15.2.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/20

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului

COM(2011) 152 final

2012/C 43/05

Raportor: dl Edgardo Maria IOZIA

La 4 aprilie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului

COM(2011) 152 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 noiembrie 2011.

În cea de-a 476-a sesiune plenară, care a avut loc la 7 și 8 decembrie 2011 (ședința din 7 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 174 de voturi pentru și 8 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Pentru CESE, spațiul reprezintă o resursă strategică și care nu poate fi înlocuită, de care UE are nevoie în domeniile social, economic și al securității, ca motor de creștere și inovare ce generează bogăție sub forma unor locuri de muncă de înaltă calificare, a unor servicii novatoare și a unor oportunități de piață ce pot fi oferite în alte sectoare industriale, a sprijinului pe care îl oferă cercetării, domeniu care, la rândul său, produce inovare pentru industrie.

1.2   CESE recunoaște importanța unei industrii spațiale competitive, caracterizată de un lanț valoric complet (începând cu fabricarea, continuând cu lansarea și componentele operaționale și terminând cu serviciile din aval).

1.3   CESE recunoaște că politica din sectorul spațial reprezintă o competență partajată între UE și statele membre, acestea din urmă lansându-și propriile inițiative în domeniu. Comitetul îndeamnă UE și statele membre (inclusiv cele care nu fac parte din Agenția Spațială Europeană – ASE) să instituie un parteneriat consolidat care să contribuie la coordonarea propriilor politici și competențe în sectorul spațial. Ar trebui analizată și posibilitatea ca statele care nu sunt membre ale ASE să participe la programe de cooperare cum ar fi stația spațială internațională (SSI).

1.4   Astfel, CESE salută eforturile depuse pentru consolidarea bazelor pe care se sprijină politica spațială europeană (PSE), corelând-o strâns cu textele fondatoare ale UE (prin dispozițiile în materie ale Tratatului de la Lisabona), cu politica industrială europeană (prin Strategia Europa 2020) și cu sectorul cercetării și inovării (prin inițiativa Orizont 2020).

1.5   Dat fiind că Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) constituie cheia de boltă a menținerii unei capacități europene autonome de strângere de date și informații privind mediul terestru, atât în timp real, cât și serii de date istorice grupate pe decenii (pentru a asigura supravegherea și securitatea mediului și teritoriului și pentru a înțelege unele mecanisme care determină schimbările climatice), CESE își exprimă via preocupare pentru faptul că bugetul GMES nu a fost inclus în cadrul financiar multianual 2014-2020, solicitând Comisiei să identifice resursele financiare necesare pentru a evita eșecul acestui program.

1.6   CESE ia notă de importanța fundamentală a Agenției Spațiale Europene ca depozitar al competențelor tehnice, științifice și de gestionare ale UE, competențe ce sunt indispensabile pentru asigurarea unei gestionări eficiente a programelor spațiale.

1.7   Alte organisme importante sunt Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), organism operativ care furnizează date cu caracter meteorologic, European Environment Agency  (1) (EEA) și European Centre for Medium-Range Weather Forecasts  (2) (ECMWF).

1.8   CESE evidențiază contribuția esențială a spațiului la securitate și apărare. Comitetul subliniază necesitatea de a se acorda atenția cuvenită cerințelor politicii de apărare comune, inclusiv prin elaborarea de noi programe de cooperare și infrastructuri (3).

1.9   CESE este de acord cu necesitatea de a proteja valoarea infrastructurilor spațiale proprii, prin dezvoltarea dispozitivului de cunoaștere a situației spațiale (Space Situational Awareness – SSA).

1.10   În domeniul explorării și exploatării spațiului, trebuie intensificată cooperarea cu partenerii constanți ai UE, cum sunt SUA, Rusia și Japonia, și, dacă este posibil, trebuie încheiate acorduri bilaterale cu puterile emergente în sectorul spațial, precum China, India și Brazilia.

1.11   Cooperarea internațională în sectorul spațial reprezintă un factor-cheie nu doar pentru promovarea tehnologiei și serviciilor europene, ci și pentru difuzarea valorilor sociale și umanitare.

1.12   Pe lângă faptul că reprezintă una dintre valorile de temelie ale Europei, cercetarea este esențială pentru ca Europa să dezvolte o capacitate autonomă în ceea ce privește tehnologiile generice fundamentale, necesare pentru a asigura competitivitatea industriei europene pe piața internațională.

1.13   Realizarea de investiții de către UE în sectorul cercetării va trebui să se dovedească mai eficientă prin instituirea unui cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării.

2.   Introducere

2.1   Comunicarea de față definește cadrul juridic și contextul economic, social și strategic al politicii spațiale europene, stabilind legătura dintre aceasta și fundamentele pe care se sprijină Uniunea Europeană: dispozițiile Tratatului de la Lisabona, politicile europene în materie de industrie și cercetare și politica de apărare comună.

2.2   Comunicarea enumeră acțiunile prioritare care definesc politica spațială a UE și dimensiunea internațională a acesteia și analizează nevoile ei în termeni de guvernanță, deschizând astfel calea elaborării și punerii în aplicare a unui program spațial european.

2.3   Comisia afirmă în comunicarea sa că va prezenta o propunere privind programul spațial european în 2011 și va elabora măsurile necesare pentru implementarea strategiei propuse (politică industrială, organizarea activităților spațiale).

3.   Observații generale

3.1   Sectorul spațial reprezintă aproximativ 1 % din bugetul Uniunii și circa 5 % din volumul industriei aerospațiale europene.

3.2   Proporțional vorbind, dimensiunea relativă a industriei spațiale este modestă, însă relevanța sa economică, strategică și socială este astăzi pe deplin recunoscută atât de Comisie, cât și de Parlamentul European: nu s-ar putea imagina Europa ca zonă de prosperitate fără sprijinul și stimulul reprezentat de poziția sa de frunte în domeniul spațial. Această poziție care, pe lângă efectele economice pozitive pe care le generează – în medie, profit dublu în raport cu sumele investite, cu un vârf de profit de 4,5 ori sumele investite în cazul Norvegiei (sursă – OECD 2011) –, generează un flux de aplicații nesubstituibile și cu o utilitate socială crucială: meteorologie, navigație, poziționare terestră, controlul traficului aerian și al flotelor de transport, gestionarea agriculturii și amenajarea teritoriului, operațiuni umanitare și gestionarea dezastrelor naturale, siguranță națională și controlul frontierelor (pentru a da doar câteva exemple).

3.3   A nu investi în acest sector acum, într-o perioadă de dificultăți economice, ar însemna – în raport cu avantajele absolut nesemnificative în termeni absoluți de sume economisite, efecte foarte grave care ar duce la risipirea patrimoniului de cunoștințe științifice și capacități industriale pe care Europa și l-a clădit în ultimele decenii în acest sector strategic.

3.4   Dezvoltarea unei capacități autonome a Europei în domeniul tehnologiilor generice-cheie și accesul autonom la spațiu reprezintă obiective de importanță fundamentală, care trebuie susținute în mod activ.

3.5   În condițiile intrării în sectorul spațial a unor noi țări precum China, India, Brazilia și a altora, Europa trebuie să se doteze cu un plan strategic pentru a-și păstra poziția marcantă în sectorul spațial, precum și credibilitatea deosebită în fața partenerilor săi principali, în special SUA și Rusia.

3.6   Programele emblematice GMES și Galileo oferă Europei posibilitatea de a rămâne o putere cu forță motrice în sectoarele strategice legate de utilizarea sistemelor de navigație prin satelit și a serviciilor generate de observarea Pământului.

3.7   Problema finanțării programului GMES constituie o chestiune prioritară și care nu poate fi amânată, din cauza riscului concret de a vedea irosite investițiile pe care Europa le-a făcut vreme de un deceniu în domeniul, cu atât mai strategic astăzi, al observării Pământului, ceea ce ar duce la pierderea de către Europa, industriile europene și cercetarea europeană, a poziției de lider pe care au dobândit-o.

3.8   Inclusiv programele de explorare a spațiului, prilej de experimentare a tehnologiilor viitorului, ar putea fi puse în pericol de actuala criză financiară în care se găsesc statele membre ale Uniunii. De aceea, ar trebui acordată atenția necesară pentru a nu întrerupe continuitatea din acest sector.

3.9   Tabelul 1 arată, cu titlu de exemplu și nu în mod exhaustiv, importanța investițiilor în sectorul spațial făcute în 2009 de unele state membre ale UE care fac parte și din ASE. Aceste investiții sunt, în medie, echivalente cu un procent situat între 0,01 % și 0,05 % din PIB (date din 2009, sursa: OCDE). Prin comparație, mari puteri precum China, Rusia și SUA investesc un procent considerabil mai mare, respectiv 0,12 %, 0,20 % și 0,31 %. În plus, în cazul Rusiei și Chinei, cifra s-a dublat în perioada 2005-2009. În Europa, Franța se diferențiază printr-un procentaj mai mare de investiții, egal cu 0,1 % din PIB-ul propriu (sursa: OCDE).

Tabelul 1

Bugetul alocat sectorului spațial în 2009 de principalele state contribuabile ale ASE

(milioane EUR)
Țara	Bugetul alocat sectorului spațial (4)	Contribuția la ASE (5)
FR	1 960	(716)
DE	1 190	(648)
IT	685	(369)
UK	350	(269)
ES	190	(184)
BE	170	(161)
Bugetul total al ASE pentru 2009	3 600

3.10   ASE dispune de cunoștințele tehnice și de capacitățile necesare pentru a proiecta și executa programe spațiale și pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii și aplicații, exploatând pentru ea însăși multe dintre sistemele pe care le proiectează, în special cele referitoare la știință și cercetare. În cazul infrastructurilor marilor programe operaționale precum Galileo și GMES, rolul de operator îi revine Comisiei Europene.

3.11   EUMETSAT reprezintă un element important al capacității operaționale a Europei.

3.12   Alte organisme interguvernamentale sunt Agenția Europeană de Mediu (European Environment Agency – EEA) și Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts – ECMWF), părți contractante ale acordului privind exploatarea datelor și serviciilor GMES.

4.   Observații specifice

4.1   Politica spațială europeană (PSE) se sprijină pe mai mulți piloni: cadrul său juridic și contextul în care se înscrie politica sa industrială, dimensiunea sa internațională, guvernanța ei, legătura cu politica de securitate și de apărare comună și un regim de finanțare adecvat și durabil.

4.2   Temeiul juridic al politicii spațiale europene este reprezentat de dispozițiile Tratatului de la Lisabona.

4.2.1   Articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Uniunii un mandat extins în ceea ce privește definirea unei politici spațiale, recomandând, de asemenea, ca inițiativele în domeniu să devină operative prin instituirea unui program spațial european.

4.2.2   Politica spațială a UE și programul Galileo sunt gestionate direct de Direcția Generală Întreprinderi și Industrie (DG ENTR) a Comisiei Europene.

4.2.3   Regulamentul prin care se instituie GMES (6) definește regulile privind execuția sa și bugetul alocat dezvoltării și fazei sale inițiale de exploatare, în perioada 2011-2013. Coordonarea tehnică și realizarea componentei spațiale a GMES sunt delegate ASE, care, dacă este necesar, solicită ajutorul EUMETSAT.

4.3   Contextul politicii industriale

4.3.1   Sectorul spațial reprezintă circa 5 % din industria aerospațială europeană (dominată de sectorul aeronautic în proporție de 92 %). Producția întregului sector aerospațial din Europa reprezenta aproximativ 130 de miliarde EUR (date din 2008, sursă: Ecorys Report to the EC), dintre care 6 miliarde reprezintă componenta spațială. Forța de muncă utilizată în sectorul aerospațial este de circa 375 000 de persoane (din care 31 000 în sectorul spațial european, sursă: OCDE 2011) și se caracterizează printr-un înalt nivel de calificare, dat fiind că proporția de specialiști cu studii superioare, ingineri și manageri este de 35 %.

4.3.2   Rolul industriei spațiale în inovare este de neînlocuit, în special în crearea de noi tehnologii și materiale

4.3.3   Contextul industrial al politicii spațiale europene și Strategia Europa 2020

4.3.4   Inițiativa-emblematică a acestei strategii, așa cum a fost aceasta definită în comunicarea COM(2010) 614 final/4, definește spațiul cosmic drept „un motor al inovării și al competitivității în slujba cetățenilor”, referindu-se explicit la programele Galileo/EGNOS și GMES ca programe stabilite și ale căror încheiere și continuare după 2013 vor trebui să facă obiectul unor propuneri legislative în 2011, în conformitate cu propunerile generale privind cadrul financiar multianual (CFM). Infrastructurile spațiale sunt considerate instrumente esențiale pentru securitatea cetățenilor, de aici decurgând necesitatea de a le proteja. Sistemul de supraveghere a spațiului cosmic este reprezentat de dispozitivul de cunoaștere a situației spațiale (Space Situational Awareness – SSA).

4.3.5   Comunicațiile prin satelit reprezintă un sector-cheie pentru industria spațială, contribuind la atingerea obiectivelor Agendei digitale pentru Europa prin efectele lor asupra extinderii rețelelor în bandă largă.

4.4   Cooperarea internațională

4.4.1   Conform dispozițiilor regulamentului de instituire, programul GMES reprezintă contribuția europeană la construcția Global Earth Observation System of Systems – GEOSS  (7), dezvoltat în cadrul Group on Earth Observations – GEO  (8).

4.4.2   Parteneriatul UE cu Africa, care utilizează EGNOS, GMES și infrastructura de telecomunicații, va avea efecte în domenii de primă importanță, precum gestionarea resurselor, securitate, cartografie, geodezie, telecomunicații și informații.

4.4.3   Statele G7 asigură cele mai multe investiții instituționale în sectorul spațial, cu o contribuție de 53 de miliarde USD în 2009 (sursă: OCDE). Partea Statelor Unite din această sumă se ridică la 44 de miliarde USD, din care 17 miliarde reprezintă cota NASA, în timp ce restul statelor G7 (luate împreună) contribuie cu 9 miliarde USD.

4.4.4   Este evidentă importanța pe care, pe lângă protagoniștii tradiționali care sunt SUA, Rusia și Japonia, au căpătat-o în ultimul timp în sectorul spațial noile puteri emergente precum Brazilia, India și China, ale căror bugete alocate acestui sector se ridică la un total de 7,2 miliarde USD (9). Pentru a face o comparație, bugetul Federației Ruse este de 2,5 miliarde USD.

4.4.5   Spre comparație, trebuie precizat că bugetul ASE pe 2009 a fost de 3,6 miliarde EUR (cf. de asemenea tabelul 1).

4.4.6   Europa are o politică de distribuire liberă și gratuită a datelor, aplicată de ASE și aflată în vigoare în cadrul programului GMES.

4.5   Guvernanță

4.5.1   Pe lângă consolidarea parteneriatului său cu statele membre și consolidarea eforturilor necesare pentru explorarea și exploatarea spațiului, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 din TFUE, „Uniunea stabilește orice relație utilă cu Agenția Spațială Europeană”.

4.5.2   ASE este un organism interguvernamental care va număra în curând 19 state membre. Pot adera la această agenție nu doar statele membre ale UE (de exemplu, și Elveția este membru al organizației) sau doar statele europene în sens strict (Canada a încheiat un acord de parteneriat cu ASE). Gestionarea resurselor agenției se bazează pe principiul profitului echitabil din punct de vedere geografic (Geographical Return), în virtutea căruia comenzile industriale ce revin statelor membre sunt proporționale cu cota-parte deținută în ASE. Acest principiu a permis până acum ca statele membre să investească sume importante. De asemenea, în gestionarea resurselor sale umane, agenția urmărește un principiu similar celui de profit echitabil, deși în acest caz liniile de conduită nu par să se justifice în aceeași măsură ca în cazul comenzilor industriale, în măsura în care personalul nu ar trebui să reprezinte sau să servească interesele naționale. Într-adevăr, tendința actuală a UE este de a exceda principiul sumei intereselor naționale, în favoarea valorii adăugate europene (10). Acest principiu s-ar dovedi cât se poate de potrivit în cazul ASE și în perspectiva unui plan spațial european.

4.5.3   Cooperarea dintre ASE și UE a fost definită într-un acord-cadru intrat în vigoare în mai 2004 (JO L 261, 6.8.2004). Comisia Europeană și ASE își coordonează acțiunile printr-un secretariat comun, alcătuit din administratori ai Comisiei și din executivul ASE. Statele membre ale ASE și UE se întâlnesc la nivel ministerial în cadrul Consiliului Spațiu, adunarea comună a Consiliului Uniunii Europene și a Consiliului Agenției Spațiale Europene. Pregătirea acestui Consiliu este asigurată de reprezentanții țărilor membre reuniți în Grupul la nivel înalt pentru politica spațială (High-level Space Policy Group – HSPG). ASE dispune la Bruxelles de un birou de legătură însărcinat cu facilitarea contactelor cu instituțiile europene.

4.5.4   Consiliul Spațiu a permis până acum dezvoltarea unor relații puternice între ASE și Comisie.

4.5.5   EUMETSAT este un organism interguvernamental care numără în prezent 26 de state membre. Organul său decizional este un consiliu compus din reprezentanți ai serviciilor meteorologice ale țărilor membre. Aceste servicii finanțează activitățile EUMETSAT, fiecare dintre ele vărsând o contribuție proporțională cu venitul național brut al țării respective. Bugetul pe 2010 al organizației era de aproximativ 300 de milioane EUR.

4.5.6   Printre celelalte organizații interguvernamentale trebuie menționate Agenția Europeană de Mediu (EEA) și Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu – ECMWF, părți contractante ale acordului privind exploatarea datelor și serviciilor GMES.

4.6   Cercetarea și inovarea

4.6.1   Cercetarea reprezintă o valoare de temelie a culturii europene. Cercetarea și inovarea contribuie la crearea de locuri de muncă, la creșterea prosperității și la îmbunătățirea calității vieții. Activitatea de cercetare reprezintă și temeiul autonomiei Europei în domeniul tehnologiilor generice. Spațiul este sectorul în care se stabilesc relații și legături privilegiate între cercetarea universitară, inovația industrială și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

4.6.2   Cheltuielile pentru cercetarea spațială fac parte din mecanismele europene de finanțare a cercetării. Totuși, în sectorul aplicațiilor se constată o prezență europeană insuficientă, fiind necesare măsuri prin care capacitatea europeană de cercetare să se concretizeze în aplicații noi și inovatoare.

4.6.3   În prezent, activitățile de cercetare ale UE sunt finanțate în cea mai mare parte prin cel de-al Șaptelea program-cadru (2007-2013), care dispune de un buget de 50,5 miliarde EUR, cercetării spațiului fiindu-i alocate 3 % din această sumă (1,4 miliarde EUR).

4.6.4   În cadrul financiar multianual (CFM) propus pentru perioada 2014-2020, sumele destinate cercetării și inovării vor fi alocate printr-un cadru strategic comun (CSC) pentru cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică, denumit Orizont 2020. Pentru perioada de referință a CSC (2014-2020), fondurile alocate cercetării vor atinge 80 de miliarde EUR.

4.6.5   UE stabilește prin Strategia Europa 2020 un obiectiv ambițios de alocare a 3 % din PIB pentru cercetare.

4.7   Securitatea și apărarea comună

4.7.1   Infrastructurile spațiale oferă servicii esențiale pentru securitate și apărare, după cum se recunoaște în politica de securitate și apărare comună, în special sub aspectul prevenirii și gestionării crizelor.

4.7.2   Securitatea infrastructurilor spațiale este pusă în pericol de creșterea numărului de deșeuri spațiale. ASE, pentru dimensiunea civilă, și Agenția Europeană de Apărare (AEA), pentru cea militară, au demarat programe pentru dispozitivul de cunoaștere a situației spațiale (Space Situational Awareness – SSA). UE lucrează la codul internațional de conduită pentru activitățile din spațiul cosmic (Code of Conduct for Outer space activities).

4.8   Programul spațial european – Buget

4.8.1   În comunicarea de față, Comisia evaluează posibilitatea de a include în cadrul financiar multianual din iunie 2011 o propunere privind un program spațial european. Proiectul de buget al UE pentru perioada 2014-2020, prezentat în iunie 2011, este centrat pe realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (11).

4.8.2   CFM nu menționează explicit propunerea pentru un program spațial european sub acest nume, dar – pentru programele GMES și Galileo – prevede următoarele:

—	CFM, rubrica 1: creștere inteligentă și favorabilă incluziunii – se alocă un buget de 7 miliarde EUR pentru Galileo;

—	în afara CFM: se alocă programului GMES un buget de 5,8 miliarde EUR.

Această propunere de finanțare a GMES în afara CFM pare a fi în contradicție flagrantă atât cu recomandările din documentul de lucru al serviciilor Comisiei [SEC(2011) 868 final din 29.6.2011] care însoțește comunicarea A Budget for Europe 2020 („Un buget pentru Europa 2020”), cât și cu concluziile Consiliului Competitivitate al UE, adoptate la 31 mai 2011.

4.8.3   Trebuie văzut cum poate fi garantat bugetul prevăzut pentru GMES, pentru a evita riscul de a vedea irosit un program vital pentru viitoarea competitivitate a Europei în domeniul strategic al observării Pământului, care a însemnat până acum un deceniu de muncă și investiții de 3 miliarde EUR. Conform concluziilor menționate ale celui de-al 3094-lea Consiliului Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu), din 31 mai 2011, „… va fi elaborată de Comisie o propunere privind finanțarea acestor programe emblematice [n.r.: GMES și Galileo] ca parte din următorul cadru financiar multianual” și „… ambele programe, fiind programe europene aflate în responsabilitatea UE, ar trebui să fie finanțate în continuare din bugetul UE”.

4.8.4   Abordarea stabilită în propunerea de CFM trebuie definită în amănunt până la sfârșitul lui 2011 în propunerile legislative pentru programele de cheltuieli și instrumentele diverselor sectoare strategice.

---

(1)  Agenția Europeană de Mediu.

(2)  Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu.

(3)  „Politica de securitate și apărare comună include definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii. Aceasta va conduce la o apărare comună după ce Consiliul European hotărăște aceasta în unanimitate. În acest caz, Consiliul recomandă statelor membre să adopte o decizie în conformitate cu normele lor constituționale. Politica Uniunii, în înțelesul prezentei secțiuni, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a anumitor state membre, respectă obligațiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care consideră că apărarea lor comună se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și este compatibilă cu politica comună de securitate și de apărare stabilită în cadrul acesteia.” [Tratatul privind Uniunea Europeană, titlul V, capitolul 2, secțiunea 2, articolul 42, alineatul (2)]

(4)  Sursă: OCDE;

(5)  Sursă: ASE.

(6)  Regulamentul (UE) nr. 911/2010, JO L 276, 20.10.2010, p. 1.

(7)  Sistemul de sisteme globale de observare a Pământului.

(8)  Grupul pentru observarea Pământului.

(9)  China – 6,1 miliarde USD, India: 861 milioane USD, Brazilia – 205 milioane USD.

(10)  Cf. punctul 166 din Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2011, intitulată „Investind în viitor: un nou Cadru financiar multianual (CFM) pentru o Europă competitivă, sustenabilă și integratoare”: „[…] subliniază că modul în care a evoluat sistemul resurselor proprii, înlocuind treptat resursele proprii veritabile prin așa-numitele contribuții naționale, pune un accent disproporționat pe soldurile nete între statele membre, contrazicând astfel principiul solidarității UE, reducând interesul comun european și ignorând în mare parte valoarea adăugată europeană […]”.

(11)  COM(2011) 500 final/2, Un buget pentru Europa 2020, partea I.

---