încărcate cu ușurință în toată Europa și că utilizarea din ce în ce mai frecventă a acestora este complementată de dezvoltarea de sisteme „inteligente” de producere și stocare a energiei electrice, de niveluri înalte de producție a energiei regenerabile și de utilizarea combinațiilor de căldură și electricitate;

83.

reamintește că cercetarea în domeniul energiei ar trebui să contribuie nu numai la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la garantarea securității aprovizionării, ci și la îmbunătățirea competitivității industriei europene; în acest context, consideră că activitățile de standardizare inițiate în colaborare cu partenerii strategici ai UE (precum China, Japonia, India, Rusia și SUA) în domeniul noilor tehnologii energetice, cu emisii reduse de carbon, inclusiv vehiculele electrice, sunt deosebit de importante pentru a asigura garanta că inovațiile europene sunt pe deplin comercializabile pe piața internațională; pentru a asigura un transfer eficient și echitabil de tehnologii, încurajează UE și partenerii săi comerciali internaționali să depună eforturi în vederea facilitării comerțului în materie de tehnologii durabile, având ca scop pe termen lung eliminarea tuturor barierelor tarifare din calea tehnologiei ecologice;

84.

consideră că o modalitate eficientă de reducere a consumului de energie ar fi demararea cercetării în materie de înlocuitori ai materiei prime și ai materialelor de construcții tradiționale, pentru a căror producție nu este nevoie de un consum atât de ridicat de energie;

85.

subliniază importanța contoarelor inteligente pentru a ajuta consumatorii să monitorizeze mai eficient vârfurile de consum și să-și sporească eficiența energetică a gospodăriilor acestora; consideră că contorizarea inteligentă și proiectele în domeniul energiei în general necesită campanii de sensibilizare și programe educaționale privind eficiența energetică pentru a explica cetățenilor beneficiile acestora; subliniază că informarea societății cu privire la beneficiile contorizării inteligente este esențială pentru succesul acesteia; subliniază faptul că Parlamentul a stabilit un obiectiv politic conform căruia 50 % din gospodăriile din Europa urmează să fie dotate cu contoare inteligente până în 2015, iar statele membre au obligația a de a garanta că cel puțin 80 % din consumatori vor fi dotați, până în 2020, cu sisteme de contorizare inteligentă (10);

86.

consideră că clienții și membrii opiniei publice informați pot influența piața prin luarea de decizii în cunoștință de cauză; salută, prin urmare, inițiativele precum Forumul european pentru energie nucleară (ENEF), în cadrul cărora o gamă largă de părți interesate pot discuta aspecte de interes comun;

87.

consideră că modernizarea din punct de vedere termic a clădirilor și valorificarea materială și energetică a deșeurilor urbane și industriale ar putea aduce beneficii considerabile consumatorilor;

88.

sprijină inițiativele de facilitare a adaptării nevoilor privind resursele umane legate de trecerea către un mix energetic cu emisii reduse de CO2;

89.

solicită Comisiei să monitorizeze și să prezinte un raport Parlamentului European referitor la punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet pentru piața internă în ceea ce privește măsurile naționale de prevenire a sărăciei energetice și reamintește statelor membre obligațiile care le revin în temeiul dispozițiilor legale existente;

90.

solicită adoptarea celor mai înalte standarde de siguranță posibile pentru toate sursele de energie, între altele prin programe de cooperare între statele membre, pentru a elimina reținerile din partea publicului și pentru a promova un grad mai ridicat de acceptare din partea opiniei publice; solicită, în același timp, creșterea gradului de sensibilizare a publicului cu privire la importanța aprovizionării corespunzătoare cu energie și la faptul că este nevoie de o infrastructură nouă de producție și de transmitere a energiei electrice; sprijină campaniile de sensibilizare a consumatorilor privind economia de energie pe care o pot face în viața de zi cu zi, precum și mecanismele existente, ca de exemplu serviciile de consiliere în materie de energie, care au drept scop să schimbe comportamentul consumatorilor;

91.

observă că taxele anuale percepute la migrarea către un alt furnizor variază în statele membre între 0 % și 20 %; subliniază că dificultățile întâmpinate la compararea ofertelor de pe piață și lipsa informațiilor reprezintă bariere în calea migrării către un alt furnizor și a concurenței eficiente pe piața cu amănuntul; amintește că, în conformitate cu cel de-al treilea pachet de măsuri privind energia, este obligația autorităților naționale de reglementare să se asigure că măsurile de protejare a consumatorilor menționate în directive sunt eficiente și aplicate;

92.

reamintește industriei energetice obligația sa, în temeiul celui de-al treilea pachet privind energia, de a introduce facturi de energie clare și ușor de înțeles; este de opinie că modelele de facturi stabilite în cadrul forumului cetățenesc pentru energie al Comisiei ar trebui să conțină informațiile standard minime necesare fiecărei facturi la energie și să fie utilizate drept baza unor facturi transparente la energie pe întreg teritoriul Uniunii;

93.

încurajează Comisia și statele membre, în vederea facilitării și creșterii rentabilității realizării obiectivelor pe termen lung, să ia serios în calcul trecerea către un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu 30 % până în 2020 pentru a se asigura că piața ETS va funcționa ca un catalizator pentru investiții în procese și surse de energie mai puțin poluante;

94.

reafirmă faptul că noua politică energetică trebuie să susțină obiectivul pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 80-95 % până în 2050;

95.

îndeamnă, în acest sens, Comisia să efectueze analize ale activităților pe termen lung, inclusiv cu privire la ofertă și cerere, precum și ale riscurilor și costurilor reale implicate de întreruperi ale aprovizionării în comparație cu capacitatea de stocare, diversitatea aprovizionării și costurile acestora; consideră că analizele ar trebui să includă și evoluții strategice și legate de politica energetică pe termen lung, precum și, nu în ultimul rând, analize privind modul în care UE poate evita întreruperi ale aprovizionării;

96.

consideră, având în vedere Summitul de la Cancun, că UE ar trebui să depună cele mai mari eforturi în vederea ajungerii la un acord exhaustiv, obligatoriu din punct de vedere juridic și ambițios, demonstrând că poate să adopte o poziție comună și să își confirme rolul de lider; în acest context, încurajează Comisia și statele membre să revizuiască propunerea inițială ca parte a unui acord internațional privind obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 în vederea facilitării și creșterii rentabilității realizării obiectivelor pe termen lung;

97.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.