26.11.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 321/13

---

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 321/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicării .

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„QUESO CASÍN”

NR. CE: ES-PDO-0005-0718-04.09.2008

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumirea:

„Queso Casín”

2.   Statul membru sau țara terță:

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs:

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Brânză grasă, maturată, făcută din lapte integral crud prin coagulare enzimatică, cu pastă frământată cu o consistență semidură sau dură.

Laptele utilizat pentru fabricarea acestui tip protejat de brânză provine de la vaci sănătoase din rasa Asturiana de la Montaña (sau Casina), Asturiana de los Valles, Frisona sau de la încrucișări ale acestor rase.

Caracteristicile brânzei obținute după maturare sunt următoarele:

Caracteristici fizico-chimice:   Extract uscat: minimum 57 %   Conținut de grăsime în extractul uscat: minimum 45 %   Conținut de proteine în extractul uscat: minimum 35 %

Caracteristici fizice și organoleptice: Tip și prezentare: brânză dură spre semidură, semimaturată spre maturată Formă: formă cilindrică sau discoidală neregulată, cu o față gravată cu motive florale, geometrice, cu simboluri și cu numele producătorului. Brânză cu un diametru de 10-20 cm și cu o grosime de 4-7 cm. Greutate: între 250 de grame și 1 kg. Crustă: netedă și fină. Se poate spune că brânza nu are crustă, având în vedere că, după frământările succesive, se obține o brânză maturată uniform și simultan, atât în interior, cât și în exterior, cu o masă compactă și omogenă, curată, uscată sau ușor onctuoasă. Culoare: galben-crem-închis, cu nuanțe albicioase. Brânza prezintă în basorelief, pe partea superioară, ștampila individuală a fiecărui producător. Pastă: fermă, fărâmicioasă, semidură spre dură, de culoare gălbuie, fără ochiuri, dar care poate să prezinte mici fisuri. Fărâmicioasă când este tăiată. Textură onctuoasă. Consistență plastică și omogenă. Aromă: tare și puternică. Gust: variabil în funcție de procesul de fabricare și, în special, în funcție de câte ori este dată pasta prin mașina de frământat. Brânza frământată mai mult timp are un gust amărui, picant, pronunțat, dificil pentru un palat neobișnuit cu acest gust, și degajă o aromă rustică și pătrunzătoare de unt râncezit. Brânza frământată mai puțin are același gust, însă atenuat. În orice caz, este un gust puternic, amplu, persistent, picant, care lasă un gust ușor amar și pronunțat.

Caracteristici microbiologice: Vor fi adaptate exigențelor reglementărilor în vigoare.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Lapte de vacă, fermenți lactici, clorură de calciu, cheag și sare.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Alimentația vacilor producătoare ale laptelui care este utilizat ca materie primă pentru fabricarea brânzei Casín se bazează pe utilizarea directă a resurselor naturale ale zonei. Se practică pășunatul aproape tot anul, la care se adaugă un supliment de furaje proaspete și uscate obținute din ferma producătorului, în care se stabilește un sistem de rotație în ceea ce privește utilizarea pășunilor. În general, este vorba de crescătorii tradiționale, cu șeptel limitat, legate de zona în care animalele pasc practic tot anul.

Așadar, alimentația provine din aria delimitată. În mod excepțional, atunci când, din cauza condițiilor climatice nefavorabile, există o penurie de furaje provenite din ferma respectivă, hrana animalelor poate fi completată cu mici cantități de cereale și leguminoase de altă proveniență.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

—

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Ambalare: pentru a i se păstra calitatea, produsul este ambalat înainte de a părăsi unitatea de producție a brânzei sau locul de maturare, având în vedere că tipul de crustă a brânzei, atât de subțire și fină, încât este aproape inexistentă, este mai predispus la alterare, ceea ce poate provoca modificarea aspectului exterior și favoriza contaminarea.

În plus, din motivele menționate, produsul poate fi consumat în întregime și, de aceea, trebuie ambalat înainte de expediere.

Materialele permise pentru ambalare sunt hârtia, cartonul, lemnul sau plasticul de uz alimentar sau alte materiale autorizate de Consiliul de reglementare.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Etichetarea este adaptată sistematic pentru a respecta norma generală privind etichetarea, prezentarea și publicitatea. Brânzeturile protejate au, pe lângă eticheta individuală a fiecărui producător, o a doua etichetă numerotată, specifică, ce garantează identitatea produsului.

De asemenea, pe eticheta brânzeturilor protejate trebuie să figureze în mod vizibil mențiunea „Denominación de Origen Protegida «Queso Casín»”, precum și logotipul comun tuturor operatorilor care comercializează brânzeturile protejate de DOP, care este disponibil în patru culori. Acestea sunt prezentate în continuare:

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică delimitată pentru producerea laptelui, fabricarea, maturarea și împachetarea brânzeturilor protejate de DOP „Queso Casín” este situată în partea de sud a Asturiei, mai exact centrul și estul zonei. Aria geografică este alcătuită din următoarele localități: Caso, Sobrescobio și Piloña.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Aria geografică este definită prin apartenența sa la zona muntoasă a Asturiei centrale și de est, peisaj caracterizat de văi înguste, separate de creste stâncoase masive. Caracterul muntos al teritoriului se distinge prin predominanța pantelor abrupte pe cea mai mare suprafață a zonei. Cele mai ridicate altitudini medii se află în jurul unei zone centrale plate de depresiune, care face parte din zona de depresiune prelitorală, pe care o traversează de la est la vest și care servește ca albie râului Piloña; acesta, alături de Alto Nalón, sunt râurile cele mai importante ale teritoriului în cauză.

Cu excepția vârfurilor muntoase cele mai înalte, acest teritoriu se bucură de o climă oceanică temperată, cu ploi blânde, dar persistente pe tot parcursul anului, cu fluctuații moderate de temperatură.

Faptul că văile sau bazinele râurilor sunt înconjurate de munți este la originea numeroaselor perioade cu ceață de durată. Din toate aceste motive, există puține zile însorite de-a lungul anului.

Peisajul vegetal este caracterizat de prezența a numeroase pajiști de cosit și pășuni, dar și de mari întinderi de păduri și mărăciniș, precum și de formațiuni stâncoase pe pantele cele mai abrupte.

Speciile vegetale cele mai interesante care acoperă pajiștile și pășunile fac parte din familia gramineelor și leguminoaselor.

Acestea sunt condițiile în care se practică tehnica de fabricare a brânzei Casín, ca răspuns la necesitatea de a obține un tip de conservare fiabil și durabil, într-o zonă în care temperaturile blânde și predominanța unui timp ploios și înnorat creează un grad ridicat de umiditate a aerului, ceea ce complică procesul de uscare a coagulului obținut după coagularea laptelui.

Astfel a luat naștere „frământatul” ca tehnică obișnuită și unică, ce servește la unirea într-o singură bucată a mai multor coaguli mai mici. Repetarea acestui proces producea o pastă mai uscată și mai compactă, din care se obținea un produs care putea fi păstrat un timp mai îndelungat. În plus, se putea încorpora în mod omogen sare și se puteau repartiza uniform microorganismele rezultate din fermentare, care facilitează o maturare adecvată ce conferă produsului caracteristicile organoleptice specifice.

Procesul a rămas manual până în momentul introducerii unei mașini speciale pentru această operațiune. Este vorba de mașina de frământat („mesa de rabilar” sau „máquina de rabilar”), care este o adaptare a unui utilaj folosit în fabricarea tradițională a pâinii, denumit „bregadora” sau „bregadera”, și care era utilizat în comun în zilele destinate acestui scop („los diis d’amasar”), pentru a folosi în mod rentabil puținele resurse materiale și a îmbunătăți producția, care și în acest fel rămânea laborioasă.

Munca presupunea prelucrarea coagulilor semipreparați („gorollus”) și a brânzeturilor provenind de la producători diverși, care trebuiau să poată fi diferențiate. Soluția era marcarea fiecărei bucăți cu un semn diferit, pentru a se putea identifica rapid proprietarul. Pentru coaguli, se utiliza un instrument de lemn cu formă cilindrică sau fusiformă („ochavau”), decorat la extremități cu simboluri simple, care era aplicat pe coagul de un număr de ori egal cu cel al frământărilor efectuate. Pentru brânzeturile finalizate se folosea „marcu” sau „cuñu”, un instrument tot din lemn, însă mai mare și mai elaborat, simbolurile sale multiple fiind utilizate în scop decorativ și pentru a identifica producătorul. În prezent, „marcu” indică de obicei anagrama fiecărui producător.

Acest proces de fabricare, în special frământatul, probabil datorită complexității sale, continuă să fie utilizat în mod exclusiv pentru acest tip de brânză. La păstrarea acestui proces de fabricare a contribuit în principal munca femeilor care produc brânză pentru consumul familial, precum și entuziasmul unicei producătoare care expune și comercializează în prezent acest produs în târgurile și pe piața produselor tradiționale pe întregul teritoriu asturian și național. De asemenea, joacă un rol important colaborarea grupurilor de dezvoltare rurală a zonei.

5.2.   Specificitatea produsului:

Brânza Casín se distinge prin aspectul exterior deosebit pe care i-l conferă ștampila proprie fiecărui producător, gravată cu ajutorul unui fel de poanson („marcu”) pe întreaga parte superioară a fiecărei bucăți.

Caracterul special al acestei brânze îi este conferit, de asemenea, de forma sa cilindrică-discoidală neregulată, de crusta sa deosebit de subțire și fină, aproape inexistentă, care alcătuiește o masă compactă cu miezul brânzei, de pasta sa frământată, de gustul și aroma sa pronunțate și persistente, care se accentuează pe măsură ce coagulul este trecut prin mașina de frământat, precum și de compoziția sa, care face ca produsul să fie una dintre brânzeturile cele mai uscate și mai bogate în proteine din Spania și chiar din lume.

Această brânză este complet diferită de orice alt tip produs, inclusiv în localitățile învecinate. În acest sens, limita dintre localitățile Caso și Ponga, trasată de un lanț muntos, are o deosebită importanță, deoarece aceasta marchează și separarea între două tipuri de brânzeturi tipic asturiene, brânza Casín și brânza Los Beyos.

Studiul istoric al brânzei Casín arată importanța acestui tip de brânză.

În „En el país de los 100 quesos”, Barcelona 2000, Enric Canut susține că, „prin modul în care este produsă și având în vedere instrumentele rustice utilizate, brânza Casín ar putea fi unul dintre cele mai vechi tipuri de brânză din Spania”.

Mărturiile scrise, în rândul populațiilor din zonă, cu privire la acest tip de brânză, datează din secolul al XIV-lea. „În 1328, în perioada în care este stareță Da Gontrodo, fermele San salvador de Sobrecastiello sunt arendate timp de șase ani pentru prețul de 70 de maravedís, care trebuie plătiți în fiecare an la 1 septembrie, și pentru douăsprezece «quesos assaderos» [brânzeturi frământate], care trebuie plătite în noiembrie, în ziua sărbătoririi Sfântului Martin […]”.

Idem în 1341: „și pentru douăsprezece brânzeturi bune frământate […]”.

Acest tip de brânză este menționat în operele lui Jovellanos (secolul al XVIII-lea), în dicționarul geografic al lui Madoz, editat la începutul secolului al XIX-lea, și în „Curso de Agricultura Elemental” al lui Dionisio Martín Ayuso, publicat la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În „Asturias” de O. Bellmut și Fermin Canella (Gijón 1900), este citată printre brânzeturile cele mai faimoase, care au depășit limitele Asturiei și ale Caso. De asemenea, se face referință la această brânză în „Los Elementos de Agricultura y Técnica Agrícola e Industrial” de F. Requejo și M. Tortosa (Madrid 1903).

Cartea „Comer en Asturias” (Madrid 1980), de Eduardo Méndez Riestra, menționează brânza Casín printre brânzeturile produse în Asturia, la fel ca și „Guía Práctica de los quesos de España” (Madrid 1983), de Carlos Mero González, și „Tabla de quesos españoles” (Madrid 1983), de Simone Ortega.

„El Gran Libro de la Cocina Asturiana” a chimistului și scriitorului J. A. Fidalgo Sánchez (Gijón 1986) susține că brânza Casín este cea mai reprezentativă pentru zona central-sudică a Asturiei.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Relieful accidentat a fost factorul determinant în utilizarea surplusului de lapte pentru fabricarea brânzei, având în vedere că, din cauza constrângerilor impuse de numărul redus al căilor de comunicare, singurul mod de a utiliza laptele era de a produce unt și brânză.

Ansamblul factorilor naturali a dus la producerea acestui tip special de brânză. Pe de o parte, relieful a favorizat un peisaj de pajiști joase și de pășuni alpine, cu o floră și vegetație de o extraordinară diversitate, ceea ce a avut un impact direct asupra alimentației vacilor de lapte și a permis ca aceste resurse să fie utilizate în mod tradițional.

Pe de altă parte, clima, precipitațiile abundente și blânde, repartizate regulat pe tot parcursul anului, precum și zilele însorite puțin numeroase și temperaturile moderate constituie caracteristicile ideale pentru a asigura producerea locală a furajelor și pentru a permite cirezilor de vaci să rămână pe pășuni.

Tot laptele utilizat pentru fabricarea brânzei Casín provine de la vaci care pasc regulat, pe tot parcursul anului, pe pajiștile și pășunile alpine din zonă.

Primii producători ai acestei brânze, fermierii din acel timp, au dezvoltat un sistem de fabricare adaptat constrângerilor impuse de condițiile de mediu ale regiunii, în scopul de a prelungi durata de conservare a unui produs perisabil, ceea ce a dat naștere unui tip unic de brânză, ale cărui caracteristici sunt rezultatul sau sunt determinate, în definitiv, de un ansamblu de factori naturali și de un mod specific de fabricare.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Agricultura/pliego_condiciones_dop_queso_casin.pdf

---

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

---