11.1.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 9/37

—

solicită ca propunerea de calendar a Comisiei Europene privind foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic să devină și mai strictă și pledează pentru adoptarea indicatorilor în cursul anului 2012. În plus, CoR solicită ca autoritățile locale și regionale competente să fie consultate cu privire la acești indicatori, pentru a se garanta că sunt realiști și se pot concretiza, atât din punctul de vedere al capacităților, cât și al costurilor;

—

invită Comisia să analizeze oportunitatea adoptării unui „coș” care să cuprindă patru indicatori de utilizare a resurselor: amprenta asupra solului, utilizarea materiilor prime (biodiversitate, resurse biologice și minerale), amprenta asupra apei și amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră; insistă ca indicatorii să fie incluși de Comisie ca parte integrantă a sistemului de raportare națională din cadrul Strategiei Europa 2020 și privind inițiativele sale emblematice, orientând programele de reformă și pregătirile bugetare naționale;

—

regretă că foaia de parcurs nu menționează posibilitatea asocierii Convenției primarilor la efortul întreprins în materie de eficacitate a utilizării resurselor și propune examinarea, împreună cu Comisia Europeană, a unor modalități concrete de extindere a Convenției primarilor la domeniile fundamentale de aplicare a inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, precum biodiversitatea și exploatarea terenurilor, gestionarea deșeurilor și a apei sau poluarea atmosferică;

—

recomandă întreprinderea de acțiuni specifice, care să vizeze în special trecerea la sisteme de transport și energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, promovarea achizițiilor publice ecologice, crearea unei societăți fără deșeuri (prin maximizarea prevenirii producerii de deșeuri și prin considerarea acestora drept resursă, în cadrul unei economii circulare a materialelor), promovarea creșterea gradului de substituție și a eficienței în utilizarea resurselor în cadrul lanțului valoric al materiilor prime, protejarea și reinstituirea serviciilor ecosistemice, precum și reducerea suprafeței solurilor impermeabilizate, oriunde se impune acest lucru.

Raportor

dl Michel LEBRUN (BE-PPE), membru al Parlamentului Comunității franceze

Documente de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020

COM(2011) 21 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic

COM(2011) 571 final

1.

consideră că o politică pentru mediu, climă și energie orientată către viitor trebuie să se bazeze pe principiul bunei gestionări. Prin aceasta, Comitetul înțelege că oamenilor le revine responsabilitatea gestionării și utilizării resurselor naturale într-un mod și un ritm prin care să fie asigurate durabilitatea și menținerea diversității lor. Obiectivul general al unei asemenea politici constă într-o dezvoltare care să răspundă nevoilor generațiilor actuale, fără a pune în primejdie capacitatea celor viitoare de a și le satisface pe ale lor;

2.

își manifestă îngrijorarea față de faptul că Uniunea Europeană urmează astăzi un parcurs periculos și neviabil de dezvoltare, de producție și de consum, lucru afirmat și de Comisie în comunicarea privind inițiativa emblematică: „Menținerea modelelor noastre actuale de utilizare a resurselor este exclusă”;

3.

salută, în acest context, lansarea inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, care își propune să facă din utilizarea eficientă a resurselor principiul director al politicilor Uniunii Europene în materie de energie și economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, transporturi, materii prime și produse de bază, consum și producție durabile de bunuri și servicii, gestionare a deșeurilor, utilizare a solului și a ecosistemelor, agricultură și pescuit; această inițiativă are funcția importantă de a sprijini crearea de sinergii între diferitele domenii și delimitarea diferitelor interese și orientări și, în același timp, de a garanta un concept comun, coerent și durabil pentru utilizarea resurselor;

4.

este satisfăcut de efectele pozitive ale inițiativei emblematice asupra politicii europene privind mediul. Cu toate acestea, politica europeană privind mediul în ansamblu și politica actuală privind o utilizare mai eficientă a resurselor (precum strategia tematică pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale) în special, se concentrează pe reducerea efectelor negative asupra mediului ale dezvoltării economice și ale exploatării resurselor naturale. Odată cu inițiativa emblematică, domeniul de interes se extinde asupra efectelor negative ale întrebuințării ineficiente a resurselor naturale pentru dezvoltarea economică. Inițiativa emblematică dă astfel un impuls necesar unei integrări sporite a politicii de mediu în politica UE din domeniul economic și al produselor;

5.

apreciază faptul că inițiativa emblematică extinde aria de preocupări a Uniunii Europene la ansamblul resurselor naturale: resursele energetice tradiționale, dar și materiile prime biotice și abiotice, precum combustibilii, biomasa, mineralele, metalele și lemnul, terenurile arabile și stocurile de pește, solul, apa, aerul, precum și serviciile ecosistemice legate de protecția biodiversității;

6.

este foarte mulțumit de invitația pe care Comisia Europeană a adresat-o Comitetului Regiunilor, de a se exprima în privința rolului pe care autoritățile locale și regionale ar trebui să-l joace în cadrul punerii în aplicare a acestei inițiative, în perioada inițială a procesului decizional, în special în cazurile în care acestea dețin competențe specifice legate de această inițiativă, mai ales sub aspectul normelor, de exemplu în construcții sau în gestionarea deșeurilor. Acest lucru va permite CoR să își facă auzită vocea încă din primele etape ale elaborării politicilor viitoare;

7.

împărtășește pe deplin aprecierea Comisiei, conform căreia trebuie îndeplinite trei condiții-cheie pentru a beneficia de avantajele unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon, și anume 1) voința politică de a realiza schimbări, 2) o planificare pe termen lung a politicii și a investițiilor și 3) schimbarea pe termen lung a mentalității și atitudinii tuturor cetățenilor în ceea ce privește utilizarea resurselor. Detalierea și aplicarea acestor principii va necesita un demers bazat pe principiul „guvernanței pe mai multe niveluri”. În această perspectivă, CoR reamintește rolul fundamental care le revine autorităților locale și regionale în elaborarea, implementarea și evaluarea acestor politici (1), lucru care a fost deja recunoscut clar de Comisie și de Parlamentul European;

8.

consideră că Uniunea militează pentru o împletire strânsă a dezvoltării economice cu bunăstarea socială și utilizarea responsabilă a resurselor naturale;

9.

apreciază că trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor va genera o creștere a bunăstării generațiilor actuale și viitoare. Unul dintre aspectele acestei bunăstări va fi crearea de oportunități uriașe din perspectivă economică, comercială și a inovării. Ea va contribui la sprijinirea competitivității Uniunii prin reducerea costurilor materialelor și a consumului de energie, și prin stimularea ocupării forței de muncă în sectorul „tehnologiilor verzi”;

10.

subliniază că îmbunătățirea mediului și a calității aerului necesită o politică ambițioasă de abordare a problemelor la sursă și solicită o consolidare a politicii UE în materie de emisii de gaze cu efect de seră și de poluare atmosferică și de zgomot pentru toate vehiculele și toți combustibilii;

11.

remarcă faptul că numeroase autorități locale și regionale au adoptat și aplicat deja cu succes diferite politici și practici destinate promovării unei utilizări eficiente a resurselor. Aceste inițiative ar merita popularizate și apreciate la nivel european, astfel încât toată lumea să poată beneficia de expertiza dobândită de anumiți actori din domeniu, iar inițiativele cele mai eficiente și mai performante să fie promovate;

12.

atrage atenția asupra faptului că din textul inițiativei Comisiei lipsesc referințele la numeroasele instrumente și strategii politice ale Uniunii Europene care încep deja să se ocupe de problema utilizării eficiente a resurselor, cum ar fi strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor sau planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă. Aceste strategii ar putea sluji ca precedente în procesul adoptării și punerii în aplicare a viitoarelor strategii care vor viza alte aspecte ce țin de gestionarea resurselor naturale;

13.

subliniază responsabilitatea Uniunii Europene și a statelor membre în ceea ce privește promovarea inițiativelor care urmăresc îmbunătățirea eficienței în utilizarea resurselor la nivel mondial. În acest sens, Comitetul Regiunilor sprijină ansamblul inițiativelor propuse de Comisia Europeană în cadrul pregătirilor pentru conferința Rio+ 20, care va avea loc în iunie 2012, și în special măsurile menite să mobilizeze finanțările și investițiile private și publice, precum și măsurile care au ambiția să introducă treptat un sistem de guvernanță mondial multilateral mai eficient. Comitetul Regiunilor solicită ca arhitectura acestui sistem de guvernanță să fie înzestrată cu mecanisme de participare și de cooperare pe mai multe niveluri care să permită consultarea și participarea activă a regiunilor și orașelor la chestiunile care le privesc;

14.

se alătură Comisiei Europene în a solicita punerea rapidă în practică a Declarației OCDE privind creșterea economică ecologică, adoptată în iunie 2009;

15.

salută sprijinul acordat de Uniunea Europeană și de statele membre activităților desfășurate de grupul internațional al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), în vederea gestionării durabile a resurselor, precum și inițiativei acestuia pentru o economie ecologică;

16.

regretă că nu a putut fi adoptat cadrul decenal de programare (pentru perioada 2011-2021) referitor la modurile de consum și de producție durabile cu ocazia celei de-a 19-a sesiuni a Comisiei pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite;

17.

subliniază interdependența dintre politicile de mediu și cele sociale. Vârful producției de petrol și de gaze, care, în opinia unora, este atins, precum și vârful producției de alte materiale vor antrena, inevitabil, o creștere a prețurilor acestora. Primele victime ale acestor consecințe vor fi persoanele cu veniturile cele mai mici și regiunile cu veniturile medii cele mai scăzute;

18.

subliniază că, în virtutea caracterului transversal și complex al inițiativei emblematice, eficiența guvernanței sale și a monitorizării progresului ei în cadrul Strategiei Europa 2020, al semestrului european și al exercițiului anual de analiză a creșterii (în condițiile unei verificări anuale a performanței statelor membre), este esențială pentru ca Uniunea Europeană să ajungă la o mai mare eficiență în utilizarea resurselor;

19.

ține să reafirme necesitatea clarificării dimensiunii bugetare a inițiativelor emblematice în cadrul Strategiei Europa 2020 (2). Viitorul cadru financiar multianual va trebui să reflecte ambițiile inițiativei emblematice în ce privește eficiența utilizării resurselor, asigurând coordonarea intervențiilor UE într-un cadru strategic comun, având în vedere conexiunile acestei inițiative cu anumite politici finanțate din bugetul Uniunii;

20.

solicită Comisiei ca, la momentul evaluării planurilor naționale de reformă (PNR), prezentate de statele membre în aprilie 2011, să țină seama de gradul lor de angajare în promovarea eficienței în utilizarea resurselor;

21.

reamintește că reușita Strategiei Europa 2020 va depinde în mare măsură de deciziile de la nivel local și regional. Astfel, Comitetul Regiunilor s-a declarat deja în favoarea includerii în PNR a unei referințe la instituirea pactelor teritoriale pentru Europa 2020, sub forma unor parteneriate pe mai multe niveluri între administrațiile de la nivel european, național, regional și local (3);

22.

prin urmare, dorește să încurajeze dezvoltarea locală integrată, ca metodă esențială de îndeplinire a obiectivelor acestei inițiative emblematice;

23.

consideră esențială participarea Comitetului Regiunilor – prin intermediul platformei sale de monitorizare a Strategiei Europa 2020 – la punerea în practică a inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și a politicii integrate în domeniul utilizării eficiente a resurselor;

24.

solicită ca propunerea de calendar din cadrul foii de parcurs, prin care se fixează termenele de stabilire și de adoptare succesivă a indicatorilor și obiectivelor la finele anului 2013 să devină și mai strictă. Comitetul Regiunilor pledează pentru adoptarea acestor indicatori în cursul anului 2012. În plus, CoR solicită ca autoritățile locale și regionale competente să fie consultate cu privire la aceste termene pentru indicatori, pentru a se garanta că sunt realiste și pot fi respectate, atât din punctul de vedere al capacităților, cât și al costurilor;

25.

salută propunerea Comisiei Europene formulată în „Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic”, de adoptare a unui număr restrâns de indicatori, pentru a garanta vizibilitatea și eficiența acestora ca fundament al elaborării politicilor. Alegerea lor va trebui să se întemeieze pe gradul de importanță, de relevanță, de fiabilitate și de viabilitate. Indicatorii vor trebui să beneficieze de o cât mai largă recunoaștere;

26.

invită Comisia să analizeze oportunitatea adoptării unui „coș” care să cuprindă patru indicatori de utilizare a resurselor: amprenta asupra solului, utilizarea materiilor prime (biodiversitate, resurse biologice și minerale), amprenta asupra apei și amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră. Acești indicatori sunt relativ ușor de măsurat și oferă o estimare fiabilă privind modul în care utilizăm resursele și urmările acestuia. Ei ar veni în completarea indicatorilor care măsoară efectele utilizării resurselor asupra mediului și eficiența acesteia;

27.

insistă asupra necesității adoptării unui indicator general, de genul „amprentei ecologice”, ca instrument util pentru campanii de informare și de sensibilizare. Totuși, trebuie să se precizeze că gradul ridicat de agregare a acestui tip de indicator îl face mai puțin apt de a fi utilizat la elaborarea politicilor; datele și metodologia vor trebui armonizate la nivelul statelor, Comisia putând contribui la aceasta;

28.

salută propunerea Comisiei Europene, poziționată în favoarea adoptării unui număr restrâns de obiective, care să fie totodată ambițioase, cuantificate, precise și coerente sub aspectul utilizării eficiente a resurselor. Aceste obiective ar trebui să-și propună, de exemplu, o îmbunătățire a celor patru indicatori menționați la punctul 26, precum și o creștere zero a suprafeței solurilor impermeabilizate sau o sporire a ratelor de prevenire și reciclare a deșeurilor;

29.

solicită Comisiei Europene să analizeze, în cadrul evaluării indicatorilor și obiectivelor, cât de realizabile sunt politicile autorităților locale și regionale care s-ar putea sprijini pe indicatorii și obiectivele respective;

30.

insistă ca indicatorii să fie incluși de Comisie în analiza sa anuală privind creșterea, care va marca lansarea semestrului economic începând cu 2012, devenind astfel parte integrantă a sistemului de raportare națională din cadrul Strategiei Europa 2020 și orientând discuțiile către modul în care programele de reformă și pregătirile bugetare naționale vor trebui armonizate cu strategia;

31.

pledează pentru integrarea organică a indicatorilor de utilizare a resurselor în analizele de impact ale propunerilor politice prezentate de Comisia Europeană și de statele membre. Comisia Europeană ar trebui să ofere orientări și instrumente care să permită statelor membre, autorităților locale și regionale, întreprinderilor și altor entități să folosească indicatorii în mod simplu și eficient;

32.

notează că amploarea și diversitatea provocărilor existente în materie de conservare a resurselor impun mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile la nivel european, național, local și regional. Instrumentele de la nivel european și național constau într-o integrare sporită a chestiunilor de mediu în politica din domeniul economic și al produselor, iar un instrument la nivel local este Convenția primarilor, dovedindu-se eficace în domeniul energetic;

33.

invită instituțiile internaționale, pe cele europene, naționale și subnaționale să ia în considerare în acest sens vasta experiență și rezultatele deja acumulate de semnatarii Convenției primarilor (aproximativ 3 000 de localități și peste 100 de regiuni provenind din peste 40 de țări);

34.

solicită Comisiei Europene și celorlalte instituții UE să colaboreze la elaborarea unor mecanisme care să permită împărtășirea experienței Convenției primarilor cu partenerii noștri la nivel global, promovând, de exemplu, cooperarea la nivel local și regional în domeniul eficienței utilizării resurselor între orașele și regiunile UE și cele din cadrul vecinătății sudice și estice, precum și din țările în curs de dezvoltare;

35.

regretă că foaia de parcurs nu menționează posibilitatea asocierii Convenției primarilor la efortul întreprins în materie de eficacitate a utilizării resurselor. În acest context, Comitetul Regiunilor solicită cu stăruință Comisiei Europene să lucreze la extinderea Convenției primarilor la acest domeniu;

36.

propune, de asemenea, examinarea, împreună cu Comisia Europeană, a unor modalități concrete de extindere a Convenției primarilor la domeniile fundamentale de aplicare a inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, precum biodiversitatea și exploatarea terenurilor, gestionarea deșeurilor și a apei sau poluarea atmosferică (CdR 164/2010 fin);

37.

având în vedere elaborarea Planului de conservare a apelor europene, solicită în special ca, în 2012, Comisia Europeană, în parteneriat cu Comitetul, să extindă Convenția primarilor pentru a include obiectivul 20-20-20 pentru o gestionare integrată a apei, în conformitate cu Avizul Comitetului Regiunilor CdR 5/2011 fin;

38.

susține cu fermitate „crearea unei platforme de tranziție privind eficiența resurselor care să implice mai mulți actori”, care să reunească „factori decizionali de la diferite niveluri administrative, inclusiv regional și local” (4). O asemenea platformă ar urma să se ocupe de împletirea politicilor relevante și să contribuie la identificarea obiectivelor tranziției și obstacolelor în calea acesteia;

39.

susține poziția Comisiei Europene privind împărtășirea în rețea și schimbul de bune practici între agenții care gestionează utilizarea eficientă a resurselor. În plus, Comitetul Regiunilor invită Uniunea Europeană să sprijine crearea de agenții naționale, regionale și locale care să trateze chestiunile legate de utilizarea eficientă a resurselor, acolo unde nu există asemenea agenții. Competențele celor existente ar putea fi extinse la toate chestiunile care privesc utilizarea resurselor și ar trebui să includă informarea și consilierea autorităților publice, întreprinderilor și cetățenilor cu privire la măsurile și soluțiile existente și disponibile în materie de utilizare eficientă a resurselor;

40.

afirmă că o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor va avea nevoie nu numai de inovare în tehnologie, ci și în sistemul socioeconomic, de noi modele de comportament în materie de producție și consum, de o schimbare a modului de viață și de noi modele de guvernanță, precum și de un program de cercetare strategică axat pe inovarea sistemică;

41.

solicită, în special, efectuarea schimbărilor necesare în materie de infrastructură, pentru a permite crearea de rețele inteligente interconectate, astfel încât întreprinderile mici și mijlocii și cooperativele să-și poată genera propria energie „verde” și să o poată împărți peer-to-peer între regiuni; solicită Comisiei Europene să organizeze o conferință specială cu autoritățile locale și regionale și părțile interesate relevante, pentru a iniția transformarea producției de energie a Europei;

42.

afirmă că vor fi necesare o serie de măsuri, cum ar fi revizuirea politicilor bugetare și economice ale statelor membre, precum și reforme fiscale ecologice care să se axeze pe utilizarea eficientă a resurselor, pentru a realiza obiectivele inițiativei emblematice; de asemenea, va fi necesar să se direcționeze sfera de responsabilitate națională către chestiunea utilizării eficiente a resurselor, susținând ideea internalizării costurilor externe astfel încât să se stabilească prețuri adecvate, poluatorii să plătească, iar consumatorul să fie protejat și să se elimine treptat subvențiile care produc efecte nefaste pentru mediu;

43.

consideră că introducerea unui sistem european de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor este un element esențial pentru reușita inițiativei emblematice. În acest context, trebuie să se vegheze la reducerea cantității de energie și de materii prime necesare construirii de automobile, precum și la sprijinirea industriei în acest sens, să se reducă mai drastic consumul și să se introducă sisteme de transport care să aibă o amprentă globală din ce în ce mai redusă asupra resurselor;

44.

apreciază includerea în inițiativa emblematică a unei politici europene în domeniul apei care să acorde prioritate măsurilor de economisire a apei și unei utilizări mai eficiente a acesteia. Comitetul Regiunilor va emite recomandări pe această temă în avizul său prospectiv privind rolul autorităților regionale și locale în promovarea unei gestionări durabile a apei (5);

45.

regretă faptul că politicile de eficiență energetică aplicate în prezent nu permit atingerea obiectivelor pachetului european energie-climă pentru 2020. Eficiența energetică ar trebui ridicată la rang de obiectiv obligatoriu și ar trebui să contribuie într-o măsură considerabilă la îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050;

46.

invită Comisia ca, în inițiativele legislative și financiare care vor apărea ca urmare a Planului 2011 pentru eficiență energetică, recent adoptat, să se concentreze în continuare asupra sectoarelor construcțiilor, serviciilor și transportului (6);

47.

reafirmă faptul că sectorul construcțiilor ar trebui să beneficieze de stimulente juridice și financiare, astfel încât să crească rata renovărilor ce vizează eficientizarea energetică;

48.

atrage atenția asupra necesității de a asigura formarea și angajarea unei forțe de muncă competente și accesibile, pentru creșterea eficienței energetice în toate sectoarele economice afectate, deci și în sectorul construcțiilor. Comitetul Regiunilor propune instituirea unei strategii europene în ceea ce privește sensibilizarea și formarea acestei forțe de muncă; în acest context, subliniază potențialul inițiativei emblematice și al măsurilor inovatoare impuse de aceasta pentru crearea de locuri de muncă de înaltă calificare și cu orientare pe termen lung într-o serie de sectoare și domenii profesionale din UE;

49.

invită Comisia Europeană să propună măsuri concrete în materie de renovare a clădirilor prin intermediul viitoarei directive privind economia de energie și să prevadă sume suficiente în planul bugetar multianual post-2013 pentru refacerea și renovarea clădirilor din Europa în scopuri de eficiență energetică. Aceste măsuri ar trebui însoțite de o strategie de finanțare a clădirilor cu consum foarte redus de energie;

50.

invită Comisia Europeană să propună un sistem unificat de măsurare a eficienței energetice în Uniunea Europeană, care să cuprindă o metodologie aplicabilă la nivelul autorităților locale și regionale;

51.

salută obiectivul Comisiei Europene, de trecere la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (7);

52.

solicită ca aceste obiective să se reflecte corespunzător în cadrul financiar multianual, inclusiv prin punerea la dispoziția nivelului local și regional a unei finanțări suplimentare;

53.

recunoaște importanța schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii ca instrument de orientare a investițiilor în sectoarele relevante – producția de electricitate, industriile mari consumatoare de energie și, începând de anul viitor, aviația –, prin recompensarea pecuniară a investițiilor ce favorizează amprenta de carbon redusă și speră că eficacitatea acestui sistem se va îmbunătăți după 2012;

54.

cu toate acestea, pledează pentru un rol sporit al schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii în cadrul promovării tehnologiilor cu amprentă de carbon redusă, cu condiția ca aceste tehnologii să contribuie și la îmbunătățirea stării indicatorilor de utilizare a resurselor și să nu sporească riscurile în materie de mediu;

55.

se declară așadar de acord cu planurile Comisiei Europene de retragere de pe piață a unui procent din drepturile de emisii actuale, în vederea stimulării trecerii Uniunii Europene la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;

56.

aprobă includerea în foaia de parcurs a unor practici de gestionare a terenurilor care să favorizeze mai mult menținerea dioxidului de carbon în sol și amintește că îmbunătățirea concentrației de materii organice din sol prezintă și alte avantaje pentru mediu și agricultură și pentru menținerea calității și fertilității solului;

57.

regretă însă că potențialul sectorului agricol de atenuare a efectelor schimbărilor climatice este abordat în cadrul unor categorii diferite în protocoalele Organizației Națiunilor Unite și de la Kyoto, privind comunicarea informațiilor și contabilizarea, în condițiile în care acest sector are de jucat un rol fundamental în utilizarea eficientă și durabilă a resurselor;

58.

subliniază importanța găsirii unui echilibru între utilizarea biocarburanților într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și protecția biodiversității, gestionarea apei, conservarea mediului în general și alimentația mondială;

59.

subliniază importanța completării politicilor de eficiență energetică cu măsuri sociale care să le permită persoanelor și regiunilor mai defavorizate să beneficieze de un serviciu energetic eficace;

60.

invită Comisia Europeană să asigure o aplicare eficientă a planului de acțiune al Uniunii Europene pentru o producție și un consum durabile și o politică industrială durabilă, precum și să adopte o abordare mai cuprinzătoare;

61.

pledează pentru sprijinirea de către Comisie a unei abordări de tip top runner (cel mai competitiv produs posibil) în materie de politică a produselor, prin introducerea de instrumente de descurajare suplimentare – care să elimine de pe piață produsele mai puțin performante – și de instrumente de stimulare, care să recompenseze cele mai bune produse și să grăbească apariția lor pe piață;

62.

încurajează ecoinovarea, în vederea creării de noi produse sau servicii eficiente sub aspectul utilizării resurselor, ca instrument esențial de îndeplinire a acestui scop, precum și pentru competitivitate și pentru crearea de locuri de muncă. Viitorul plan de acțiune pentru ecoinovare ar urma să instituie noi parteneriate în materie de inovare, implicând autoritățile locale și regionale;

63.

își reafirmă angajamentul de a promova utilizarea achizițiilor publice ecologice (APE) în rândul autorităților locale și regionale;

64.

solicită stabilirea unor obiective obligatorii în materie de achiziții publice ecologice pentru guvernele naționale și instituțiile europene, precum și includerea acestora ca element distinct al viitoarei directive privind achizițiile publice, pentru sporirea clarității juridice a acesteia și utilizarea ei pe scară largă;

65.

solicită o revizuire în profunzime a directivei privind proiectarea ecologică și a măsurilor de punere în aplicare, în vederea promovării utilizării eficiente a resurselor, printr-o extindere a domeniului său de aplicare la produsele fără consum energetic, care au un impact important asupra mediului (8) și încurajează dezvoltarea de metode de analiză a ciclului de viață al bunurilor și serviciilor, ale căror rezultate să fie ușor accesibile autorităților locale și regionale, pentru a le ajuta să facă alegeri mai bune;

66.

solicită adoptarea de măsuri de combatere a obsolescenței organizate sau abuzive a bunurilor și serviciilor, pentru creșterea duratei de viață și a posibilității de reparare a bunurilor, precum și a posibilității de reciclare a lor la încheierea ciclului de viață, precum și măsuri de sprijinire a inițiativelor economice și industriale care contribuie la acest lucru;

67.

încurajează folosirea mai frecventă a sistemului comunitar de management de mediu și audit (EMAS), în special de către autoritățile locale și regionale, în calitate de instrument axat pe piață și care are ca obiect gestionarea resurselor de către asociații. Comitetul Regiunilor consideră că ar fi posibil să se recurgă mai des la acest sistem dacă sarcinile aferente ar fi eliminate sau măcar reduse și dacă statelor membre li s-ar solicita să-și fixeze obiective proprii legate de numărul de organisme care participă oficial la EMAS;

68.

solicită insistent Comisiei Europene, statelor membre și autorităților locale și regionale să consolideze măsurile de sensibilizare a consumatorilor și a întreprinderilor cu privire la efectele sociale și de mediu ale consumului lor, cum ar fi planurile de etichetare, integrarea consumului durabil în sistemele de învățământ și de formare, precum și un control mai strict al argumentelor comerciale de natură ecologică;

69.

pledează pentru adoptarea obiectivului care constă într-o societate fără deșeuri, pe baza maximizării prevenirii producerii de deșeuri și pe considerarea acestora drept resursă, în cadrul unei economii circulare a materialelor;

70.

regretă faptul că îngroparea deșeurilor rămâne încă forma cea mai întâlnită de eliminare a deșeurilor urbane. Prin urmare, Comitetul Regiunilor solicită Comisiei Europene să acorde o atenție specială punerii în aplicare a legislației europene existente în materie de deșeuri, lucru esențial pentru promovarea eficienței în utilizarea resurselor;

71.

solicită insistent Comisiei Europene, statelor membre și autorităților locale și regionale să adopte măsuri eficiente pentru a împiedica dirijarea deșeurilor către instalații de tratare care nu corespund normelor (din Uniune sau din afara ei), să îmbunătățească competitivitatea industriilor europene de reciclare de-a lungul întregului lanț valoric, să stimuleze inovarea în domeniile utilizării eficiente a resurselor și conceperii de produse reciclabile, să creeze stimulente economice sau noi instrumente, bazate pe piață, în vederea reciclării și încurajării utilizării materiilor prime secundare, și să optimizeze elaborarea și utilizarea criteriilor privind încetarea statutului de deșeu și a criteriilor de calitate pentru materialele reciclate, ținând seama în acest sens de lucrările în curs ale Comisiei Europene pe tema criteriilor privind încetarea statutului de deșeu. CoR solicită totodată să se acorde o atenție specială bunurilor care conțin materii prime amenințate de penurie, în special pământurilor rare;

72.

încurajează statele membre și autoritățile locale și regionale să adopte programe ambițioase de prevenire a deșeurilor, astfel cum se solicită la articolul 29 din Directiva-cadru privind deșeurile, precum și parametri cantitativi preciși, pentru măsurile de prevenire a deșeurilor (9);

73.

invită Comisia Europeană să promoveze în special prevenirea deșeurilor biologice și reducerea deșeurilor alimentare și să continue sprijinirea Săptămânii europene de prevenire a deșeurilor, care s-a dovedit o reușită în numeroase regiuni și orașe;

74.

subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale în dezvoltarea piețelor reciclării și reutilizării. În această perspectivă, Comitetul Regiunilor își reînnoiește invitația de a include în Directiva privind DEEE obiective specifice și precise în materie de reutilizare a deșeurilor electronice, garantându-se totodată integrarea deplină în cadrul legislației a principiului responsabilității producătorului;

75.

atrage atenția asupra faptului că autoritățile locale și regionale dispun de un spațiu de manevră considerabil în ce privește depășirea obiectivelor actuale de reciclare ale Uniunii Europene. Numeroase orașe și regiuni evoluate sub acest aspect au depășit deja cu mult obiectivele europene minime în materie de reciclare și de soluții alternative la îngroparea deșeurilor, vizând în prezent obiectivul ce constă în zero deșeuri incinerate sau în depozite, precum și niveluri ridicate de reciclare a deșeurilor menajere. În acest context, Comitetul Regiunilor nu poate decât să îndemne Uniunea Europeană și statele membre să continue încurajarea introducerii de instrumente destinate promovării reciclării, care să fie utilizate de orașele și regiunile performante, dar mai ales în regiunile mai puțin avansate în domeniu;

76.

invită Comisia Europeană să efectueze mai repede evaluarea – impusă prin Directiva-cadru privind deșeurile – avantajelor instituirii de obiective europene obligatorii în materie de prevenire a deșeurilor și a consolidării obiectivului actual obligatoriu în domeniul reciclării deșeurilor urbane solide. Această ultimă măsură ar putea avea ca rezultat crearea a 500 000 de noi locuri de muncă în Europa (10);

77.

salută faptul că Comunicarea Comisiei Europene „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” (11), publicată în contextul inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, face referire la utilizarea eficientă a resurselor;

78.

invită Comisia Europeană și statele membre să promoveze creșterea gradului de substituție și a eficienței în utilizarea resurselor în cadrul lanțului valoric al materiilor prime, acoperind domeniile prospectării, extracției, transformării, reciclării, proiectării ecologice, ecologiei industriale și producției eficiente sub aspectul utilizării resurselor;

79.

încurajează statele membre și regiunile să își definească, cu condiția continuării sprijinului din partea Comisiei Europene, politici durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor în ceea ce privește minereurile, să introducă o politică de amenajare a teritoriului în această privință, precum și o procedură clară de autorizare a extracțiilor miniere;

80.

salută orientările Comisiei privind extracția de minereuri neenergetice și cerințele Natura 2000 (12) și face apel la o abordare integrată a acestor chestiuni și pe viitor;

81.

ia notă de invitația Consiliului adresată Comisiei Europene, de a propune măsuri de rezolvare a problemelor de aprovizionare cu materii prime destinate industriei și care provin din silvicultură și din sectorul energiilor regenerabile;

82.

solicită adoptarea unui sistem de certificare obligatorie în toată Uniunea Europeană, precum și măsuri de încurajare a utilizării în producerea de energie a biomasei și a lemnului provenind din pădurile gestionate în mod durabil. Comitetul Regiunilor atrage atenția asupra rolului pe care autoritățile locale și regionale îl pot avea în gestionarea acestor activități;

83.

își reiterează solicitarea privind prezentarea de către Comisie a unor propuneri de criterii minime obligatorii de durabilitate în cazul utilizării surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire (13);

84.

afirmă că utilizarea, protejarea și reinstituirea eficace a unor servicii ecosistemice, astfel cum sunt definite acestea de statele membre în contextul noului obiectiv de biodiversitate pentru 2020 și prezentate în documentul „O strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” (14), sunt esențiale pentru o utilizare eficientă a resurselor;

85.

salută sprijinul pe care strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 îl aduce activităților de valorizare a biodiversității, printre care se numără valorizarea economică a biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și pentru încurajarea autorităților de management al fondurilor structurale să investească în capitalul natural, văzut ca patrimoniu pentru generațiile viitoare și ca sursă de dezvoltare economică, pentru promovarea susținerii biodiversității de către PAC, pentru stabilirea unui obiectiv subsidiar de restaurare a ecosistemelor, precum și pentru promovarea creării unei „infrastructuri verzi”;

86.

regretă că, în ciuda recomandărilor precedente ale Comitetului, rolul esențial al autorităților locale și regionale în reușita acestei strategii nu este recunoscut suficient;

87.

invită Uniunea Europeană și statele membre să lanseze la nivel local și regional proiecte-pilot în domeniul conservării biodiversității, în special proiecte-pilot în domeniul economiei ecosistemelor și biodiversității (TEEB), care să sprijine autoritățile locale și regionale în adoptarea și utilizarea instrumentelor definite în raportul internațional cu titlul TEEB Report for Local and Regional Policy Makers (Raport adresat factorilor de decizie locali și regionali în ceea ce privește economia ecosistemelor și biodiversității) (15);

88.

ia notă de faptul că declinul habitatelor naturale și seminaturale, adică al pășunilor, iazurilor, landelor și mlaștinilor, cu importanță crucială în combaterea schimbărilor climatice, rămâne o cauză majoră de preocupare. Comitetul Regiunilor încurajează așadar Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile locale și regionale să se angajeze hotărât în elaborarea de programe adecvate de conservare și refacere a acestor ecosisteme;

89.

se declară preocupat de efectele din ce în ce mai serioase pe care urbanizarea și rețelele de transport le au asupra solului, prin creșterea gradului de impermeabilizare a acestuia, ducând la scăderea nivelului de infiltrare a apei, frecvența sporită a inundațiilor și riscul crescut de eroziune, fragmentarea habitatelor și a populațiilor animaliere, agravarea fenomenelor de încălzire în orașe și, prin urmare o vulnerabilitate mai ridicată a acestora în raport cu valurile de căldură și schimbările climatice;

90.

încurajează statele membre să conlucreze cu autoritățile locale și regionale în direcția înființării unor sisteme integrate de planificare a utilizării solurilor și de amenajare a teritoriului capabile să contribuie la realizarea unor sisteme durabile de populare a zonelor urbane, la crearea unei serii de stimulente în vederea încurajării reutilizării zonelor necultivate (în raport cu utilizarea spațiilor verzi și a zonelor rurale), la instituirea unei baze de date privind zonele necultivate și, în fine, la reducerea suprafeței solului pe care s-au ridicat construcții, oriunde se impune acest lucru;

91.

reafirmă faptul că o strategie tematică comună de protejare a solului, care să prevadă ca obiectiv adoptarea unei directive-cadru privind solurile, ar trebui să țină și în continuare de politica de mediu a Uniunii Europene;

92.

își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că stocurile comerciale de pește avute în vedere depășesc limitele biologice de securitate. Comitetul își reiterează solicitarea de asumare până în 2015 a obiectivului randamentului maxim durabil, ca principiu călăuzitor esențial al viitoarei politici comune în domeniul pescuitului (PCP) (16);

93.

susține abordarea preconizată de Comisia Europeană în Comunicarea sa intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea durabilă în Europa 2020” (17);

94.

pledează în special pentru o contribuție mai accentuată a fondurilor de coeziune la punerea în practică a inițiativei emblematice în cauză și invită autoritățile de management al fondurilor structurale să investească mai mult într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în servicii ecosistemice și în biodiversitate, precum și în ecoinovare;

95.

sprijină totodată optimizarea investițiilor în utilizarea eficientă a resurselor;

96.

crede cu tărie că se poate ajunge la o dezvoltare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în UE și în afara sa, dacă autoritățile locale și regionale devin forță motrice a schimbării și dezvoltării socioeconomice.