12.11.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 308/1

---

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

CONTURI ANUALE ALE UNIUNII EUROPENE

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2009

Situații financiare consolidate și rapoarte consolidate privind execuția bugetară

2010/C 308/01

CUPRINS

Notă cu privire la conturile consolidate

Execuția și contabilitatea bugetului UE

PARTEA I –

Situații financiare consolidate ale uniunii europene și note explicative

A.

Bilanț

B.	Contul rezultatului economic

C.	Tabloul fluxurilor de numerar

D.	Situația modificărilor activelor nete

E.	Note la situațiile financiare

PARTEA II –

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară a Uniunii Europene și note explicative

SECȚIUNEA A –

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară

SECȚIUNEA B –

Note explicative la rapoartele consolidate privind execuția bugetară

NOTĂ CU PRIVIRE LA CONTURILE CONSOLIDATE

Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul 2009 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de celelalte instituții și organisme în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) din Regulamentul financiar care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că au fost pregătite în conformitate cu Titlul VII din prezentul Regulament financiar și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.

Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea acestora, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare anuale care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene și execuția bugetară.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare anuale prezintă în mod fidel și corect poziția financiară a Uniunii Europene în toate aspectele materiale.

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA BUGETULUI UE

1.   ELABORAREA ANUALĂ A BUGETULUI

Bugetul Uniunii Europene (UE) finanțează un spectru larg de politici și programe în cadrul UE. În conformitate cu prioritățile stabilite de statele membre, Comisia derulează programe, activități și proiecte specifice în domeniu. Acestea pot include diverse acțiuni: de la proiecte de sprijinire a educației prin favorizarea mobilității studenților și profesorilor, până la proiecte ce vizează îmbunătățirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE sau consolidarea controlului la frontierele externe.

Peste 90 % din bugetul UE finanțează asemenea politici și activități ale UE, pentru care și-au dat acordul toate statele membre. Legătura directă dintre bugetul anual și politicile UE este asigurată prin întocmirea bugetului pe activități (IBA). Nomenclatorul bugetar pe activități, introdus pentru prima dată în bugetul 2004, permite atât identificarea clară a domeniilor de politică ale Uniunii Europene, cât și a sumei totale a resurselor alocate fiecăruia dintre aceste domenii.

Domeniile de politică sunt subdivizate în circa 200 de activități, dintre care peste 110 includ rubrici bugetare de funcționare, și sunt înscrise, prin urmare, în nomenclatorul bugetar drept capitole bugetare. Aceste domenii de politică sunt predominant operaționale, deoarece activitățile lor principale urmăresc avantajarea unui beneficiar terț, fiecare în cadrul domeniului său de activitate. Cu toate acestea, alte domenii de politică, precum „Coordonare și consultanță juridică” și „Buget”, sunt orizontale și asigură funcționarea adecvată a Comisiei. Structura pe activități oferă cadrul conceptual comun pentru stabilirea de priorități, planificare, întocmire a bugetului, monitorizare și raportare, cu scopul principal de a îmbunătăți utilizarea eficientă, economică și eficace a resurselor.

Procedura internă de adoptare a proiectului de buget începe cu redactarea acestuia de către Comisie, înainte ca acesta să fie trimis Consiliului, care poate face modificări, dacă le consideră necesare. Bugetul actualizat este trimis apoi Parlamentului European, care poate, la rândul lui, propune modificări sau accepta ori respinge proiectul respectiv. Odată aprobate toate modificările și actualizările (inclusiv, dacă este necesar, un proiect complet nou propus de Comisie), bugetul este adoptat la jumătatea lunii decembrie de către Parlament. Președintele Parlamentului declară bugetul adoptat și astfel acesta poate fi executat.

2.   CUM ESTE FINANȚATĂ UE?

UE are două categorii principale de finanțare: venituri din resurse proprii și venituri diverse.

2.1.   Venituri din resurse proprii și creanțe

Veniturile din resurse proprii se acumulează automat la UE în vederea finanțării bugetului, fără a fi necesară o decizie ulterioară a autorităților naționale. Valoarea globală a resurselor proprii necesare finanțării bugetului este calculată prin scăderea altor venituri din cheltuielile totale. Valoarea totală a resurselor proprii nu poate depăși 1,24 % (1,23 % începând cu 2010) din venitul național brut (VNB) al UE. Resursele proprii pot fi împărțite în următoarele categorii:

1.

resursele proprii tradiționale (RPT) care constau în taxe vamale și cotizații pentru zahăr. Aceste resurse proprii sunt percepute de la agenții economici și colectate de statele membre în numele UE. Cu toate acestea, statele membre păstrează 25 % cu titlu de compensare pentru costurile de colectare ale acestora. Taxele vamale sunt percepute asupra importurilor de produse din țări terțe, pe baza valorilor din Tariful Vamal Comun. Cotizațiile pentru zahăr sunt plătite de producătorii de zahăr în vederea finanțării restituirilor la exportul de zahăr. RPT reprezintă, de obicei, +/– 13 % din veniturile din resurse proprii;

2.

resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) sunt percepute din bazele TVA ale statelor membre, care sunt armonizate în acest sens, în conformitate cu normele UE. Se percepe același procentaj din baza armonizată a fiecărui stat membru. Cu toate acestea, baza TVA luată în calcul este plafonată la 50 % din VNB al fiecărui stat membru. Resursele bazate pe TVA reprezintă, de obicei, aproximativ 12 % din veniturile din resurse proprii;

3.

resursele bazate pe venitul național brut (VNB) sunt utilizate pentru a echilibra veniturile și cheltuielile bugetare, adică pentru finanțarea părții din buget care nu este acoperită prin celelalte surse de venit. Aceeași rată procentuală este percepută asupra VNB al fiecărui stat membru, stabilită în conformitate cu normele UE. Resursa bazată pe VNB reprezintă, de obicei, +/– 75 % din veniturile din resurse proprii.

În ceea ce privește plata acestor sume, există conturi separate care conțin resursele proprii tradiționale care, conform articolului 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, au fost stabilite de statele membre, dar nu au fost puse la dispoziția UE deoarece nu au fost încă recuperate sau garantate sau întrucât au fost contestate. Fiecare stat membru trimite Comisiei o situație trimestrială a acestor conturi, cu următoarele detalii pentru fiecare tip de resursă:

—	soldul restant din trimestrul anterior;

—	sumele recuperate în trimestrul respectiv;

—	rectificări ale bazei (corecții/anulări) în trimestrul respectiv;

—	sumele amortizate;

—	soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv.

Când se recuperează resursele proprii tradiționale din contabilitatea separată, acestea trebuie puse la dispoziția Comisiei cel mai târziu în prima zi lucrătoare de după a 19-a zi a celei de a doua luni care urmează după luna în care s-a recuperat creanța.

Trebuie efectuată o reducere a creanțelor în contabilitatea separată pentru a reflecta situațiile în care recuperarea efectivă este improbabilă. Reducerea se bazează pe estimările făcute chiar de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului care stipulează „Statele membre transmit, împreună cu ultimul extras de cont trimestrial aferent unui anumit exercițiu financiar, o estimare a valorii totale a drepturilor înregistrate în contabilitatea separată la data de 31 decembrie a respectivului exercițiu a căror recuperare a devenit incertă.”

Pe baza estimărilor trimise de statele membre, diminuarea se deduce din elementul corespunzător creanțelor de la statele membre la secțiunea de active din bilanț. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea sumelor corespunzătoare acestei ajustări a valorii. Chiar dacă recuperarea pare foarte improbabilă, dacă nu chiar imposibilă, acest lucru nu înseamnă neapărat că sumele respective sunt pierdute din bugetul UE ca resurse proprii tradiționale. Aceasta deoarece creanțele nerecuperate sunt pierdute doar dacă statul membru a epuizat toate căile pe care trebuie să le urmeze pentru a obține recuperarea. Când statul membru nu face acest lucru, este considerat responsabil din punct de vedere financiar și i se cere să plătească suma respectivă la bugetul UE, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

2.2.   Venituri diverse

Veniturile diverse provenite din activitățile Uniunii Europene reprezintă în mod normal mai puțin de 10 % din veniturile totale. Acestea sunt, de exemplu, amenzi privind încălcarea concurenței și ordine de recuperare către debitori privați și publici privind gestionarea proiectelor UE. Plățile de penalități impuse de Curtea de Justiție statelor membre care nu respectă anumite hotărâri intră, de asemenea, în această categorie. Comisia gestionează anual sute de mii de proiecte și are nevoie să emită aproximativ 13 000 de ordine de recuperare pe an. Orice datorie neachitată la data scadentă dă naștere la dobânzi de penalizare. În cazul în care datoriile unor părți terțe, altele decât statele membre, rămân scadente, hotărârile Comisiei (și ale Consiliului) care impun obligația de plată sunt direct aplicabile, în conformitate cu normele de procedură civilă din statul pe teritoriul căruia trebuie să se efectueze executarea. Debitorii răuplatnici fac obiectul unor proceduri de colectare a creanțelor lansate de Serviciul Juridic, care beneficiază de sprijinul unor cabinete externe de avocatură.

3.   CUM SE GESTIONEAZĂ ȘI SE CHELTUIE BUGETUL UE

3.1.   Cheltuieli operaționale primare

Cheltuielile operaționale ale Uniunii Europene acoperă diverse rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Conform Regulamentului financiar, Comisia execută bugetul general folosind următoarele metode:

Gestiunea centralizată directă: în cazul în care bugetul este executat direct de serviciile Comisiei;

Gestiunea centralizată indirectă: în cazurile în care Comisia atribuie sarcini de execuție bugetară organismelor de drept UE sau de drept național, precum agențiile UE de drept public sau cu misiuni de servicii publice;

Gestiunea descentralizată: în cazurile în care Comisia deleagă anumite sarcini de execuție bugetară unor țări terțe;

Gestiunea partajată: în cadrul acestei metode de gestiune, sarcinile de execuție bugetară sunt delegate statelor membre. Majoritatea cheltuielilor intră sub incidența acestui mod de „gestiune partajată”, care implică delegarea sarcinilor către statele membre, acoperind domenii precum cheltuielile agricole și acțiunile structurale;

Gestiunea în comun: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei organizații internaționale.

3.2.   Diverșii actori financiari

Colegiul comisarilor își asumă răspunderea politică colectivă, dar nu exercită, practic, el însuși, competențele de execuție bugetară cu care a fost învestit. Colegiul deleagă aceste sarcini, în fiecare an, funcționarilor care răspund în fața Colegiului și care acționează în conformitate cu Regulamentul financiar și cu Statutul personalului. Personalul în cauză – de obicei directorii generali și șefii de unitate – sunt cunoscuți ca „ordonatori de credite delegați”. Aceștia pot, la rândul lor, delega sarcinile de execuție bugetară „ordonatorilor de credite subdelegați”.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite includ întregul proces de gestionare, de la fixarea etapelor de lucru necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de instituție până la gestionarea activităților lansate atât din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice, monitorizarea performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este cazul. De asemenea, ordonatorii de credite trebuie să organizeze evaluările în vederea analizării viabilității propunerilor făcute (evaluări ex ante) și a măsurării succesului și rentabilității programelor în derulare (evaluări intermediare și ex post). Rezultatele acestor evaluări sunt folosite pentru îmbunătățirea procesului decizional și pentru creșterea transparenței, responsabilității și rentabilității intervenției UE.

Buna gestiune financiară și responsabilitatea corespunzătoare sunt asigurate în fiecare DG prin separarea controlului gestiunii (sub răspunderea ordonatorilor de credite) de auditul intern și controlul de conformitate cu standarde clare de control intern (inspirate din standardele internaționale COSO), controale ex ante și ex post, audit intern independent pe baza evaluării riscurilor și raportare periodică privind activitățile către diverși comisari.

Contabilul execută ordinele de plată și de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și este responsabil cu gestionarea trezoreriei, stabilirea normelor și metodelor contabile, validarea sistemelor contabile, ținerea contabilității și întocmirea situațiilor financiare anuale ale instituției. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile, declarând astfel că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației financiare.

Auditorul intern, care nu este un actor financiar în sensul strict al termenului, este numit de o instituție sau organism pentru a verifica operarea corectă a sistemelor și procedurilor de execuție bugetară și pentru a consilia cu privire la aspectele de gestionare a riscului. Acesta emite opinii independente asupra calității gestiunii și a sistemelor de control și oferă recomandări pentru îmbunătățirea procedurilor operaționale și promovarea bunei gestiuni financiare.

3.3.   Angajamentul de a cheltui bugetul UE

Odată bugetul aprobat, DG Buget pune la dispoziție fondurile, prin sistemul de contabilitate al Comisiei, diverselor departamente ale Comisiei, instituțiilor și altor organisme în conformitate cu responsabilitățile privind politicile în cadrul unui sistem numit întocmirea bugetului pe activități. De exemplu, responsabilitatea pentru gestionarea liniilor bugetare relative la mediu ar fi delegate de Comisie șefului sau directorului general al DG Mediu (care devine, în acest context, ordonatorul de credite delegat pentru liniile bugetare respective).

Înainte de încheierea unui angajament juridic (de exemplu, un contract sau un acord de grant) cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară care să autorizeze activitatea în cauză în bugetul anual. De asemenea, trebuie să existe fonduri suficiente pe linia bugetară în cauză pentru a acoperi cheltuiala respectivă. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții, fondurile necesare trebuie să fie rezervate în buget prin intermediul unui angajament bugetar efectuat în sistemul contabil.

Nu se pot cheltui bani din bugetul UE decât după încheierea unui angajament juridic scris între Comisie sau un alt organism UE și beneficiarul posibil al fondurilor UE. În cadrul gestiunii centralizate directe, acest angajament juridic ia forma unui contract încheiat cu un contractant sau a unui acord de grant încheiat cu un beneficiar.

Odată aprobat, angajamentul bugetar este înregistrat în sistemul contabil bugetar, iar creditele sunt consumate în consecință. Totuși, acest lucru nu influențează conturile generale (sau cartea mare), deoarece nu s-a generat încă nicio cheltuială. Aceasta se datorează sistemului contabil al Uniunii Europene care cuprinde două elemente separate, dar interconectate:

(a)	conturile bugetare, care oferă înregistrări în detaliu ale execuției bugetare;

(b)	conturile generale, care sunt utilizate pentru a pregăti bilanțul și rezultatele economice.

3.4.   Efectuarea unei plăți

3.4.1.   Norme generale

Nu se poate efectua nicio plată decât după aprobarea prealabilă a unui angajament bugetar de ordonatorul de credite responsabil cu operațiunea în cauză.

Odată plata aprobată în sistemul contabil, următorul pas este efectuarea viramentului în contul beneficiarului.

Comisia efectuează plăți de peste 1,7 milioane pe an. Comisia participă la SWIFT (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale).

3.4.2.   Prefinanțare, situații privind costurile și eligibilitatea cheltuielilor

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, adică un fond de trezorerie. Acesta poate fi divizat în mai multe plăți pe o perioadă definită în acordul de prefinanțare în cauză. Fondul de trezorerie sau avansul este ori folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în contract, ori rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația să returneze Uniunii Europene avansul de prefinanțare. Astfel, prefinanțarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile contractuale relevante și este astfel înregistrată ca activ în bilanțul UE în momentul în care este făcută plata inițială. Suma activului de prefinanțare este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate.

Prefinanțarea este evaluată la valoarea recuperabilă estimată, luându-se în considerare existența unei garanții aferente legate de prefinanțare. Prefinanțarea considerată nerecuperabilă este înregistrată ca și cheltuială în contul rezultatului economic și ca reducere a valorii de prefinanțare în bilanț. Dobânda este în general obținută pentru toate prefinanțările plătite (excepțiile notabile fiind sumele plătite statelor membre sau asistența de preaderare).

La un anumit termen după plata prefinanțării, organismul UE în cauză primește o cerere de decont în vederea justificării modului în care beneficiarul a cheltuit acea sumă prefinanțată, în conformitate cu contractul încheiat. Frecvența acestor cereri de decont trimise în cursul anului este variabilă în funcție de tipul de acțiune care este finanțată și de condițiile contractuale, cererile nefiind primite neapărat la încheierea exercițiului.

Criteriile de eligibilitate sunt definite în documentul de bază, în cererile de propuneri, în alte documente informative pentru beneficiarii finanțărilor și/sau în clauzele contractuale ale acordurilor de finanțare. După ce au fost analizate, cheltuielile eligibile sunt înregistrate drept cheltuieli și beneficiarul este informat cu privire la sumele neeligibile. Sumele de la rubrica „Eligibilitate de verificat” reprezintă astfel cererile de decont primite a căror eligibilitate nu a fost încă verificată și deci, pentru care, evenimentul care generează cheltuieli nu a avut încă loc.

3.4.3.   Tratament contabil la încheierea exercițiului (separare)

La încheierea exercițiului, sumele de prefinanțare în curs sunt evaluate la suma inițială plătită (sumele inițiale plătite) minus: sume returnate, sume eligibile compensate, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reducerile de valoare.

Cererile de decont care nu s-au primit până la sfârșitul anului sunt luate în considerare la sfârșitul anului, în cadrul procedurii de separare a exercițiului financiar. În mod deosebit, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care nu sunt încă raportate Uniunii. Sunt folosite diferite metode, în funcție de tipul de activități și informații disponibile, pentru a se ajunge la cea mai bună estimare a acestor sume. Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate sunt deci înscrise drept cheltuieli angajate, în vreme ce părțile neeligibile estimate rămân deschise în conturile de tip „Eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la rubrica datorii pe termen scurt pentru a nu supraestima activele și pasivele.

3.5.   Recuperări în urma detectării unor nereguli

Regulamentul financiar și alte dispoziții legislative aplicabile, în special cele referitoare la agricultură și la politica de coeziune, conferă dreptul de a se verifica cheltuielile după ce au trecut mulți ani de la efectuarea acestora. Acolo unde sunt detectate nereguli, se aplică recuperări sau corecții financiare. Detectarea neregulilor și corecțiile acestora reprezintă ultima etapă în funcționarea sistemelor de control și sunt esențiale pentru a face dovada unei bune gestiuni financiare.

Eligibilitatea cheltuielilor imputate bugetului este verificată de serviciile relevante ale UE sau, în cazul gestiunii partajate, de statele membre, pe baza documentelor justificative stipulate în legislația aplicabilă sau în condițiile fiecărui grant. În vederea optimizării relației dintre costuri și beneficii ale sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai intense decât cele ale cererilor intermediare și astfel se pot detecta erori în plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult, UE și/sau statul membru au/are dreptul de a verifica probitatea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul beneficiarului, în timpul punerii în aplicare a acțiunii finanțate și/sau după încheierea acesteia (ex post). În legislația aplicabilă sunt prevăzute diverse proceduri pentru procesul de soluționare a neregulilor detectate de Comisie și de către statele membre – nota 6 conține informații mai detaliate.

4.   RAPORTAREA LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI

4.1.   Conturi anuale

Responsabilitatea întocmirii conturilor anuale și a asigurării faptului că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a UE revine contabilului Comisiei. Conturile anuale conțin situațiile financiare și rapoartele privind execuția bugetară. Acestea sunt adoptate de Comisie și prezentate Curții de Conturi spre auditare și, în final, Consiliului și Parlamentului pentru acordarea descărcării de gestiune.

4.2.   Rapoarte anuale de activitate

Fiecare ordonator de credite trebuie să pregătească un raport anual de activitate (RAA) privind activitățile pentru care este responsabil. În acest RAA, fiecare ordonator de credite raportează cu privire la rezultatele politicii și la asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în raportul său au fost folosite în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente.

5.   AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE

5.1.   Audit

Conturile anuale ale UE și gestiunea resurselor sunt supravegheate de auditorul extern, de Curtea de Conturi Europeană, care întocmește un raport anual pentru Consiliu și Parlamentul European. Sarcina principală a Curții este aceea de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale Uniunii Europene. Ca parte a activităților acesteia, Curtea de Conturi întocmește:

1.	un raport anual privind activitățile finanțate din bugetul general, cu observații detaliate privind conturile anuale și tranzacțiile subiacente;

2.

un aviz, efectuat pe baza auditurilor sale și menționat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente privind atât veniturile colectate de la persoanele impozabile, cât și plățile efectuate către beneficiarii finali;

3.	rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de gestionare.

Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate activitățile UE, mergând până la examinarea legalității și regularității tranzacțiilor și plăților individuale. De asemenea, Curtea auditează înseși conturile anuale, examinând diversele conturi de bilanț și de rezultat economic atunci când este necesar, precum și prezentarea generală a situațiilor financiare. Curtea poate astfel să se pronunțe nu numai asupra cifrelor prezentate, dar și asupra sistemului și a controalelor existente.

5.2.   Descărcare

Controlul final ia forma descărcării de gestiune a bugetului pentru un anumit exercițiu financiar. Parlamentul European este autoritatea din cadrul UE care aprobă descărcarea de gestiune. Aceasta înseamnă că, în urma auditului și a încheierii conturilor anuale, este sarcina Consiliului de a recomanda și a Parlamentului de a decide aprobarea descărcării de gestiune a Comisiei și a celorlalte organisme ale CE pentru execuția bugetului UE privind exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o examinare a conturilor și a raportului anual al Curții de Conturi (care include declarația oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei și, de asemenea, pe întrebările și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei.

Descărcarea de gestiune constituie partea politică a controlului extern al execuției bugetare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând pe baza recomandării Consiliului, „eliberează” Comisia de răspunderea pe care o poartă privind gestionarea unui buget dat, marcând astfel închiderea bugetului respectiv. Procedura descărcării de gestiune poate conduce la unul dintre următoarele două rezultate: acordarea sau amânarea descărcării de gestiune. La acordarea descărcării de gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor elemente pe care le consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia trebuie să le execute, cu privire la acestea. Comisia include măsurile luate într-un raport de monitorizare și într-un plan de acțiune, care sunt trimise Parlamentului și Consiliului.

PARTEA I

SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ALE UNIUNII EUROPENE ȘI NOTE EXPLICATIVE

CUPRINS

A.	Bilanț contabil

B.	Contul rezultatului economic

C.	Tabelul fluxurilor de numerar

D.	Situația modificărilor activelor nete

E.	Note la situațiile financiare:

1.	Politici contabile semnificative

2.	Note la bilanț

3.	Note la contul rezultatului economic

4.	Note la tabelul fluxurilor de numerar

5.	Informații în afara bilanțului

6.	Recuperarea plăților necuvenite

7.	Gestionarea riscului financiar

8.	Informații privind părțile afiliate

9.	Evenimente după data bilanțului

10.	Entități consolidate

11.	Entități neconsolidate

A.   BILANȚ

Milioane EUR
	Notă	31.12.2009	31.12.2008
ACTIVE IMOBILIZATE:
Imobilizări necorporale	2.1	72	56
Imobilizări corporale	2.2	4 859	4 881
Investiții pe termen lung	2.3	2 379	2 078
Credite	2.4	10 764	3 565
Prefinanțare pe termen lung	2.5	39 750	29 023
Creanțe pe termen lung	2.6	55	45
		57 879	39 648
ACTIVE CIRCULANTE:
Stocuri	2.7	77	85
Investiții pe termen scurt	2.8	1 791	1 553
Prefinanțare pe termen scurt	2.9	9 077	10 262
Creanțe pe termen scurt	2.10	8 663	11 920
Numerar și echivalente de numerar	2.11	23 372	23 724
		42 980	47 544
Active totale		100 859	87 192
DATORII PE TERMEN LUNG:
Beneficiile angajaților	2.12	(37 242)	(37 556)
Provizioane pe termen lung	2.13	(1 469)	(1 341)
Pasive financiare pe termen lung	2.14	(10 559)	(3 349)
Alte pasive pe termen lung	2.15	(2 178)	(2 226)
		(51 448)	(44 472)
DATORII PE TERMEN SCURT:
Provizioane pe termen scurt	2.16	(213)	(348)
Pasive financiare pe termen scurt	2.17	(40)	(119)
Conturi creditoare	2.18	(93 884)	(89 677)
		(94 137)	(90 144)
Pasive totale		(145 585)	(134 616)
ACTIVE NETE		(44 726)	(47 424)
Rezerve	2.19	3 323	3 115
Sume care vor fi cerute statelor membre:	2.20
Beneficii ale angajaților  (1)		(37 242)	(37 556)
Alte sume  (2)		(10 807)	(12 983)
ACTIVE NETE		(44 726)	(47 424)

B.   CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

Milioane EUR
	Notă	2009	2008
VENITURI DIN EXPLOATARE
Venituri din resurse proprii și contribuții	3.1	110 537	112 713
Alte venituri din exploatare	3.2	7 532	9 731
		118 069	122 444
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cheltuieli administrative	3.3	(8 133)	(7 720)
Cheltuieli de exploatare	3.4	(104 934)	(97 214)
		(113 067)	(104 934)
EXCEDENT DIN ACTIVITĂȚILE DE EXPLOATARE		5 002	17 510
Venituri financiare	3.5	835	698
Cheltuieli cu operațiuni financiare	3.6	(594)	(467)
Variația datoriilor privind beneficiile angajaților	2.12	(683)	(5 009)
Cota de deficit net a societăților asociate și întreprinderilor comune	3.7	(103)	(46)
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI		4 457	12 686

C.   TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

Milioane EUR
	Note:	2009	2008 (3)
Rezultat economic al exercițiului		4 457	12 686
Activități de exploatare	4.2
Amortizarea imobilizărilor necorporale		22	19
Amortizarea imobilizărilor corporale		447	302
(Reluarea) pierderilor din depreciere privind investițiile		(16)	3
(Creșterea)/scăderea împrumuturilor		(7 199)	(1 759)
(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung		(10 727)	(15 008)
(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen lung		(10)	82
(Creșterea)/scăderea stocurilor		8	3
(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen scurt		1 185	10 321
(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen scurt		3 257	131
Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen lung		128	262
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen lung		7 210	1 775
Creșterea/(scăderea) altor datorii pe termen lung		(48)	237
Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen scurt		(135)	(21)
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen scurt		(79)	(16)
Creșterea/(scăderea) conturilor creditoare		4 207	(5 703)
Excedentul bugetar din anul precedent preluat ca venit non-numerar		(1 796)	(1 529)
Alte mișcări de non-numerar		37	37
Creșterea/(scăderea) datoriei privind beneficiile angajaților		(314)	4 076
Activități de investiție	4.3
(Creșterea)/scăderea imobilizărilor corporale și necorporale		(463)	(689)
(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen lung		(284)	(108)
(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen scurt		(239)	(133)
FLUXURI NETE DE NUMERAR		(352)	4 968
Creștere netă a fluxurilor de numerar și a echivalentelor de numerar		(352)	4 968
Numerar și echivalente de numerar la începutul anului	2.11	23 724	18 756
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul anului	2.11	23 372	23 724

D.   SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

Milioane EUR
	Rezerve (A)		Sume care trebuie solicitate de la statele membre (B)		Active nete = (A) + (B)
	Rezerva de valoare justă	Alte rezerve	Excedent/(deficit) cumulat	Rezultatul economic al exercițiului
SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2007	7	2 799	(68 888)	7 462	(58 620)
Variația rezervei Fondului de garantare		158	(158)		0
Modificări ale valorii juste	34				34
Altele		113	(108)		5
Repartizarea rezultatului economic din 2007		4	7 458	(7 462)	0
Rezultatul bugetar din 2007 creditat statelor membre			(1 529)		(1 529)
Rezultat economic al exercițiului				12 686	12 686
SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2008	41	3 074	(63 225)	12 686	(47 424)
Variația rezervei Fondului de garantare		196	(196)		0
Modificări ale valorii juste	28				28
Altele		(1)	10		9
Repartizarea rezultatului economic din 2008		(15)	12 701	(12 686)	0
Rezultatul bugetar din 2008 creditat statelor membre			(1 796)		(1 796)
Rezultat economic al exercițiului				4 457	4 457
SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2009	69	3 254	(52 506)	4 457	(44 726)

E.   NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE

1.   POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

1.1.   TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE

Conturile consolidate ale Uniunii Europene includ conturile Uniunii Europene, ale Comunității Europene a Energiei Atomice și ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare). Aceste conturi sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 (JO L 248 din 16 septembrie 2002) privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament financiar.

În conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar, Uniunea Europeană și-a pregătit situațiile financiare consolidate pe 2009 pe baza normelor contabilității de angajamente care decurg din Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, din Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie să fie aplicate de către toate instituțiile și organismele UE care țin de domeniul consolidării, pentru a se stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și prezentare a conturilor, în vederea armonizării procesului de întocmire a situațiilor financiare și consolidării. Contabilitatea se ține în euro, pentru fiecare an calendaristic.

1.2.   PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv oferirea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca sector public, obiectivele urmărite sunt mai precis furnizarea de informații utile în procesul de luare a deciziei și în demonstrarea responsabilității entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective. Articolul 124 din Regulamentul financiar prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

—	continuitatea activităților;

—

prudența;

—	permanența metodelor contabile;

—	comparabilitatea informațiilor;

—	pragul de semnificație;

—	necompensarea;

—	supremația realității asupra aparenței;

—	contabilitatea de angajamente.

Pregătirea situațiilor financiare consolidate în conformitate cu normele și principiile menționate mai sus necesită, din partea conducerii, efectuarea de estimări care afectează sumele raportate corespunzătoare anumitor elemente din bilanțul contabil consolidat și din contul rezultatului economic consolidat, precum și informațiile aferente privind activele și pasivele contingente.

1.3.   CONSOLIDARE

Impactul Tratatului de la Lisabona

Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, conturile anuale sunt acum numite „Conturile anuale ale Uniunii Europene”. În ceea ce privește domeniul consolidării, această schimbare nu are niciun impact. Agențiile înființate în cadrul fostului pilon al II al UE nu îndeplinesc criteriile pentru a fi consolidate, și nici Banca Centrală Europeană (BCE), chiar dacă aceasta este considerată instituție europeană conform Tratatului de la Lisabona. Toate aceste entități rămân, astfel, în afara domeniului consolidării, la fel ca în anii precedenți.

În ceea ce privește agențiile fostului pilon al III al Uniunii Europene, două dintre acestea, care primesc o subvenție din bugetul general al Uniunii Europene, sunt consolidate la fel ca în anii precedenți (a se vedea, de asemenea, nota 10). Agenția care rămâne, din cadrul acestui pilon, Europol, va deveni un organism al UE începând cu 2010.

Domeniul consolidării

Situațiile financiare consolidate al UE includ toate entitățile importante controlate (instituții și agenții), entități asociate și întreprinderi comune. Sunt 40 de entități controlate, 3 entități asociate și 4 întreprinderi comune. Lista completă a entităților consolidate se găsește la nota 10. Față de 2008, domeniul consolidării a fost extins cu două agenții executive, două entități asociate și o întreprindere comună, în timp ce o agenție a fost lichidată la 31 decembrie 2008. Impactul acestor adăugiri asupra situațiilor financiare consolidate nu este semnificativ.

Entități controlate

Decizia de a include o entitate în domeniul consolidării are la bază conceptul de control. Entitățile controlate sunt entitățile în cazul cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, competența de a conduce politicile financiare și de funcționare, pentru a putea beneficia de activitățile acestora. Această competență trebuie să poată fi exercitată imediat. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.

Indicatorii de control cei mai obișnuiți în cadrul Uniunii Europene sunt: instituirea prin tratatele fondatoare sau legislația secundară, finanțarea de la bugetul general, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, auditul efectuat de Curtea Europeană de Conturi și descărcarea de gestiune acordată de către Parlamentul European. Este evident că este necesar să se efectueze o evaluare la nivel de entitate pentru a se decide dacă toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru a se putea efectua un control.

În cadrul acestei abordări, instituțiile (cu excepția BCE) și agențiile UE (cu excepția agențiilor din cadrul fostului pilon al II-lea și a Europol) sunt considerate ca fiind sub controlul exclusiv al UE și sunt, prin urmare, incluse în domeniul consolidării. Mai mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului aflată în lichidare (CECO) este, de asemenea, considerată o entitate controlată.

Toate tranzacțiile inter-societăți și soldurile între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate în tranzacțiile inter-entități nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Societăți asociate

Societățile asociate sunt entități asupra cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, dar nu are controlul asupra deciziilor de politică financiară sau de funcționare. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care Comisia Europeană deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot.

Participațiile în societățile asociate sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Partea Uniunii Europene din profitul societăților asociate acesteia este contabilizată în contul rezultatului economic, iar cota modificărilor rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea înregistrată a societății asociate în conturile UE la data bilanțului. Distribuțiile primite de la o societate asociată reduc valoarea contabilă a activelor. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și societățile asociate ale acesteia nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Politicile contabile ale societăților asociate pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare. În cazurile în care Uniunea Europeană deține 20 % sau mai mult din fondul de capital al unei asociații, UE nu caută să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare din categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare, iar metoda punerii în echivalență nu li se aplică.

Întreprinderi comune

O întreprindere comună este un aranjament contractual prin care Uniunea Europeană și una sau mai multe părți („participanții”) întreprind o activitate economică supusă controlului comun. Controlul în comun reprezintă împărțirea în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau indirect, a controlului asupra unei activități care încorporează servicii potențiale.

Participațiile în întreprinderi comune sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Dobânda Uniunii Europene la profitul entităților sale controlate în comun este contabilizată în contul rezultatului economic al UE, iar dobânda sa la modificările rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a întreprinderii comune în conturile UE la data bilanțului.

Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și entitatea sa controlată în comun nu sunt importante și, prin urmare, nu au fost eliminate. Politicile contabile ale întreprinderilor comune pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare.

Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie

Fondurile aferente sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul Uniunii Europene, Fondul european de dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestora, dar, întrucât aceste entități nu sunt controlate de Uniunea Europeană, nu sunt, prin urmare, consolidate în conturile acesteia – pentru detalii suplimentare privind sumele în cauză se vedea nota 11.

1.4.   BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.4.1.    Monedă și baza conversiei

Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane euro, euro fiind moneda funcțională și de raportare a Uniunii Europene.

Tranzacții și solduri

Tranzacțiile valutare sunt convertite în euro folosind cursurile de schimb în vigoare la datele tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din schimbul valutar rezultate din încheierea tranzacțiilor valutare și a conversiei, la cursurile de la încheierea exercițiului, a activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt înregistrate în contul rezultatului economic.

Se aplică diferite metode de conversie următoarelor rubrici:

—	imobilizări corporale și necorporale, care își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate, precum și

—	prefinanțări plătite conform Fondului european de garantare agricolă, care sunt convertite la cursurile de schimb în vigoare în a zecea zi a lunii care urmează după luna în care sunt acordate.

Soldurile de la încheierea exercițiului ale activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la 31 decembrie:

Cursurile de schimb ale EURO

Monedă	31.12.2009	31.12.2008
BGN	1,9558	1,9558
CZK	26,4730	26,8750
DKK	7,4418	7,4506
EEK	15,6466	15,6466
GBP	0,8881	0,9525
HUF	270,4200	266,7000
LVL	0,7093	0,7083
LTL	3,4528	3,4528
PLN	4,1045	4,1535
RON	4,2363	4,0225
SEK	10,2520	10,8700
CHF	1,4836	1,4850
JPY	133,1600	126,1400
USD	1,4406	1,3917

Modificările valorii juste a titlurilor de valoare monetare denominate în valută și clasificate ca disponibile pentru vânzare, care sunt legate de diferențele de conversie sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor și pasivelor financiare nemonetare deținute la valoare justă prin profit sau pierdere sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor financiare nemonetare sunt clasificate ca disponibile pentru vânzare și sunt incluse în rezerva de valoare justă.

1.4.2.    Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ neapărat sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ, dar nu se limitează la acestea: sumele pentru datorii privind beneficiile angajaților, provizioane, riscul financiar al stocurilor și creanțelor, veniturile și cheltuielile angajate, activele și pasivele contingente și gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale. Rezultatele efective pot fi diferite față de estimări. Schimbările în estimări sunt reflectate în perioada în care devin cunoscute.

1.5.   BILANȚ

1.5.1.    Imobilizări necorporale

Licențele de programe informatice achiziționate sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate. Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată, respectiv 4 ani. Imobilizările necorporale produse intern sunt înscrise la cheltuielile din contul rezultatului economic. Costurile aferente dezvoltării sau administrării programelor informatice sunt contabilizate drept cheltuieli pe măsură ce sunt înregistrate, fiind considerate costuri de cercetare științifică și dezvoltare.

1.5.2.    Imobilizări corporale

Toate imobilizările corporale sunt înregistrate pe baza costului istoric minus amortizările și pierderile din depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli care pot fi atribuite în mod direct achiziționării sau construirii activului.

Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau potențialul de serviciu asociate cu elementul respectiv vor intra în Uniunea Europeană și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Toate costurile de reparație și întreținere sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic în perioada financiară în care sunt efectuate. Întrucât Uniunea Europeană nu împrumută bani pentru finanțarea achiziționării de imobilizări corporale, nu există cheltuieli cu împrumuturile legate de asemenea achiziții.

Terenurile și operele de artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor active este calculată folosind metoda amortizării liniare pentru alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:

Rate de amortizare

Tip de activ	Rata amortizării prin metoda liniară
Clădiri	4 %
Instalații, mașini și utilaje	10 % - 25 %
Mobilă	10 % - 25 %
Instalații fixe și accesorii	10 % - 33 %
Autovehicule	25 %
Echipamente informatice	25 %
Alte imobilizări corporale	10 % - 33 %

Câștigurile și pierderile din cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după scăderea cheltuielilor de vânzare cu valoarea contabilă a activului cesionat. Acestea sunt incluse în contul rezultatului economic.

Contracte de leasing

Leasing-urile de imobilizări corporale, în care Uniunea Europeană are practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate, sunt clasificate drept contracte de leasing financiar. Contractele de leasing financiar sunt capitalizate la începutul leasing-ului la cea mai mică din valoarea justă a activului oferit prin leasing și la valoarea prezentă a ratelor minime de leasing. Fiecare rată de leasing este alocată între soldul datoriei și cheltuielile de finanțare pentru a ajunge la o rată constantă pe soldul restant de finanțare. Obligațiile provenite din închirieri, după scăderea cheltuielilor de finanțare, sunt incluse în alte datorii (pe termen scurt sau lung). Dobânda costurilor de finanțare este inclusă drept cheltuială în contul rezultatului economic pe perioada de leasing pentru a produce o rată constantă a dobânzii periodice pe soldul restant al datoriei pentru fiecare perioadă. Activele deținute prin contracte de leasing financiar sunt amortizate pe perioada mai scurtă dintre durata de viață utilă a activelor și durata leasing-ului.

Leasing-urile prin care locatorul reține o parte importantă a riscurilor și a avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasing-uri operaționale. Plățile efectuate în cadrul leasing-urilor operaționale sunt incluse drept cheltuieli în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe toată durata leasing-ului.

1.5.3.    Deprecierea activelor nefinanciare

Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu sunt amortizate și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele amortizate sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare dată când evenimente sau schimbări de împrejurare indică posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere este contabilizată la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este suma mai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile de vânzare și valoarea de utilizare.

Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată. Dacă motivele deprecierii înregistrate în anii precedenți nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se stornează corespunzător.

1.5.4.    Investiții

Participațiile în societăți asociate și întreprinderi comune

Participațiile în societăți asociate și întreprinderi comune sunt contabilizate folosind metoda punerii în echivalență. Costurile capitalurilor proprii sunt ajustate pentru a reflecta rata creșterilor sau reducerilor în active nete ale societăților asociate și întreprinderilor comune care pot fi atribuite Uniunii Europene după înregistrarea inițială, dacă sunt indicii de depreciere, și sunt reduse la valoarea recuperabilă mai scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este determinată astfel cum se descrie la punctul 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se stornează la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost înregistrate pierderi prin depreciere.

Investiții în fonduri cu capital de risc

Clasificare și evaluare

Investițiile în fonduri cu capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare (a se vedea 1.5.5.) și, în consecință, trebuie contabilizate la valoarea justă, cu câștigurile și pierderile care rezultă din modificările valorii juste (inclusiv diferențele de conversie) înregistrate în rezerva de valoare justă.

Considerații privind valoarea justă

Deoarece nu au un preț cotat pe piață, pe o piață activă, investițiile în fonduri cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică dintre cost sau valoarea netă aferentă activelor („VNA”), conform raportului întocmit de administratorului fondului până la data bilanțului, excluzând astfel orice câștig aferent nerealizat care poate prevala în portofoliul de investiții subiacent. Investițiile în fonduri cu capital de risc într-o fază de început sunt evaluate pe baza acelorași principii, cu excepția cazului în care pierderile nerealizate sunt cauzate doar de cheltuielile administrative, caz în care aceste pierderi nerealizate nu sunt luate în considerare.

Câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea la valoarea justă sunt contabilizate prin rezerve, iar pierderile nerealizate sunt evaluate din punct de vedere al deprecierii pentru a determina dacă sunt înregistrate ca pierderi din depreciere în contul rezultatului economic sau ca modificări ale rezervei de valoare justă. VNA aferentă la valoarea justă este determinată prin aplicarea ori a procentajului dreptului de proprietate a Uniunii Europene la fond, la VNA reflectată în cel mai recent raport, ori, în măsura în care este disponibilă, la valoarea precisă a acțiunii la aceeași dată, înaintată de administratorul fondului respectiv.

1.5.5.    Active financiare

Clasificare

Activele financiare ale Uniunii Europene sunt clasificate în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere, împrumuturi și creanțe, investiții păstrate până la scadență și active financiare disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la contabilizarea inițială și reevaluată la fiecare dată a bilanțului.

(i)   Active financiare la valoare justă prin profit sau pierdere

Un activ financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziționat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de Uniunea Europeană. Derivatele sunt, de asemenea, plasate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante dacă se așteaptă să fie lichidate în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(ii)   Împrumuturi și creanțe

Împrumuturile și creanțele sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă bani, produse sau servicii în mod direct unui debitor fără intenția de a tranzacționa creanța și sunt incluse în activele imobilizate, cu excepția celor scadente în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(iii)   Investiții păstrate până la scadență

Investițiile păstrate până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile și scadențe fixe pe care Uniunea Europeană intenționează și poate să le păstreze până la scadență. În acest exercițiu financiar, Uniunea Europeană nu a deținut nicio investiție de acest tip.

(iv)   Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care ori sunt desemnate în această categorie, ori nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate ca active circulante sau active imobilizate în funcție de perioada de timp în care UE intenționează să le utilizeze. Investițiile în entități neconsolidate și alte investiții în capitaluri proprii (de ex. operațiunile cu capital de risc) care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în echivalență sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.

Contabilizare și evaluare inițiale

Achizițiile și vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, păstrate până la scadență și disponibile pentru vânzare sunt contabilizate la data tranzacției – data la care Uniunea Europeană se angajează să cumpere sau să vândă activul. Împrumuturile sunt contabilizate atunci când se avansează lichidități debitorilor. Instrumentele financiare sunt contabilizate inițial la valoarea justă, plus costurile de tranzacție pentru toate activele financiare necontabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi. Activele financiare contabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt înregistrate inițial la valoarea justă și costurile de tranzacție sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic.

Valoarea justă a unui activ financiar la contabilizarea inițială reprezintă în mod normal prețul tranzacției (adică valoarea justă a contraprestației primite). Totuși, când se acordă un credit pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor intrărilor viitoare de fonduri calculate folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.

În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, „operațiuni reciproce”, diferențele dintre credit și condițiile de împrumut și sume nu sunt importante, iar „costul de oportunitate” nu se aplică întrucât UE nu poate investi bani pe piețele de capital. Din aceste motive, aceste credite sunt evaluate la valoarea lor nominală. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului creditului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

Instrumentele financiare sunt eliminate din bilanț când au expirat sau au fost transferate drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții și Uniunea Europeană a transferat aproape toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.

Evaluare ulterioară

Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile care provin din modificările valorii juste a categoriei „Instrumente financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi” sunt incluse în contul rezultatului economic din perioada în care se produc.

Creditele și creanțele, precum și investițiile păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a dobânzii efective atât creditelor acordate, cât și împrumuturilor luate, întrucât aceste credite au caracteristicile „operațiunilor reciproce”, iar diferențele dintre condițiile creditelor acordate și împrumuturilor luate și sume nu sunt importante. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate în urma modificărilor valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare sunt contabilizate în rezerva de valoare justă. Când activele clasificate drept disponibile pentru vânzare sunt vândute sau se depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate anterior în rezerva de valoare justă sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este înregistrată în contul rezultatului economic. Dividendele pe instrumentele de capital propriu disponibile pentru vânzare sunt înregistrate când se stabilește dreptul UE de a primi plata.

Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe cursurile curente de cumpărare. Dacă piața unui activ financiar nu este activă (și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), Uniunea Europeană stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea tranzacțiilor neprivilegiate recente, referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar, modelele de fixare a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare folosite în mod obișnuit de actorii de pe piață.

În cazurile în care valoarea justă a investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preț cotat pe o piață activă nu poate fi măsurată în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate la cost minus pierderile din depreciere.

Deprecierea activelor financiare

La fiecare dată a bilanțului, Uniunea Europeană evaluează dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un element de activ financiar se depreciază și există pierderi din depreciere dacă și numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după înregistrarea inițială a activului și acea pierdere (sau acele pierderi) are (au) un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil.

(i)   Active contabilizate la costul amortizat

Dacă există dovezi obiective că a avut loc o pierdere din depreciere a creditelor și creanțelor sau investițiilor păstrate până la scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând pierderea este evaluată ca diferența dintre valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și suma pierderii este înscrisă în contul rezultatului economic. Dacă un credit sau o investiție păstrată până la scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective determinată conform contractului. Calculul valorii curente a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma pierderii din depreciere scade și scăderea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anterior se stornează prin contul rezultatului economic.

(ii)   Active contabilizate la valoarea justă

În cazul investițiilor în capitaluri proprii clasificate ca disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare atunci când se determină dacă titlurile s-au depreciat sau nu. Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulativă – calculată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă curentă, minus pierderea din depreciere a activului financiar respectiv înregistrat în prealabil în contul rezultatului economic – este scoasă din rezerve și înregistrată în contul rezultatului economic. Pierderile din depreciere înregistrate în contul rezultatului economic la instrumente de capitaluri proprii nu se stornează prin contul rezultatului economic. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de împrumut clasificat drept disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere se stornează prin contul rezultatului economic.

1.5.6.    Stocuri

Stocurile sunt înregistrate la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO). Costurile produselor finite și lucrărilor în curs constau în costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri care pot fi atribuite direct și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de exploatare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite, minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la suma mai mică dintre cost și costul curent de înlocuire. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care Uniunea Europeană l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data de raportare.

1.5.7.    Sume de prefinanțare

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, adică un fond de trezorerie. Acesta poate fi divizat în mai multe plăți pe o perioadă definită în acordul de prefinanțare în cauză. Fondul de trezorerie (sau avansul) este rambursat sau utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a returna Uniunii Europene avansul de prefinanțare. Suma de prefinanțare este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate, iar această sumă este înregistrată drept cheltuială.

La încheierea exercițiului sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la sumele originale plătite, minus: sume returnate, sume eligibile cheltuite, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reducerile de valoare.

Dobânda la prefinanțare este înregistrată pe măsură ce este obținută în conformitate cu dispozițiile contractului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanț.

1.5.8.    Creanțe

Creanțele sunt contabilizate la suma originală minus diminuarea din depreciere. O diminuare din depreciere a creanțelor se stabilește când există dovezi obiective conform cărora Uniunea Europeană nu va putea colecta toate sumele datorate, la termenele prevăzute inițial ale creanțelor. Suma corespunzătoare diminuării reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, adică valoarea actualizată a fluxurilor viitoare estimate de numerar, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Suma corespunzătoare diminuării este înregistrată în contul rezultatului economic. Se înregistrează, de asemenea, și o diminuare generală pentru ordinele de recuperare scadente care nu sunt încă supuse unei diminuări specifice. A se vedea nota 1.5.14. de mai jos cu privire la tratamentul venitului cumulat la încheierea exercițiului.

1.5.9.    Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite drept active circulante. Acestea includ lichidități, depozite bancare la vedere, alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu date inițiale de scadență de cel mult trei luni și descoperiri de cont.

1.5.10.    Beneficiile angajaților

Obligații privind pensiile

Uniunea Europeană administrează planuri de pensii cu beneficii determinate. Deși angajații contribuie la o treime din costul preconizat al acestor beneficii din salariile lor, datoria nu este finanțată. Datoria înregistrată în bilanț cu privire la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizată a obligației beneficiului determinat la data bilanțului. Obligația beneficiului determinat este calculată de actuari folosind metoda unităților de credit preconizate. Valoarea prezentă a obligației beneficiului determinat este calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele datoriei de pensii aferente.

Câștigurile și pierderile actuariale care apar datorită modificărilor legate de experiență și modificărilor ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic. Costurile serviciilor anterioare sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic, cu excepția cazului în care modificările planului de pensii condiționează rămânerea angajaților în funcție pentru o perioadă specifică de timp (perioada de achiziție a drepturilor). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt amortizate conform metodei liniare pentru perioada de achiziție a drepturilor.

Beneficii de sănătate după pensionare

Uniunea Europeană oferă beneficii de sănătate angajaților săi prin rambursarea cheltuielilor medicale. Un fond separat („RCAM”) a fost creat pentru administrarea zilnică. Atât angajații actuali, pensionarii, văduvii, cât și succesorii în drepturi ai acestora beneficiază de sistem. Beneficiile acordate „persoanelor inactive” (pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale angajaților ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria din bilanț este determinată pe o bază similară cu cea a obligațiilor de pensii (a se vedea mai sus).

1.5.11.    Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate când Uniunea Europeană are o obligație prezentă juridică sau implicită față de terțe părți ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil faptul că o ieșire de resurse va fi necesară pentru stingerea obligației și că suma poate fi estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Suma provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile asociate acestora (metoda „valorii preconizate”).

1.5.12.    Datorii financiare

Datoriile financiare sunt clasificate drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere ori drept datorii financiare contabilizate la costul de amortizare (împrumuturi luate). Împrumuturile luate sunt alcătuite din împrumuturi de la instituții de credit și datorii dovedite prin certificate. Împrumuturile sunt înregistrate inițial la valoarea justă, respectiv încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări minus costurile de tranzacție și valoarea de rambursare este înregistrată în contul rezultatului economic pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective.

Acestea sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni după data bilanțului. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor acordate și împrumuturilor luate, pe baza considerațiilor de prag de semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de Uniunea Europeană și apoi imputate beneficiarului creditului sunt înregistrate direct în contul rezultatului economic.

Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin profit sau pierdere includ derivatele atunci când valorarea justă a acestora este negativă. Ele fac obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere, (a se vedea nota 1.5.5).

1.5.13.    Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale UE nu este legată de achiziționarea de produse sau servicii - ci reprezintă cereri de decont neplătite privind costurile, prezentate de beneficiari, de subvenții sau alte finanțări ale UE. Acestea sunt înregistrate drept obligații de plată pentru suma cerută când cererea de decont privind costul este primită și, după verificare, acceptată drept eligibilă de către operatorii financiari relevanți. În acest stadiu ele sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate la primirea facturii la suma inițială și cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană.

1.5.14.    Venituri și cheltuieli angajate, venituri și cheltuieli amânate

Conform normelor contabile ale Uniunii Europene, tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada corespunzătoare acestora. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile angajate sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor angajate se face în conformitate cu orientările practice și operaționale detaliate redactate de Comisie, care au drept obiectiv ca situațiile financiare să redea o imagine fidelă și corectă.

Veniturile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada aferentă acestora. La încheierea exercițiului, când o factură nu este încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE sau când există un acord contractual (adică prin referire la un tratat), suma respectivă se va înregistra ca venituri angajate în situațiile financiare.

În plus, la încheierea exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi amânat și contabilizat în perioada contabilă ulterioară.

1.6.   CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

1.6.1.    Venituri

Venituri care nu provin din schimburi

Acestea reprezintă marea majoritate a veniturilor UE și includ în principal impozitele directe și indirecte și resursele proprii. În afara impozitelor, Uniunea Europeană poate primi și plăți de la alte părți, precum taxe, amenzi și donații.

Resurse bazate pe VNB și resurse TVA

Veniturile sunt înregistrate pentru perioada pentru care Uniunea Europeană trimite o cerere de fonduri statelor membre solicitând contribuția acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”. Având în vedere că resursele TVA și VNB se bazează pe estimări ale datelor din exercițiul bugetar respectiv, acestea pot fi revizuite pe măsură ce survin modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau deficitului net pe perioada în care a avut loc modificarea.

Resursele proprii tradiționale

Creanțele și veniturile aferente sunt înregistrate atunci când situațiile contabile A lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data raportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Uniunii Europene sunt estimate și înregistrate ca venituri angajate. Situațiile contabile B trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare la care au dreptul (25 %). În plus, o reducere a valorii este înregistrată drept valoarea diferenței de recuperare estimată în contul rezultatului economic.

Amenzi

Veniturile provenite din amenzi sunt înregistrate atunci când a fost luată de către UE decizia de a se aplica o amendă, iar destinatarul a fost înștiințat în mod oficial. Dacă există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se înregistrează o reducere a valorii creanței. După luarea deciziei de a impune o amendă, debitorii au două luni de la data înștiințării:

—	ori să accepte decizia, în care caz trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE;

—	ori să nu accepte decizia, caz în care înaintează recurs în temeiul dreptului UE.

Cu toate acestea, chiar dacă înaintează un recurs, principalul amenzii trebuie să fie plătit în termenul de trei luni prevăzut, întrucât recursul nu are efect suspensiv (articolul 278 din Tratatul UE) sau, în anumite condiții și cu aprobarea contabilului Comisiei, pot prezenta în loc o garanție bancară pentru suma respectivă.

Dacă întreprinderea face recurs împotriva deciziei și a plătit deja amenda în mod provizoriu, suma este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că un recurs al destinatarului împotriva unei decizii a UE nu are efect suspensiv, suma de numerar primită este folosită pentru a compensa creanța. Dacă se primește o garanție în loc de plată, amenda rămâne înregistrată drept creanță. Dacă există riscul ca Tribunalul să nu ia o decizie în favoarea UE, se înregistrează un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, a fost oferită o garanție, atunci creanța restantă este diminuată conform cerințelor. Dobânda acumulată de Uniunea Europeană în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în mod corespunzător.

Venituri din schimburi

Veniturile din vânzarea de produse și servicii sunt înregistrate atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate a produselor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile asociate cu o tranzacție care include prestarea de servicii sunt înregistrate prin raportarea la stadiul de completare a tranzacției, la data de raportare.

Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile

Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul rezultatului economic folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau pasiv financiar și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când se calculează rata dobânzii efective, Uniunea Europeană estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu ia în considerare viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau actualizări.

Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderi din depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii utilizată pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.

Venituri din dividende

Veniturile din dividende sunt înregistrate când se stabilește dreptul de a primi plata.

1.6.2.    Cheltuieli

Cheltuielile din schimburi de produse datorate achiziționării de produse și servicii sunt înregistrate când acestea sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură. Cheltuielile neprovenite din schimburi sunt specifice Uniunii Europene și reprezintă majoritatea cheltuielilor acestora. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform acordului și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimente care conduc la transfer, atâta vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, toate criteriile de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când o cerere de plată sau de decont este primită și întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile datorate deja beneficiarilor, dar nedeclarate încă, sunt estimate și înscrise drept cheltuieli angajate.

1.7.   ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.7.1.    Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

1.7.2.    Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazuri rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligației.

2.   NOTE: LA BILANȚ

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1.   IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Milioane EUR
	Sumă
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2008	134
Suplimentări	39
Cesiuni	(3)
Transferuri între categoriile de active	0
Alte evoluții	1
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009	171
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2008	78
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul curent	22
Cesiuni	(1)
Transferuri între categoriile de active	0
Alte evoluții	0
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009	99
VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31 DECEMBRIE 2009	72
Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2008	56

Sumele se referă în principal la programele informatice.

2.2.   IMOBILIZĂRI CORPORALE

În unele țări, valoarea terenului ocupat nu poate fi separată de valoarea clădirii, deoarece ambele au fost achiziționate ca un întreg. Valoarea terenului, care nu se amortizează, nu se va evalua separat decât dacă acest lucru devine necesar, adică în cazul apariției unor cheltuieli ulterioare precum construirea unor noi proprietăți sau în cazul unei vânzări parțiale.

Activele legate de Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) sunt incluse la imobilizări corporale la 31 decembrie 2009 ca urmare a transferului acestora la Comisie în timpul exercițiului 2009. Aceste active au o valoare contabilă netă înregistrată la această dată de 11 milioane EUR (o valoare brută de 40 de milioane EUR minus deprecierea acumulată de 29 de milioane EUR).

IMOBILIZĂRI CORPORALE

Milioane EUR
	Terenuri și clădiri	Instalații și echipamente	Mobilă și vehicule	Echipamente informatice hardware	Alte imobilizări corporale	Contracte de leasing financiar	Active în construcție	TOTAL
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2008	3 902	368	205	466	151	2 621	122	7 835
Suplimentări	39	89	20	57	17	29	141	392
Cesiuni	(1)	(15)	(20)	(56)	(6)	0	0	(98)
Transferuri între categoriile de active	31	(2)	0	0	3	0	(32)	0
Alte evoluții	1	20	10	8	17	5	0	61
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009	3 972	460	215	475	182	2 655	231	8 190
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2008	1 616	300	149	349	92	448		2 954
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiu	127	66	16	60	17	163		449
Reluări de amortizări	0	0	0	(2)	0	0		(2)
Cesiuni	(1)	(13)	(14)	(52)	(5)	0		(85)
Transferuri între categoriile de active	0	(1)	0	0	1	0		0
Alte evoluții	0	3	4	4	3	1		15
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009	1 742	355	155	359	108	612		3 331
VALOAREA CONTABILĂ NETĂ LA 31 DECEMBRIE 2009	2 230	105	60	116	74	2 043	231	4 859
Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2008	2 286	68	56	117	59	2 173	122	4 881

Sumele care sunt încă de plată cu privire la leasing-urile financiare și drepturile similare sunt prezentate la datoriile pe termen lung și termen scurt din bilanț (a se vedea, de asemenea, notele 2.15 și 2.18.1). Acestea se defalchează după cum urmează:

LEASING-URI FINANCIARE

Milioane EUR
Descriere	Taxe cumulate (A)	Sume viitoare de plată				Valoare totală	Cheltuieli ulterioare cu activele	Valoarea activului	Amortizarea imobilizărilor corporale	Valoarea contabilă netă
		< 1 an	> 1 an	> 5 ani	Datorii totale (B)	A + B	(C)	A + B + C	(E)	= A + B + C + E
Terenuri și clădiri	785	51	257	1 465	1 773	2 558	61	2 619	(598)	2 021
Alte imobilizări corporale	14	8	13	1	22	36	0	36	(14)	22
Total la 31.12.2009	799	59	270	1 466	1 795	2 594	61	2 655	(612)	2 043
Total la 31.12.2009	738	52	250	1 520	1 822	2 560	61	2 621	(448)	2 173

2.3.   INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	Note:	31.12.2009	31.12.2008
Participații în societăți asociate	2.3.1	382	278
Participații în întreprinderi comune	2.3.2	196	145
Fondul de garantare	2.3.3	1 240	1 091
Active disponibile pentru vânzare	2.3.4	561	564
Investiții totale		2 379	2 078

Această rubrică include investițiile făcute în vederea sprijinirii activităților UE și, de asemenea, activele nete ale Fondului de garantare.

2.3.1.    Participații în societăți asociate

Milioane EUR
	FEI	ARTEMIS	Clean Sky	Total
Valoare la 31 decembrie 2008	278	0	0	278
Achiziții	26	10	75	111
Cota de excedent net/(deficit)	(2)	(3)	(1)	(6)
Alte mișcări de capitaluri proprii	(1)	0	0	(1)
Valoare la 31 decembrie 2009	301	7	74	382

Participațiile în societățile asociate sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență – pentru explicații suplimentare a se vedea nota 1.3. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului acesteia de participare în societățile asociate:

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Active	420	295
Pasive	(38)	(17)
Venituri	17	23
Excedent/(deficit)	(6)	10

Fondul european de investiții (FEI)

Fondul european de investiții (FEI) este instituția financiară a Uniunii Europene specializată în furnizarea de capital de risc și garanții pentru IMM-uri. La 31 decembrie 2009, Comisia a subscris o valoare totală de 861 de milioane EUR (din 2 940 de milioane EUR) din capitalul social al FEI. Această sumă reprezintă 29,29 % din capitalul social total al FEI. Comisia a vărsat 20 %, restul nesolicitat corespunzând unei sume de 689 de milioane EUR – a se vedea, de asemenea, nota 5.13.2. Conform unui acord între Comisie și Banca Europeană de Investiții (BEI) semnat în 2005, Comisia are dreptul să vândă Băncii Europene de Investiții acțiunile sale în orice moment la prețul care corespunde evaluării FEI împărțit la numărul total de acțiuni emise. Valoarea opțiunii de cumpărare este aproape de zero, deoarece formula folosită pentru determinarea prețului de vânzare al acțiunilor este asemănătoare celei folosite pentru determinarea capitalului propriu net al FEI. Participarea UE este astfel evaluată la 29,29 % din activele nete ale FEI, care la 31 decembrie 2009 erau de 301 milioane EUR (2008: 278 de milioane EUR), din care 2 milioane EUR sunt aferente rezultatului pe 2009 (pierdere). În 2009 s-a primit un dividend de 4 milioane EUR aferent exercițiului financiar 2008.

Inițiative comune în domeniul tehnologiei

Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor comune în domeniul tehnologiei, care au fost puse în aplicare prin întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat, au fost create în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forței de muncă. Inițiativele comune în domeniul tehnologiei sunt parteneriate public-privat înființate la nivel european pentru a se aborda domenii strategice în care cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru competitivitatea europeană. Un nou element al celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative, inițiativele comune în domeniul tehnologiei sprijină activitățile multinaționale de cercetare pe scară largă. Acestea reunesc parteneri privați și publici pentru a își stabili obiective comune cu relevanță mare pentru societate și a își pune în comun finanțările și cunoștințele în vederea îndeplinirii acestor obiective. Inițiativele comune în domeniul tehnologiei reprezintă un nou mod de a acționa împreună în vederea atingerii obiectivelor fixate de liderii UE în Strategia de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forței de muncă. Pe parcursul exercițiului 2009, au devenit operaționale primele trei inițiative comune în domeniul tehnologiei, întreprinderile comune ARTEMIS și Clean Sky descrise mai jos, precum și întreprinderea IMI, clasificată ca întreprindere comună și descrisă la nota 2.3.2. Deși ARTEMIS & Clean Sky sunt, din punct de vedere juridic, întreprinderi comune, din perspectivă contabilă acestea trebuie să fie considerate societăți asociate deoarece Comisia are o influență semnificativă asupra acestor două entități.

Întreprinderea comună ARTEMIS

Această entitate a fost creată în vederea punerii în aplicare a unei inițiative comune în domeniul tehnologiei cu sectorul privat privind sistemele informatice integrate. Participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalurile proprii este, la 31 decembrie 2009, de 100 % sau de 7 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 420 de milioane EUR.

Întreprinderea comună Clean Sky

Scopul acestei entități este de a accelera dezvoltarea, validarea și demonstrarea tehnologiilor curate în transportul aerian în UE și în special de a crea un sistem de transport aerian inovativ în mod radical, având drept țintă reducerea impactului transportului aerian asupra mediului. Participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este, la 31 decembrie 2009, de 99,41 % sau de 74 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a UE la această întreprindere se va ridica la 800 de milioane EUR.

2.3.2.    Participarea la întreprinderile comune

Milioane EUR
	GJU	SESAR	ITER	IMI	Total
Valoare la 31.12.2008	0	103	42	0	145
Achiziții	0	28	39	81	148
Cota rezultatului net	0	(51)	(46)	0	(97)
Valoare la 31.12.2009	0	80	35	81	196

Participarea la întreprinderile comune este înregistrată cu ajutorul metodei punerii în echivalență – pentru explicații suplimentare a se vedea nota 1.3. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului acesteia de participare la întreprinderile comune:

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Active imobilizate	48	0
Active circulante	192	154
Datorii pe termen lung	0	0
Datorii curente	(44)	(9)
Venituri	72	37
Cheltuieli	(169)	(93)

Întreprinderea comună Galileo (ICG) în lichidare

Întreprinderea comună Galileo (ICG) a intrat în lichidare la sfârșitul lui 2006, iar procedura este încă în curs de derulare. Activele nete ale ICG aflate în lichidare la sfârșitul exercițiului se ridicau la valoarea de 0 EUR. Întrucât entitatea era inactivă și, în continuare, în curs de lichidare în 2009, nu au fost înregistrate niciun fel de venituri sau cheltuieli. Valoarea investiției la 31 decembrie 2009 (și la 31 decembrie 2008) a fost de 0 EUR, adică investiția de 585 de milioane EUR minus partea cumulată de pierderi de 585 de milioane EUR.

Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS (GSA), o agenție a UE creată în 2004 și consolidată în contabilitatea UE, a preluat răspunderea de la ICG la 1 ianuarie 2007. În urma intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008, Comisia a preluat rolul de administrator al programelor europene GNSS de la GSA. Transferul acestor activități și sarcini de la GSA la Comisie a avut loc la 1 ianuarie 2009.

Întreprinderea comună SESAR

Obiectivul acestei întreprinderi comune este de a asigura modernizarea sistemului de gestionare a traficului aerian european și implementarea rapidă a Planului general european pentru gestionarea traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din UE. La 31 decembrie 2009, Comisia deține 87,4 % sau 80 de milioane EUR (2008: 103 milioane EUR) din participarea la capitalul propriu al SESAR. Contribuția totală (indicativă) a UE prevăzută pentru SESAR (în perioada 2007-2013) este de 700 de milioane EUR.

Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune (ITER Internațional)

La ITER Internațional participă UE și China, India, Rusia, Coreea, Japonia și SUA. ITER a fost creată pentru a gestiona instalațiile ITER, pentru a încuraja exploatarea instalațiilor ITER de către laboratoare, alte instituții și personal implicat în programele de cercetare și dezvoltare a energiei de fuziune ale membrilor și pentru a promova înțelegerea și acceptarea publică a energiei de fuziune și pentru a întreprinde orice altă activitate necesară pentru îndeplinirea scopului acesteia.

Contribuția UE (Euratom) la ITER Internațional este acordată prin intermediul Agenției pentru Energia de Fuziune, care primește, de asemenea, contribuțiile statelor membre și ale Elveției. Contribuția totală este, din punct de vedere juridic, considerată ca fiind contribuție Euratom la ITER, iar statele membre și Elveția nu participă la capitalul propriu al ITER. Întrucât UE deține, din punct de vedere juridic, participarea la întreprinderea comună ITER Internațional, UE trebuie să recunoască participarea în conturile sale consolidate.

La 31 decembrie 2009, Euratom deține 47 % sau 35 de milioane EUR (2008: 42 de milioane EUR) din participarea la capitalul propriu al ITER. Contribuția totală (indicativă) a Euratom prevăzută pentru ITER (în perioada 2007-2041) este de 7 649 de milioane EUR.

Inițiativa comună în domeniul tehnologiei IMI privind medicamentele inovatoare

Întreprinderea comună IMI, a treia inițiativă comună în domeniul tehnologiei care a devenit operațională pe parcursul exercițiului 2009, va sprijini cercetarea și dezvoltarea farmaceutică preconcurențială în statele membre și țările asociate, urmărind creșterea investițiilor în cercetarea din sectorul biofarmaceutic și va promova implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în activitățile acesteia. Participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este la 31 decembrie 2009 de 99,1 % sau de 81 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 1 miliard EUR până la 31 decembrie 2017.

2.3.3.    Fondul de garantare

Active nete ale Fondului de garantare

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Active disponibile pentru vânzare	1 050	887
Numerar și echivalente de numerar	191	205
Total active	1 241	1 092
Total pasive	(1)	(1)
Active nete	1 240	1 091

Fondul de garantare pentru acțiunile externe acoperă creditele garantate de Uniunea Europeană ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) din afara Uniunii Europene și creditele din cadrul asistenței macrofinanciare (creditele AMF) și creditele Euratom în afara Uniunii Europene. Acesta reprezintă un instrument pe termen lung menit să acopere toate creditele nerambursate garantate de UE și, prin urmare, poate fi considerat ca o investiție pe termen lung. Acest lucru este evidențiat de faptul că aproape 76 % din activele disponibile pentru vânzare au o scadență între 1 an și 10 ani. Fondul este alimentat prin plăți de la bugetul general al UE echivalente cu 9 % din valoarea de capital a operațiunilor, încasările din dobânda pe investiții efectuate din activele Fondului și sumele recuperate de la debitorii rău platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanția. Orice excedent anual se returnează și se înscrie într-o rubrică specială în situația veniturilor din bugetul general al UE.

UE trebuie să includă o rezervă de garanție pentru a acoperi creditele către țările terțe. Această rezervă este destinată acoperirii nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a garanțiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate bugetului. Această rezervă de 1 472 de milioane EUR corespunde sumei țintă de 9 % din creditele restante la 31 decembrie 2009. La 31 decembrie 2009, activele nete ale fondului totalizau 1 240 de milioane EUR. Diferența dintre activele nete și valoarea rezervei corespunde sumei de plătit fondului de la bugetul UE, respectiv 232 de milioane EUR. Modificările valorii juste a portofoliului titlurilor de împrumut disponibile pentru vânzare au fost înscrise la capitaluri proprii în 2009, cu o valoare totală de 16 milioane EUR (2008: 15 milioane EUR).

2.3.4.    Active disponibile pentru vânzare

Această rubrică include investițiile și participările achiziționate pentru a ajuta beneficiarii să își dezvolte propriile activități comerciale.

Active pe termen lung disponibile pentru vânzare

Milioane EUR
	BERD	OCR	Constituirea FEFP	EFSE	Altele	Total
Valori la 31.12.2008	157	204	133	67	3	564
Achiziții	0	11	52	26	19	108
Cesiuni/retrageri	0	(26)	(4)	0	0	(30)
Transferul excedentului/(deficitului) de reevaluare la capitaluri proprii	0	(14)	(14)	3	0	(25)
Pierderi din schimb valutar	0	(42)	0	0	0	(42)
Pierderi din depreciere	0	(1)	(13)	0	0	(14)
Valori la 31.12.2009	157	132	154	96	22	561

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Comisia a subscris la 3 % din capitalul total al BERD, care este de 20 de miliarde EUR. La data bilanțului, suma solicitată era de 157 de milioane EUR, care au fost achitate integral. Plățile restante din capitalul nesolicitat se ridică la 443 milioane EUR (a se vedea, de asemenea, nota 5.13.1). Deoarece BERD nu este cotată la nicio bursă de valori și având în vedere restricțiile contractuale incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea intereselor de participare, plafonate la costul de achiziție și autorizate doar acționarilor existenți, participarea Comisiei la BERD este evaluată ca fiind costul minus diminuarea din depreciere.

Operațiuni cu capital de risc (OCR)

În cadrul operațiunilor cu capital de risc sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a finanța investițiile în capitaluri proprii. Acestea sunt gestionate de Banca Europeană de Investiții și sunt finanțate în cadrul politicii europene de vecinătate.

Alte investiții

Sumele cele mai importante sunt cele alocate programului Creștere și ocuparea forței de muncă, programului MAP și programului PCI, sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanțarea constituirii IMM-urilor prin investiții în fonduri specializate cu capital de risc corespunzătoare (154 de milioane EUR). Este inclusă, de asemenea, suma de 96 de milioane EUR aferentă Fondului european pentru Europa de sud-est (EFSE), o societate de investiții cu un capital social variabil (SICAV). Obiectivul general al EFSE este susținerea dezvoltării economice și a prosperității în Europa de sud-est prin oferirea durabilă de finanțări suplimentare de dezvoltare, prin intermediari financiari locali. În 2009, a fost inclusă o nouă investiție de 19 milioane EUR aferentă Fondului pentru eficiență energetică în sud-estul Europei (SE4F).

2.4.   CREDITE

Această rubrică acoperă sumele corespunzătoare unor credite datorate Uniunii Europene cu scadență mai mare de un an:

Milioane EUR
	Note	31.12.2009	31.12.2008
Credite acordate de la bugetul UE și CECO	2.4.1	169	179
Credite acordate din fonduri împrumutate	2.4.2	10 595	3 386
Credite totale		10 764	3 565

2.4.1.    Credite acordate din bugetul Uniunii Europene și al CECO în lichidare

Milioane EUR
	Credite cu condiții speciale	CECO în lichidare	Total
Total la 31.12.2008	150	29	179
Rambursări	(19)	(5)	(24)
Modificări ale valorii contabile	12	2	14
Total la 31.12.2009	143	26	169

Credite cu condiții speciale

Acest post acoperă creditele cu condiții speciale acordate la rate preferențiale, ca parte a cooperării cu țările terțe. Toate sumele devin scadente la peste 12 luni după încheierea exercițiului. Rata efectivă a dobânzii pentru aceste credite variază între 7,73 % și 12,36 %.

Credite imobiliare ale CECO în lichidare (CECO)

Creditele ipotecare sunt credite acordate de CECO din propriile fonduri în conformitate cu articolele 54 și 54 alineatul (2) din Tratatul CECO. Aceste credite sunt acordate la o rată fixă de 1 % și, în consecință, sunt considerate drept credite la rate preferențiale. Ratele dobânzii efective pentru aceste credite sunt cuprinse între 2,806 % și 22,643 %. Din motive practice și considerații de prag de semnificație, în cazul acestor credite, prețul tranzacției este folosit ca valoarea justă de la deschidere, independent de orice rată preferențială a dobânzii acordată.

2.4.2.    Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate

Milioane EUR
	Împrumuturi AMF	Împrumuturi Euratom	BDP	CECO în Lichidare	Total
Total la 31.12.2008	663	494	2 004	338	3 499
Noi împrumuturi	25	7	7 200	0	7 232
Rambursări	(95)	(11)	0	(88)	(194)
Diferențe de schimb	0	(1)	0	16	15
Modificarea valorii contabile	(6)	(5)	99	(5)	83
Total la 31.12.2009	587	484	9 303	261	10 635
Sumă scadentă < 1 an	40	0	0	0	40
Sumă scadentă > 1 an	547	484	9 303	261	10 595

Împrumuturi de tip asistență macrofinanciară (AMF)

AMF este un instrument financiar axat pe o politică de asistență la redresarea balanței de plăți și/sau asistență bugetară acordată țărilor terțe partenere care sunt apropriate geografic de teritoriul UE. Este sub formă de împrumuturi sau granturi pe termen mediu/lung sau o combinație corespunzătoare a amândurora și completează în general finanțarea oferită în contextul unei ajustări și al unui program de reformă susținute de FMI. Comisia nu a primit garanții din partea unor părți terțe pentru aceste împrumuturi, însă acestea sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.3.3).

Împrumuturile Euratom

Euratom este o entitate juridică a Uniunii Europene reprezentată de Comisia Europeană. Aceasta acordă împrumuturi statelor membre cu scopul de a finanța proiecte de investiții, în statele membre, legate de producția industrială de energie electrică în stații de energie nucleară și de instalațiile industriale ale ciclului combustibilului. Împrumuturile Euratom sunt acordate, de asemenea, statelor nemembre pentru a îmbunătăți nivelul de siguranță și eficiență al stațiilor de energie nucleară și al instalațiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în exploatare sau în construcție.

Comisia a primit 481 de milioane EUR (2008: 486 de milioane EUR) sub formă de garanții din partea giranților părții terțe pentru aceste împrumuturi.

Împrumuturi de asistență pentru balanța de plăți (BOP)

Facilitatea BOP, un instrument financiar axat pe o politică, a fost reactivat pentru a furniza asistență financiară pe termen mediu pentru statele membre ale Uniunii Europene în perioada actuală de criză economică și financiară. Aceasta permite acordarea de împrumuturi statelor membre care se află în dificultate ori care se confruntă cu un risc major privind balanța lor de plăți sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat moneda euro pot beneficia de această facilitate. Suma totală maximă a împrumuturilor autorizate este de 50 de miliarde EUR, iar acestea sunt garantate de bugetul general al UE.

Între noiembrie 2008 și sfârșitul anului 2009, au fost acordate împrumuturi în valoare de 14,6 miliarde EUR. A fost pusă la dispoziția Ungariei o asistență financiară de 6,5 miliarde EUR, din care 2 miliarde EUR au fost vărsate în 2008, data scadenței fiind în decembrie 2011. În plus, au fost vărsate 3,5 miliarde EUR în 2009 (scadența: noiembrie 2014 și aprilie 2016). A fost pus la dispoziția Letoniei un împrumut BOP de 3,1 miliarde EUR, 2,2 miliarde EUR fiind vărsate în 2009, cu date de scadență în aprilie 2014 și ianuarie 2015, iar 0,5 miliarde au fost vărsate în martie 2010 (data de scadență - mai 2019). Au fost puse, de asemenea, la dispoziția României 5 miliarde EUR din care 1,5 miliarde au fost vărsate în 2009, cu dată de scadență în ianuarie 2015, și încă 1 miliard EUR a fost vărsat în martie 2010 (dată de scadență în mai 2019).

Împrumuturi ale CECO în lichidare

Acest post include în principal împrumuturi acordate de CECO în lichidare din fonduri împrumutate în conformitate cu articolele 54 și 56 din Tratatul CECO, precum și trei titluri de creanță necotate la bursă emise de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a înlocui un debitor rău platnic. Aceste titluri de creanță vor fi deținute până la scadența finală (2017 și 2019) pentru a acoperi utilizarea împrumuturilor aferente. Modificările valorii contabile corespund cu modificarea dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în cadrul exercițiului și costul tranzacției de la deschidere, calculate conform metodei ratei dobânzii efective.

Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi	31.12.2009	31.12.2008
Asistență macrofinanciară (AMF)	0,9625 %-4,54 %	3,022 %-5,29 %
Euratom	1,071 %-5,76 %	3,428 %-5,76 %
BOP	3,125 %-3,625 %	3,25 %
CECO în lichidare	0,346%-5,8103%	3,072%-5,8103% (4)

2.5.   PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG

În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare circulant sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept prefinanțări pe termen scurt și, prin urmare, drept active circulante; bilanțul este pe termen lung.

Prefinanțare totală

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Prefinanțare pe termen lung (a se vedea mai jos)	39 750	29 023
Prefinanțare pe termen scurt (a se vedea nota 2.9)	9 077	10 262
Prefinanțare totală	48 827	39 285

Garanții primite cu privire la prefinanțare

Acestea sunt garanții pe care Uniunea Europeană le cere, în anumite cazuri, beneficiarilor atunci când varsă avansuri (prefinanțare). Două valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanție, valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă rata de prefinanțare și/sau compensările ulterioare. La 31 decembrie 2009, valoarea „nominală” a garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările se ridica la 936 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții era de 724 de milioane EUR. La 31 decembrie 2008, aceste valori erau de 968 de milioane EUR și, respectiv, de 769 de milioane EUR. Această diferență servește, în mod concret, drept acoperire pentru prefinanțările care au fost lichidate și înregistrate drept cheltuieli, dar care pot necesita o recuperare în viitor.

Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un Fond de garantare al participanților (FGP) – la 31 decembrie 2009, suma, reprezentând prefinanțare, plătită totaliza 2,7 miliarde EUR. Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada punerii în aplicare a acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind o garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiuni indirecte de tipul unui grant (și astfel o prefinanțare în contabilitatea Comisiei) contribuie cu 5 % din totalul contribuției UE la capitalul FGP pe durata acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, UE (reprezentată de Comisie) acționând ca agentul executiv al acestora. La sfârșitul unei acțiuni indirecte, participanții își recuperează în întregime contribuția la capital, cu excepția cazurilor în care FGP înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – în acest caz participanții recuperează cel puțin 80 % din contribuția lor. Fondul de garantare al participanților protejează, astfel, interesele financiare atât ale UE, cât și ale participanților. De la 31 decembrie 2009, o sumă totală de 561 de milioane EUR a fost subscrisă la FGP de participanți (2008: 274 de milioane EUR) – a se vedea, de asemenea, nota 11.

Prefinanțare pe termen lung

Milioane EUR
Tip de gestiune	31.12.2009	31.12.2008
Gestiune centralizată directă	1 148	1 351
Gestiune centralizată indirectă	486	275
Gestiune descentralizată	347	90
Gestiune partajată	37 199	26 764
Gestiune în comun	568	543
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții	2	0
Totalul prefinanțării pe termen lung	39 750	29 023

Cele mai importante sume de prefinanțare pe termen lung corespund acțiunilor structurale pentru perioada de programare 2007-2013: Fondul pentru dezvoltare regională (FEDER), fondul social (FSE), fondul agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul de coeziune (FC) și fondul pentru pescuit. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile timp de mai mult de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active pe termen lung. Valoarea prefinanțării pe termen lung menționate anterior pentru care UE are dreptul să primească dobânzi de la beneficiari se ridică la 1 607 milioane EUR.

Creșterea din 2009 se datorează, în principal, plății celei de a treia tranșe de prefinanțare către statele membre, suma totală fiind de 5 miliarde EUR: 2,6 miliarde EUR pentru FC, 1,8 miliarde EUR pentru FEDER și 0,6 miliarde EUR pentru FSE. În plus, au fost efectuate, pentru fiecare program, pachete de plăți suplimentare de recuperare în valoare totală de 6,2 miliarde EUR, ca urmare a crizei economice: 3,9 miliarde EUR pentru FC și FEDER și 2,3 miliarde EUR pentru FSE. Creșterea sumelor aferente gestionării descentralizate reprezintă ,în principal, rezultatul plăților de prefinanțare efectuate pentru țările candidate în cadrul programelor IPA.

2.6.   CREANȚE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Sume datorate de statele membre	26	24
Împrumuturi acordate personalului CECO	10	13
Altele	2	2
Garanții și depozite	17	6
Total	55	45

Sumele care vor fi primite de la statele membre se referă la sume datorate CECO în lichidare de foste țări candidate la aderare.

ACTIVE CIRCULANTE

2.7.   STOCURI

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Material științific	62	73
Altele	15	12
Total	77	85

Stocul de echipamente științifice este deținut și gestionat de JRC. O parte importantă este reprezentată de stocul de materiale de referință, nucleare și nenucleare, depozitat la Geel. Acest stoc are un caracter strategic și este menținut pentru a putea face față unor cereri viitoare imprevizibile în situații de criză. Un alt stoc include stocul proiectului EGNOS, stocul publicațiilor deținute și administrate de Oficiul pentru Publicații, precum și rezervele de vaccinuri.

2.8.   INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

Investițiile pe termen scurt constau din active financiare disponibile pentru vânzare, care sunt achiziționate pentru rentabilitatea sau randamentul investiției, sau sunt deținute pentru a stabili o anumită structură a activelor sau o sursă secundară de lichidități și, prin urmare, pot fi vândute pentru a răspunde nevoii de lichidități sau modificărilor ratelor dobânzii. În 2008, acestea au fost, de asemenea, active deținute pentru tranzacționare, de 7 milioane EUR, indicate la această rubrică.

Active disponibile pentru vânzare

Milioane EUR
	CECO în lichidare	Altele	Total
Valori la 31.12.2008	1 464	82	1 546
Achiziții	560	255	815
Cesiuni și retrageri	(573)	(32)	(605)
Ajustare la costul amortizat	(1)	0	(1)
Modificarea valorii contabile	8	3	11
Transferul excedentului de reevaluare la capitaluri proprii	25	0	25
Valori la 31.12.2009	1 483	308	1 791

În ceea ce privește sumele CECO în lichidare, toate investițiile disponibile pentru vânzare sunt titluri de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață activă. La 31 decembrie 2009, titlurile de creanță (exprimate la valoarea justă a acestora) cu scadența finală în cursul exercițiului 2010 se ridicau la 242 de milioane EUR (2008: 126 milioane EUR).

Creșterea altor sume se datorează noilor achiziții efectuate de Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, MFPR, (195 de milioane EUR) și de Instrumentul de garantare a creditelor pentru proiecte Ten-T, LGTT, (60 de milioane EUR).

2.9.   PREFINANȚARE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
Tip de gestiune	31.12.2009	31.12.2008
Gestiune centralizată directă	2 924	3 055
Gestiune centralizată indirectă	1 990	930
Gestiune descentralizată	700	326
Gestiune partajată	2 550	5 304
Gestiune în comun	832	608
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții	81	39
Totalul prefinanțării pe termen scurt	9 077	10 262

Scăderea prefinanțărilor pe termen scurt este cauzată de faptul că, pentru acțiunile structurale din cadrul gestiunii partajate, unele proiecte finanțate sunt în curs de lichidare (programe aferente perioadei 2000-2006), în timp ce pentru noile proiecte (programe aferente perioadei 2007-2013) a fost plătită o a treia tranșă de prefinanțare în 2009, însă a fost clasificată la categoria activelor pe termen lung, astfel cum se explică la nota 2.5. Creșterea prefinanțărilor pe termen scurt în cadrul tipului de gestiune centralizată indirectă se datorează transferului unor activități de la Comisie la noile agenții executive, în principal în domeniile cercetării și dezvoltării. Valoarea prefinanțării pe termen scurt pentru care Uniunea Europeană are dreptul să primească dobânzi de la beneficiari se ridică la 4 629 de milioane EUR.

2.10.   CREANȚE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Credite pe termen scurt	216	114
Creanțe curente	4 519	6 128
Creanțe diverse	16	23
Venituri angajate și cheltuieli amânate	3 912	5 655
Total	8 663	11 920

2.10.1.    Credite pe termen scurt

Aceste sume reprezintă credite de 41 de milioane EUR cu scadența finală în mai puțin de 12 luni de la data bilanțului (40 de milioane EUR aferente împrumuturilor AMF, a se vedea nota 2.4 de mai sus). De asemenea, sunt incluse la această rubrică depozitele la termen ale CECO în lichidare:

Depozite la termen

Milioane EUR
	Total
Valori la 31.12.2008	0
Creștere	174
Sume cumulate	1
Valori la 31.12.2009	175

2.10.2.    Creanțe curente

Milioane EUR
Grup de conturi	31.12.2009			31.12.2008
	Sumă brută	Reducere	Valoare netă	Sumă brută	Reducere	Valoare netă
Clienți	277	(76)	201	243	(79)	164
Amenzi	3 370	(133)	3 237	4 590	(96)	4 494
Statele membre	2 198	(1 191)	1 007	2 576	(1 204)	1 372
Altele	76	(2)	74	111	(13)	98
Total	5 921	(1 402)	4 519	7 520	(1 392)	6 128

Clienți

Această rubrică se referă la ordine de recuperare contabilizate la 31 decembrie 2009 drept creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț.

Amenzi

Este vorba de sume care urmează a fi recuperate, aferente amenzilor aplicate de Comisie, care totalizează 3 370 de milioane EUR. La această sumă s-a aplicat o reducere de 133 de milioane EUR. Creșterea valorii acestei reduceri se explică prin faptul că unele din noile amenzi aplicate nu au putut fi, în contextul actualei crize economice și financiare, acoperite de plățile provizorii sau de garanțiile bancare. În plus, în cazul unor amenzi, sunt în derulare încă proceduri simplificate la Curtea Europeană de Justiție. Au fost primite garanții în valoare totală de 2 952 de milioane EUR până la 31 decembrie 2009 (2008: 2 403 milioane EUR) cu privire la aceste creanțe, ceea ce indică faptul că cel căruia i s-a aplicat amenda dorește să facă recurs. Trebuie notat faptul că 290 de milioane EUR din sumele de mai sus nu erau scadente la 31 decembrie 2009.

Creanțe de la statele membre

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Creanțe FEGA
Creanțe FEGA	627	684
Reducere	(350)	(392)
Total	277	292
TVA plătită și recuperabilă de la statele membre	38	36
Resurse proprii
Înregistrate în contul A	89	97
Înregistrate în cont separat	1 254	1 260
Reducere	(841)	(812)
Altele	25	16
Total	527	561
Alte creanțe de la statele membre	165	483
Total	1 007	1 372

Creanțe FEGA

Acest post conține sumele datorate de beneficiarii FEGA la 31 decembrie 2009, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2009 minus 20 % din aceste sume, pe care statele membre le pot păstra pentru acoperirea costurilor administrative. O estimare este făcută pentru creanțele care au apărut după această declarație și până la 31 decembrie 2009. De asemenea, Comisia prevede o reducere a sumelor datorate de beneficiari, pentru care recuperarea pare puțin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă că aceasta renunță la recuperarea în viitor a acestor sume.

Resurse proprii

Trebuie notat faptul că statele membre au dreptul să rețină 25 % din resursele proprii tradiționale drept costuri de colectare, deci cifrele anterioare sunt prezentate ținând seama de această deducere. Pe baza estimărilor trimise de statele membre, o reducere de 841 milioane EUR a fost dedusă din creanțele statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii.

Alte creanțe de la statele membre

Alte creanțe de la statele membre includ 72 de milioane EUR de recuperare a cheltuielilor și avansuri FEGA de 8 milioane EUR față de 120 de milioane EUR și respectiv 244 de milioane EUR în 2008.

2.10.3.    Venituri angajate și cheltuieli amânate

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Venituri angajate	3 655	5 402
Cheltuieli amânate	230	223
Altele	27	30
Total	3 912	5 655

Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată de veniturile angajate în valoare de 3 655 de milioane EUR.

Milioane EUR
Venituri angajate	31.12.2009	31.12.2008
Resurse proprii	2 209	2 576
Venituri agricole alocate în noiembrie și decembrie	940	1 261
Restructurarea industriei zahărului	0	911
FEGA: decizii de corectare a conformității neexecutate	0	368
Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională: corecții financiare	404	146
Fondul pentru pescuit	0	32
Alte venituri angajate	102	108
Total venituri angajate	3 655	5 402

Alte venituri angajate sunt, în principal, veniturile din dobânzi de penalizare, dobânda bancară acumulată și dobânda acumulată pe sumele de prefinanțare.

De asemenea, în cadrul acestei rubrici sunt incluse cheltuieli amânate în valoare de 230 de milioane EUR, din care principalele sume reprezintă plăți anticipate de 53 de milioane EUR plătite în cadrul unor acorduri bilaterale pentru pescuit cu țări terțe și 36 de milioane EUR pentru școala europeană, 44 de milioane EUR pentru închiriere de birouri, 22 de milioane EUR pentru modificări ale sediilor de birouri și 17 milioane EUR dobânzi pe leasing-ul de active imobilizate.

2.11.   NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Numerar nerestricționat
Conturi la trezorerii și bănci centrale	10 958	15 039
Conturi curente	1 967	1 415
Conturi de avans	42	35
Transferuri (numerar în tranzit)	9	26
Depozite pe termen scurt și alte echivalente de numerar	1 486	1 456
Total	14 462	17 971
Numerar restricționat	8 910	5 753
Total	23 372	23 724

2.11.1.    Numerar nerestricționat

Numerarul nerestricționat acoperă toate fondurile pe care UE le deține în conturile sale în fiecare stat membru și țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans, depozitele bancare pe termen scurt și în casă.

Deficitul la trezoreriile și băncile centrale de la finalul acestui exercițiu se datorează faptului că au trebuit să fie rambursate statelor membre 3,5 miliarde EUR la începutul anului 2010, ca urmare a rectificării de buget 10/2009, față de cifra de 6,6 miliarde EUR anul trecut. Datoria aferentă este prezentată la contul datorii curente - a se vedea și nota 2.18.2 de mai jos. De asemenea un impact asupra soldului de numerar la sfârșitul exercițiului au avut veniturile alocate, neutilizate încă, de 2,7 miliarde EUR (2008: 5,1 miliarde EUR) care nu pot fi rambursate statelor membre și 1,4 miliarde EUR (2008: 1,7 miliarde EUR) care au fost reținute pentru a acoperi creditele de plată reportate pentru 2010. Rezultatul bugetar de 2,3 miliarde EUR trebuie, de asemenea, rambursat statelor membre prin deducere din sumele datorate de acestea pentru 2010.

Sumele prezentate ca depozite pe termen scurt sunt legate în principal de sumele gestionate de administratori în numele UE în scopul derulării unor programe specifice finanțate din bugetul UE.

2.11.2.    Numerar restricționat

Numerarul restricționat se referă la sumele primite aferente amenzilor emise de Comisie ale căror cazuri sunt încă deschise. Acestea sunt păstrate în conturi de depozit specifice care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate.

DATORII PE TERMEN LUNG

2.12.   BENEFICIILE ANGAJAȚILOR

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Pensii - personal	33 316	32 867
Pensii – alte categorii	663	696
Sistemul comun de asigurări de sănătate	3 263	3 993
Total	37 242	37 556

2.12.1.    Pensii - personal

În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor oferite prin sistemul de pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcționarilor europeni) constituie cheltuieli din bugetul UE. Sistemul nu este finanțat, dar statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate pentru finanțarea acestor cheltuieli. În plus, funcționarii contribuie cu o treime la finanțarea pe termen lung a acestui sistem printr-o contribuție obligatorie. Valoarea acestei contribuții este revizuită în fiecare an și actualizată în funcție de nevoi pentru a garanta faptul că aceste contribuții (în prezent 11,3 % din salariul de bază) sunt suficiente pentru a finanța în fiecare an o treime din drepturile dobândite în timpul anului.

Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de funcționari activi și funcționari pensionari la 31 decembrie 2009 și pe baza normelor Statului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a ținut seama de beneficiile legate de vârstă, invaliditate și supraviețuire (diferite tipuri de pensii, precum și alocația pentru invaliditate). Aceasta a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25 ( și, de asemenea, regula contabilă 12 a UE). Acest standard de contabilitate necesită ca angajatorul să determine valoarea angajamentului pe o bază actuarială, luând în considerare atât beneficiile contractuale pe perioada de viață activă a angajaților, cât și majorările previzibile ale salariilor. Metoda evaluării actuariale folosite pentru a calcula această datorie este cunoscută drept metoda unităților de credit preconizate.

Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și folosite la evaluare au fost după cum urmează:

Ipoteze actuariale	31.12.2009	31.12.2008
Rata de actualizare nominală	4,5 %	3,9 %
Rata inflației estimată	2,5 %	1,8 %
Rată reală de actualizare	2,0 %	2,1 %
Probabilitatea căsătoriilor: bărbat/femeie	84 %/38 %	84 %/38 %
Creșterea generală a salariului/reevaluarea pensiei	0 %	0,3 %

Tabelul mortalității referitor la funcționarii publici internaționali pentru 2008 (International Civil Servants Life Table). Se presupune că pensionarea are loc într-o perioadă în care funcționarul beneficiază integral de drepturile sale, luând în considerare reducerea pentru pensionare anticipată și stimulentul Barcelona pentru pensionarea târzie, cel mai târziu la 65 de ani; calculul pensiilor brute și al alocațiilor familiale se bazează pe dispozițiile din Statutul funcționarilor.

Datoriile acoperă drepturile definite anterior pentru următoarele persoane:

1.	personalul în activitate la 31 decembrie 2009 în toate instituțiile și agențiile incluse în sistemul de pensii;

2.	personalul în situație de pensie amânată, adică cei care au părăsit instituțiile temporar sau definitiv, dar care și-au păstrat drepturile de pensii în sistemul de pensii (exclusiv cei care au acumulat cel puțin 10 ani de serviciu);

3.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de vârstă;

4.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de invaliditate;

5.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de alocație de invaliditate;

6.	beneficiarii unei pensii de supraviețuitor (văduve sau văduvi, orfani, persoane în îngrijire).

Principalele mișcări din 31 decembrie 2008 au fost următoarele:

Milioane EUR
Variația datoriei privind pensiile personalului	Sumă
Datoria brută privind pensiile la 31 decembrie 2008	36 495
Costul serviciului	1 360
Costul dobânzii	1 456
Beneficiile plătite	(1 035)
Câștigurile actuariale	(1 248)
Evoluție datorată noilor veniți	187
Datoria brută privind pensiile la 31 decembrie 2009	37 215

Principalele constatări sunt:

—

Datoria actuarială brută a fost evaluată la 37 215 milioane EUR la 31 decembrie 2009 (2008: 36 495 de milioane EUR). La aceasta se adaugă un efect al coeficientului corector de 1 079 de milioane EUR (2008: 1 277 de milioane EUR). Impozitele de plătit de către beneficiari sunt deduse din datoria brută totală pentru a ajunge la o datorie netă care să fie inclusă în bilanț (întrucât impozitul este dedus din plata pensiilor și creditat veniturilor UE din anul în care a fost efectuată plata). Această datorie netă (datoria brută minus impozite) la 31 decembrie 2009 a fost astfel estimată la 33 316 milioane EUR;

—	numărul de participanți la sistemul de pensii pentru personal a crescut cu 5 082 de persoane; această creștere privește, în principal, agenții temporari, agenții contractuali și asistenții membrilor Parlamentului European, aceștia din urmă fiind incluși pentru prima dată în sistem.

2.12.2.    Pensii – alte categorii

Această rubrică se referă la datoriile privind obligațiile de pensii către membri și foști membri ai Comisiei, Curții de Justiție (și Tribunalului) și ai Curții de Conturi, ai Secretariatului General al Consiliului, ai Ombudsmanului, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea, sunt incluse în această rubrică datorii legate de pensiile anumitor membri ai Parlamentului.

2.12.3.    Sistemul comun de asigurări de sănătate

Se evaluează, de asemenea, și datoria estimată pe care o va avea UE cu privire la contribuțiile sale la Sistemul comun de asigurări de sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie brută a fost evaluată la 3 535 de milioane EUR. Activele planului, de 272 de milioane EUR, sunt deduse din această datorie brută pentru a se ajunge la suma netă. Calculul ține seama de funcționarii activi și pensionați din diferitele instituții și agenții ale UE, de familiile acestora, precum și de membrii activi și pensionați de la Comisie, Curtea de Conturi, Curtea de Justiție, Consiliu, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Ombudsmanul European. Rata de actualizare și creșterea generală a salariului utilizată în calcul sunt aceleași ca cele utilizate la evaluarea pensiilor personalului (a se vedea mai sus). Câștigurile actuariale datorate modificărilor aduse ipotezelor actuariale reprezintă principalul motiv al descreșterii ușoare a datoriei.

Milioane EUR
Variația datoriei aferente Sistemului comun de asigurări de sănătate	Sumă
Datoria brută la 31 decembrie 2008	4 248
Costul normal	168
Costul dobânzii	169
Beneficiile plătite	(85)
Câștigurile actuariale	(965)
Datoria brută la 31 decembrie 2009	3 535
Minus activele sistemului	(272)
Datoria netă la 31 decembrie 2009	3 263

2.13.   PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2008	Provizioane suplimentare	Sume nefolosite și reluate	Sume folosite	Transfer la/de la provizioanele pe termen scurt	Modificarea estimărilor	31.12.2009
Cauze juridice	421	54	(50)	(12)	0	0	413
Dezmembrarea siturilor nucleare	819	0	0	0	(22)	111	908
Financiar	12	67	0	0	(3)	0	76
Altele	89	45	(12)	(37)	(13)	0	72
Total	1 341	166	(62)	(49)	(38)	111	1 469

Cauze juridice

Acestea reprezintă estimarea sumelor care vor trebui probabil plătite după 2010 cu privire la mai multe cauze juridice aflate pe rol. Cea mai mare parte, 409 milioane EUR, se referă la cauzele juridice nesoluționate încă la 31 decembrie 2009 cu privire la corecțiile financiare pentru cheltuielile FEGA și alte cauze juridice privind cheltuielile agricole.

Dezmembrarea siturilor nucleare

În 2008, un consorțiu de experți independenți a realizat o actualizare a studiului lor din 2003 privind costurile estimate ale dezmembrării instalațiilor nucleare ale JRC și ale programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea lor revizuită, de 1 222 de milioane EUR (anterior, 1 145 de milioane EUR), este luată ca bază pentru provizionul care urmează a fi inclus în situațiile financiare. În conformitate cu normele contabile ale UE, această estimare este indexată în funcție de inflație și după aceea actualizată la valoarea sa netă curentă. La 31 decembrie 2009, aceasta a avut drept rezultat un provizion total de 930 de milioane EUR defalcat în sume care se estimează că vor plătite în 2010 (22 de milioane EUR) și după 2010 (908 milioane EUR). Având în vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 30 de ani), trebuie subliniat că există o anumită nesiguranță cu privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit față de sumele înscrise în prezent.

Dispoziții financiare

Conform Facilității de garantare pentru IMM-uri 1998, Facilității de garantare pentru IMM-uri 2001 și a Facilității de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu CIP, Fondul European de Investiții (FEI) are competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar aferent garanțiilor utilizate și neutilizate este, totuși, plafonat. La data bilanțului, provizioanele financiare corespund pentru ambele facilități plății obligațiilor către intermediarii financiari minus cererile de plată netă efectuate până la acea dată. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea lor netă curentă.

Alte dispoziții

Suma principală în acest caz corespunde estimărilor contribuțiilor UE acordate diverselor state membre prin Fondul pentru urgențe veterinare pentru apariția anumitor boli ale animalelor și totalizează 60 de milioane EUR (2008: 101 milioane EUR) defalcate pe sume prevăzute a se plăti în 2010 (25 de milioane EUR) și după 2010 (35 de milioane EUR).

2.14.   DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

2.14.1.    Împrumuturi luate

Milioane EUR
Denumire	31.12.2008	Noi împrumuturi luate	Rambursări	Diferențe de schimb valutar	Modificarea valorii contabile	31.12.2009
AMF	663	25	(95)	—	(6)	587
BOP	2 004	7 200	—	—	99	9 303
EURATOM	494	7	(11)	(1)	(5)	484
CECO în lichidare	282	—	(67)	18	(8)	225
Total	3 443	7 232	(173)	17	80	10 599

Repartizarea împrumuturilor luate între cele pe termen lung și pe termen scurt

Milioane EUR
Împrumuturi luate	Scadență < 1 an	Scadență > 1 an	Total la 31.12.2009
AMF	40	547	587
BOP	—	9 303	9 303
EURATOM	—	484	484
CECO în lichidare	—	225	225
Total	40	10 559	10 599

Această rubrică include împrumuturile datorate de Uniunea Europeană scadente în mai mult de un an. Împrumuturile includ datorii atestate prin certificate a căror valoare se ridică la 10 324 milioane EUR (2008: 3 131 de milioane EUR). Modificările valorii contabile corespund modificării dobânzilor acumulate plus, în cazul împrumuturilor CECO în lichidare, amortizarea în cursul exercițiului a oricăror costuri de tranzacție importante de la deschidere, calculate conform metodei ratei dobânzii efective. Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi luate	31.12.2009	31.12.2008
Asistență macrofinanciară (AMF)	0,9625 %-4,54 %	3,022 %-5,29 %
Euratom	0,9031 %-5,6775 %	3,348 %-5,6775 %
BOP	3,125 %-3,625 %	3,25 %
CECO în lichidare	0,346 %-9,2714 %	4,939 %-11,875 % (5)

2.15.   ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Datorii privind leasing-uri financiare	1 736	1 770
Clădiri plătite în rate	395	403
Altele	47	53
Total	2 178	2 226

Acest post acoperă în principal datoriile privind leasing-uri datorate pe o perioadă mai mare de un an (a se vedea nota 2.2 de mai sus). De asemenea, sunt incluse sume aferente anumitor clădiri pe care Comisia le-a cumpărat și pentru care prețul de achiziție va fi achitat în rate – acestea nu reprezintă contracte de leasing deoarece titlul de proprietate i-a fost transferat Comisiei imediat.

DATORII PE TERMEN SCURT

2.16.   PROVIZIOANE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
	31.12.2008	Provizioane suplimentare	Sume nefolosite și returnate	Sume folosite	Transferuri către/de la alte rubrici	Modificarea estimărilor	31.12.2009
Cauze juridice	16	18	(3)	(1)	0	0	30
Dezmembrarea siturilor nucleare	89	0	0	(28)	22	(61)	22
Financiar	202	14	(50)	(41)	3	0	128
Altele	41	7	(23)	(5)	13	0	33
Total	348	39	(76)	(75)	38	(61)	213

Această rubrică include partea provizioanelor scadente în mai puțin de un an.

2.17.   DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Această rubrică include împrumuturi (a se vedea nota 2.14.1) de 40 de milioane EUR scadente timp de 12 luni de la data bilanțului (2008: 94 de milioane EUR plus 25 de milioane EUR aferente pasivelor deținute pentru tranzacționare).

2.18.   CONTURI CREDITOARE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Partea curentă a datoriilor pe termen lung	71	64
Datorii pe termen scurt	15 260	12 026
Datorii diverse	133	115
Cheltuieli angajate și venituri amânate	78 420	77 472
Total	93 884	89 677

2.18.1.    Partea curentă a datoriilor pe termen lung

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Datorii privind leasing-uri financiare	59	52
Altele	12	12
Total	71	64

2.18.2.    Datorii pe termen scurt

Milioane EUR
Tip	31.12.2009	31.12.2008
Statele membre	14 903	11 386
Furnizori și altele	944	1 175
Eligibilitate de verificat	(587)	(535)
Total	15 260	12 026

Datoriile pe termen scurt includ situațiile privind costurile primite de UE în cadrul activităților de acordare de granturi. Acestea sunt creditate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru, acestea sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică facturilor și notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Cererile de decont respective au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea acestora. Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate au fost, prin urmare, înregistrate drept cheltuieli angajate (a se vedea nota 2.18.3 de mai jos), în vreme ce părțile neeligibile rămân deschise în conturile „Eligibilitate de verificat”. Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât înscrierea sumei nete de plată la datorii pe termen scurt.

Statele membre

Principalele sume din această rubrică sunt aferente celor 11 160 de milioane EUR (2008: 4 660 de milioane EUR) care corespund unor cereri de decont neplătite pentru acțiunile fondurilor structurale. Sunt incluse, de asemenea, 3 524 de milioane EUR datorate statelor membre în urma unei rectificări a bugetului, care a fost efectuată la sfârșitul exercițiului 2009 (2008: 6 627 de milioane EUR) – acestea au fost plătite statelor membre în februarie 2010.

Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sume datorate în urma unor activități de acordare de granturi sau activități de achiziții publice, precum și sume datorate unor organisme publice și unor entități neconsolidate (de exemplu, FED).

Eligibilitate de verificat

Datoriile sunt reduse cu 587 de milioane EUR, reprezentând acea parte a cererilor de rambursare primite, dar încă neverificate, care au fost considerate neeligibile. Cele mai mari sume se referă la direcțiile generale care gestionează acțiuni structurale.

2.18.3.    Cheltuieli angajate și venituri amânate

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Cheltuieli angajate	76 435	77 260
Venituri amânate	1 976	50
Altele	9	162
Total	78 420	77 472

Cheltuielile angajate sunt defalcate după cum urmează:

Cheltuieli angajate

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Cheltuieli angajate privind FEGA:
Cheltuieli 16.10.2009 - 31.12.2009	32 087	30 415
Ajutoare directe	12 195	12 682
Restructurare a industriei zahărului	735	3 787
Altele	(55)	(13)
Total FEGA:	44 962	46 871
Cheltuieli angajate privind acțiuni structurale:
FEADR & FEOGA-G	9 076	7 004
FEDER și acțiuni inovatoare	11 777	10 687
Fondul de coeziune	980	2 810
ISPA	3	4
FSE	5 411	4 596
Total fonduri structurale:	27 247	25 101
Alte cheltuieli angajate:
Cercetare și dezvoltare	1 687	1 978
Altele	2 539	3 310
Total altele:	4 226	5 288
Total cheltuieli angajate	76 435	77 260

După o demarare lentă în anii precedenți, programele de acțiuni structurale 2007-2013 au atins un nivel normal în 2009, fapt ce explică creșterile de la rubrica de mai sus. Această creștere este compensată de o scădere a cheltuielilor angajate pentru restructurarea sectorului zahărului; așa cum reiese, o parte a acestor fonduri nu ar fi fost utilizate de fapt.

Creșterea importantă a veniturilor angajate se datorează plății în avans a contribuțiilor din resurse proprii pe 2010 din partea a două state membre.

ACTIVE NETE

2.19.   REZERVE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Rezerva de valoare justă	69	41
Alte rezerve:
Fondul de garantare	1 472	1 276
Rezerva de reevaluare	57	57
Împrumuturi luate și activități de creditare	1 511	1 528
Altele	214	213
Total	3 254	3 074
Total	3 323	3 115

2.19.1.    Rezerva de valoare justă

În conformitate cu normele contabile, modificarea valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă.

2.19.2.    Alte rezerve

Fondul de garantare

A se vedea și nota 2.3.3 cu privire la funcționarea Fondului de garantare. Această rezervă reflectă suma țintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care trebuie deținute ca active.

Rezerva de reevaluare

Rezerva de reevaluare include reevaluările imobilizărilor corporale. Soldul de la încheierea exercițiului, de 57 de milioane EUR, este aferent unei reevaluări a terenului și clădirilor Comisiei, care fusese efectuată deja înainte de tranziția la noile norme contabile.

Rezerva pentru împrumuturi luate și activități de creditare

Suma este aferentă rezervei CECO în lichidare pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel. Această rezervă a fost creată în condițiile lichidării CECO.

2.20.   SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE

Milioane EUR
	Sumă
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2008	50 539
Rambursarea excedentului bugetar 2008 către statele membre	1 796
Variația rezervei Fondului de garantare	196
Alte variații ale rezervei	(10)
CECO în lichidare: alocarea rezultatului din 2008	(15)
Rezultatul economic (excedentul) al exercițiului	(4 457)
Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2009	48 049
Defalcat între
Beneficiile angajaților	37 242
Alte sume	10 807

Această sumă reprezintă partea din cheltuielile deja efectuate de UE până la 31 decembrie 2009, care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor contabilității de angajamente în exercițiul N, deși ele pot fi plătite efectiv în exercițiul N + 1 și finanțate folosind bugetul din exercițiul N + 1. Includerea acestor datorii în conturile Comunităților cuplată cu faptul că sumele corespondente sunt finanțate din bugetele viitoare dă naștere la datorii care depășesc cu mult activele la încheierea exercițiului. Sumele cele mai importante se referă la activitățile FEGA. Valoarea plăților datorate statelor membre pentru perioada 16 octombrie-31 decembrie 2009 a fost de 32 de miliarde EUR. Majoritatea sumelor care vor fi cerute sunt, de fapt, plătite de statele membre în mai puțin de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar respectiv ca parte a bugetului din exercițiul următor.

S-a înregistrat o scădere semnificativă a celorlalte sume care urmează a fi solicitate statelor membre în comparație cu exercițiul precedent, 10,8 miliarde EUR, în comparație cu 13 miliarde EUR în 2008. Această scădere are drept cauză principală creșterea de 9,5 miliarde EUR, a prefinanțării (notele 2.5 și 2.9) compensate de creșterea cu 4,2 miliarde EUR a conturilor creditoare (a se vedea nota 2.18) și scăderea cu 3,3 miliarde EUR a creanțelor pe termen scurt (nota 2.10).

În principal, numai datoriile UE privind beneficiile angajaților trebuie plătite într-un termen mai lung, cu mențiunea că finanțarea pensiilor prin bugetele anuale este garantată de statele membre. Mai jos, este prezentată, cu titlu informativ, o estimare a distribuției plăților viitoare privind beneficiile angajaților:

Milioane EUR
	Sumă
Pe termen scurt: sume de plată în 2010	1 214
Pe termen lung: sume de plată după 2010	36 028
Total datorii privind beneficiile angajaților la 31.12.2009	37 242

Trebuie remarcat, de asemenea, că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de venituri este returnat statelor membre.

3.   NOTE LA CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

3.1.   VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI COTIZAȚII

Milioane EUR
	Note:	2009	2008
Venituri din resurse proprii:	3.1.1
Resurse bazate pe VNB		81 978	74 479
Resurse bazate pe TVA		12 795	19 008
Resurse proprii tradiționale:
Taxe agricole		0	1 184
Taxe vamale		14 002	15 196
Cotizații pentru zahăr		130	702
Total resurse proprii tradiționale		14 132	17 082
Ajustări bugetare	3.1.2	1 399	1 930
Cotizații ale țărilor terțe (inclusiv țările AELS)		233	214
Total		110 537	112 713

Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor de funcționare ale Uniunii Europene. Astfel, o mare parte din cheltuieli este finanțată din resurse proprii, iar alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.

3.1.1.    Venituri din resurse proprii

Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii tradiționale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe VNB. Resursele proprii tradiționale includ la rândul lor cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecție în favoarea Regatului Unit), precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei. Statele membre rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale, iar sumele de mai sus reprezintă valorile de după deducere.

Resursele proprii bazate pe TVA decurg din aplicarea unei rate uniforme, stabilite la 0,30 %, bazei armonizate TVA pentru toate statele membre, (cu excepția perioadei 2007 – 2013 în care rata pentru Austria este stabilită la 0,225 %, pentru Germania la 0,15 % și pentru Țările de Jos și Suedia la 0,10 %), o bază care este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre. Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop oferirea veniturilor necesare într-un anumit an pentru a acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiționale, resursele bazate pe TVA și alte venituri. Veniturile derivă din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre.

În comparație cu 2008, a existat o scădere de 6,2 miliarde EUR a veniturilor din resurse bazate pe TVA, ceea ce a reprezentat mai mult decât compensarea printr-o creștere de 7,5 miliarde EUR a veniturilor din resurse proprii bazate pe VNB. Aceste mișcări se explică, în principal, prin dispozițiile diferite din Decizia nr. 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene (DRP 2007), care a înlocuit decizia anterioară privind resursele proprii, din 2000. Nu există venituri din taxele agricole înregistrate în 2009 deoarece, în urma intrării în vigoare în 2009 a DRP 2007, aceste taxe sunt considerate în prezent taxe vamale. A existat o scădere de 1,1 miliarde EUR a taxelor vamale ca urmare a unei reduceri semnificative a importurilor UE – 27 în termeni valorici în 2009 față de 2008 și o scădere de 572 de milioane EUR a cotizațiilor pentru zahăr, deoarece în 2008 existase un venit suplimentar provenit din sume unice prelevate din cote suplimentare de zahăr.

3.1.2.    Ajustări bugetare

Rectificările bugetare includ excedentul bugetar din 2008 (1 796 de milioane EUR) care este restituit, indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resurse proprii pe care acestea trebuie să le transfere către UE în exercițiul următor - astfel acesta este venit pentru 2009. Conform DRP 2007, Regatului Unit i se acordă o corecție privind dezechilibrele bugetare. Dat fiind că această sumă este finanțată de celelalte state membre, nu ar trebui să aibă niciun efect net asupra rezultatului bugetar sau economic. Cu toate acestea, o sumă de 319 milioane EUR a fost înregistrată la această rubrică, reprezentând diferențele din cursurile de schimb valutar pentru euro folosite în scopuri bugetare [a se vedea articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000] și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.

3.2.   ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR
	Notă	2009	2008
Amenzi	3.2.1	2 648	3 171
Taxe agricole	3.2.2	705	2 299
Recuperarea cheltuielilor:	3.2.3
Gestiune centralizată directă		63	61
Gestiune centralizată indirectă		6	4
Gestiune descentralizată		41	90
Gestiune partajată		1 066	1 349
Total		1 176	1 504
Venituri din operațiuni administrative:	3.2.4
Personal		1 010	974
Venituri aferente imobilizărilor corporale		33	25
Alte venituri administrative		165	149
Total		1 208	1 148
Venituri diverse din exploatare:	3.2.5
Ajustări/provizioane		150	71
Venituri din diferențe de curs valutar		618	269
Altele		1 027	1 269
Total		1 795	1 609
Total		7 532	9 731

3.2.1.    Amenzi

Aceste venituri sunt aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor concurenței. Creanțele și veniturile aferente sunt recunoscute atunci când a fost luată decizia Comisiei de a impune o amendă, iar destinatarul a fost înștiințat în mod oficial.

3.2.2.    Taxe agricole

Aceste sume sunt aferente taxelor pe lapte în valoare de 99 de milioane EUR (2008: 338 de milioane EUR) și cotizații pentru zahăr în valoare de 606 milioane EUR (2008: 1 961 milioane EUR). Taxele pe lapte sunt un instrument de gestionare a pieței destinat penalizării producătorilor de lapte care își depășesc cantitățile de referință. Deoarece nu este legat de plăți anterioare ale Comisiei, în practică, este considerat un venit destinat unui scop specific. Cotele de lapte sunt în curs de eliminare, fapt care explică scăderea veniturilor din taxe. Începând cu anul agricol 2008/2009, cotele vor fi majorate anual cu 1 % până la eliminarea lor în 2015.

Cotizațiile pentru zahăr sunt aferente fondului de restructurare a industriei zahărului, în care reforma sectorului zahărului a redus prețul intern al acestuia în vederea micșorării diferenței dintre prețul UE și cel internațional. Pentru a încuraja producătorii mai puțin competitivi să părăsească piața, s-a creat un fond de restructurare cu autofinanțare, finanțat prin veniturile provenite din taxa temporară aplicată producătorilor de zahăr, considerate venituri alocate. Deși sistemul de plăți va continua până în septembrie 2012, toate veniturile aferente fondului pentru restructurarea sectorului zahărului au fost deja declarate de către statele membre la 31 decembrie 2009.

3.2.3.    Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și deducerile de plăți ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilității, împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre beneficiarilor cheltuielilor privind FEGA. De asemenea, această rubrică include variația estimărilor veniturilor angajate în exercițiul curent în raport cu exercițiul precedent. Cu toate acestea, rubrica nu prezintă în totalitate recuperările cheltuielilor UE, în special pentru domenii importante de cheltuieli precum acțiunile structurale, unde există mecanisme specifice care să asigure restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Recuperările sumelor de prefinanțare nu sunt, de asemenea, incluse la venituri, în conformitate cu normele contabile ale UE.

Suma principală de 1 066 de milioane EUR este aferentă gestionării partajate și este alcătuită din 453 de milioane EUR pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din 613 milioane EUR pentru acțiuni structurale.

(a)   Agricultura: FEGA

În domeniul agriculturii, sumele contabilizate drept venit al exercițiului la această rubrică sunt de 453 de milioane EUR, defalcate astfel:

—	corecții de conformitate hotărâte în cursul exercițiului, 347 de milioane EUR;

—

fraude și nereguli, 106 milioane EUR: rambursări declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului, 163 de milioane EUR, minus scăderea înregistrată în soldurile declarate de statele membre de recuperat la încheierea exercițiului privind fraude și nereguli, 57 de milioane EUR (627 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2009, comparativ cu 684 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2008) – a se vedea și nota 2.10.2.

La 31 decembrie 2009, valoarea totală a cheltuielilor FEGA care trebuiau să facă obiectul unor corecții viitoare în urma auditurilor încă nefinalizate era de 2,8 miliarde EUR (a se vedea nota 6.4.1).

(b)   Acțiuni structurale:

Recuperarea cheltuielilor aferente acțiunilor structurale incluse la această rubrică se ridică la 613 milioane EUR (2008: 349 de milioane EUR). Această subrubrică include ordinele de recuperare emise de Comisie pentru a recupera cheltuielile eronate efectuate în anii precedenți, de 406 milioane EUR, și variația (creșterea) veniturilor angajate la încheierea exercițiului, în valoare de 206 milioane EUR.

Ordinele de recuperare sunt emise numai în următoarele cazuri:

—	decizii formale de corecții financiare luate de Comisie în urma detectării unor cheltuieli în neregulă în sumele solicitate de statele membre;

—

ajustări la închiderea unui program care duc la o reducere a contribuției UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli eligibile pentru a justifica toate plățile intermediare și de prefinanțare deja efectuate; astfel de operațiuni se pot realiza fără o decizie oficială a Comisiei dacă sunt acceptate de statele membre;

—	rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul închiderii.

Alte ordine de recuperare emise în cadrul acțiunilor structurale vizează recuperarea de prefinanțări. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanțare, în bilanț.

La 31 decembrie 2009, se estimează la 1,1 miliarde EUR suma corecțiilor financiare potențiale în curs de a fi hotărâte – a se vedea nota 6.4.2 pentru detalii suplimentare.

3.2.4.    Venituri din operațiuni administrative

Aceste venituri provin în special din deducerile din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din două sume - contribuțiile la pensie și impozitul pe venit.

3.2.5.    Venituri diverse din exploatare

O sumă de 376 milioane EUR (2008: 321 de milioane EUR) este aferentă unor sume primite de la țările în curs de aderare. Principalul motiv al creșterii diverselor venituri din exploatare, comparativ cu exercițiul anterior, îl reprezintă creșterea câștigurilor din schimbul valutar (a se vedea mai jos). Aceasta a fost ușor compensată de scăderea sumelor reprezentând foste finanțări incluse în bilanțul contabil pentru prima dată, a căror contrapartidă apare la această rubrică (5 milioane EUR față de 241 de milioane EUR în 2008).

Câștigurile din schimburi valutare, cu excepția activităților financiare menționate la nota 3.5 de mai jos, sunt de asemenea incluse la această rubrică. Acestea provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor. Acestea conțin atât câștiguri realizate, cât și câștiguri nerealizate.

În ceea ce privește poziția netă, s-a înregistrat un câștig important din schimb valutar de 185 de milioane EUR (2008: pierdere netă de 504 milioane EUR). Aceasta este defalcată în sume nerealizate și realizate, iar Comisia a contabilizat aproape toate sumele:

Câștiguri nete nerealizate din schimb valutar

Câștigul net de 132 de milioane EUR este rezultatul reevaluării de la sfârșitul exercițiului a soldurilor restante în valută. Cea mai mare parte a câștigului (87 de milioane EUR) este legată de monedele GBP și SEK, ambele crescând în raport cu EUR în 2009.

La sfârșitul exercițiului, Comisia deține în conturile sale bancare de resurse proprii solduri importante în valută. În conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului, aceste fonduri se păstrează de către Comisie în conturile de resurse proprii ale acesteia, unde sunt plătite de statele membre și sunt retrase în măsura în care este necesar, în vederea acoperirii necesităților de numerar ale Comisiei care apar în urma execuției bugetare.

Câștiguri nete realizate din schimb valutar

Cea mai mare parte a câștigurilor globale din schimb valutar, de 53 de milioane EUR, provin din tranzacții contabile privind resurse proprii plătite în monedele naționale, altele decât EUR de către țările membre, din afara zonei Euro. Acestea rezultă din diferența dintre cursul de schimb contabil la care sunt contabilizate aceste sume de către Comisie atunci când sunt primite și cursul de schimb al pieței la care sunt convertite în EUR înainte de a fi utilizate pentru a acoperi plățile Comisiei. Cursul de schimb contabil corespunzător unei anumite luni este stabilit pe baza cursului de schimb de pe piață, din penultima zi a lunii precedente. Resursele proprii sunt contabilizate la astfel de cursuri de schimb atunci când sunt primite și convertite după aceea în EUR, la cursurile de schimb de pe piață, la date ulterioare.

În cursul exercițiului 2009, valoarea mai multor monede europene, în special, GBP și RON, a crescut semnificativ. Ca urmare a acestei situații, în anumite perioade, cursurile de schimb ale pieței pentru conversia resurselor proprii ale Comisiei în aceste monede au fost în mod constant superioare cursurilor de schimb contabile la care acestea erau contabilizate atunci când erau primite. Restul diferenței este legat de alte tranzacții contabile care includ plăți executate de Comisie în alte monede decât EUR.

Modificarea diferențelor ratelor de schimb la nivel general între 2008 și 2009 de la o pierdere netă la un câștig net este rezultatul modificărilor importante ale ratelor de schimb în cursul acestor două exerciții. În cursul exercițiului 2008, mai multe monede europene s-au depreciat semnificativ față de EUR, în timp ce în 2009 această tendință s-a inversat, parțial.

3.3.   CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR
	2009	2008
Cheltuieli cu personalul	4 898	4 563
Amortizare și depreciere	436	330
Alte cheltuieli administrative	2 799	2 827
Total	8 133	7 720

Acestea sunt cheltuieli administrative efectuate ca parte a activităților UE și includ cheltuielile cu personalul, amortizările și alte cheltuieli asociate funcționării instituțiilor și agențiilor (cum ar fi cheltuielile cu chirii, cheltuieli de întreținere, aprovizionare, cheltuieli cu formarea etc.).

3.4.   CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR
	Notă	2009	2008
Cheltuieli de exploatare primare:	3.4.1
Gestiune centralizată directă		8 744	7 998
Gestiune centralizată indirectă		3 605	3 077
Gestiune descentralizată		137	1 278
Gestiune partajată		89 681	81 839
Gestiune în comun		1 655	1 188
Total		103 822	95 380
Alte cheltuieli de exploatare:	3.4.2
Ajustări/provizioane		199	278
Pierderi din diferențe de curs valutar		432	773
Altele		481	783
Total		1 112	1 834
Total		104 934	97 214

3.4.1.    Cheltuieli de exploatare primare

Cheltuielile de funcționare ale Uniunii Europene acoperă diverse rubrici ale perspectivei financiare și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Majoritatea cheltuielilor, 86 %, intră la rubrica „Gestiune partajată”, care presupune delegarea de sarcini către statele membre și care acoperă domenii precum cheltuielile FEGA și acțiuni finanțate prin intermediul diferitelor acțiuni structurale (fondul de dezvoltare regională, fondul social, fondul agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul de coeziune și fondul pentru pescuit).

Creșterea din 2009 se datorează, în principal, acțiunilor structurale din perioada de programare 2007-2013. După o demarare lentă în anii anteriori, aceste programe au atins un nivel normal în 2009, în timp ce acțiunile pentru 2000-2006 sunt în curs de finalizare.

3.4.2.    Alte cheltuieli de exploatare

Pierderile din schimb valutar, cu excepția celor provenite din activitățile financiare tratate la nota 3.6 de mai jos, au loc în activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și la reevaluarea de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor - și sunt atât realizate, cât și nerealizate.

3.5.   VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR
	2009	2008
Venituri din dividende (din fonduri cu capital de risc)	14	22
Venituri din dobânzi:
pe prefinanțare	59	50
pe plăți întârziate	132	26
pe swap-uri	2	13
pe active disponibile pentru vânzare	100	102
pe împrumuturi acordate	265	105
pe numerar și echivalente de numerar	158	349
Altele	3	3
Total	719	648
Alte venituri financiare:
Câștiguri realizate din vânzarea activelor financiare	10	4
Altele	76	11
Total	86	15
Ajustările valorii prezente	10	3
Câștiguri din diferențe de curs valutar	6	10
Total	835	698

3.6.   CHELTUIELI FINANCIARE

Milioane EUR
	2009	2008
Cheltuieli cu dobânzi:
leasing	95	91
pe swap-uri	2	10
pe împrumuturi luate	248	90
Altele	20	9
Total	365	200
Alte cheltuieli financiare:
ajustări la provizioanele financiare	39	12
cheltuieli financiare pe instrumente bugetare	73	50
pierdere realizată din vânzarea activelor financiare	0	8
pierderi din deprecierea activelor financiare	15	11
Altele	57	56
Total	184	137
Ajustările valorii prezente	0	118
Cheltuieli din diferențe de curs valutar	45	12
Total	594	467

3.7.   COTA DE EXCEDENT/(DEFICIT) NET A SOCIETĂȚILOR ASOCIATE ȘI ÎNTREPINDERILOR COMUNE

În conformitate cu metoda contabilă a punerii în echivalență, Uniunea Europeană include în contul rezultatului economic cota excedentului/deficitului net a societăților asociate și a întreprinderilor comune (a se vedea, de asemenea, notele 2.3.1 și 2.3.2).

3.8.   RAPORTAREA PE SEGMENTE

Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare pe domenii de politică, în funcție de structura bugetului bazat pe activități în vigoare la Comisie. Aceste domenii de politică sunt grupate pentru prezentarea situației financiare în trei categorii mai mari - Activități din cadrul Uniunii Europene, Activități din afara Uniunii Europene, și Servicii și altele.

„Activitățile din cadrul Uniunii Europene” reprezintă cea mai mare dintre aceste categorii deoarece acoperă cele mai multe domenii de politică din cadrul Uniunii Europene. „Activitățile din afara Uniunii Europene” se referă la politicile din afara UE, precum comerțul și asistența. „Servicii și altele” reprezintă activitățile interne și orizontale necesare funcționării instituțiilor și organismelor UE.

Agențiile consolidate sunt integrate în diferitele domenii de politică. Alte instituții, în afara Comisiei, sunt grupate într-un domeniu specific de politică. Diferitele domenii de politică reprezintă cifrele brute înainte de eliminările din consolidare, iar totalul eliminărilor din consolidare este indicat într-o singură coloană.

A se remarca faptul că resursele proprii și contribuțiile nu sunt împărțite între diversele activități deoarece acestea sunt calculate, percepute și gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei. Sunt prezentate aici pentru a permite compararea rezultatului net cu contul rezultatului economic.

RAPORTARE PE SEGMENTE - SINTEZĂ

Milioane EUR
	Activități din cadrul UE	Activități din afara UE	Servicii și altele	CECO în lichidare	Alte instituții	Eliminări din consolidare	Total
Alte venituri din exploatare:
amenzi	2 648	0	0	0	0	0	2 648
taxe agricole	705	0	0	0	0	0	705
recuperarea cheltuielilor	1 110	64	2	0	0	0	1 176
venituri din operațiuni administrative	79	37	840	0	377	(125)	1 208
alte venituri din exploatare	1 930	81	707	2	1	(926)	1 795
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	6 472	182	1 549	2	378	(1 051)	7 532
Cheltuieli administrative:
cheltuieli cu personalul	(1 732)	(737)	(1 151)	0	(1 287)	9	(4 898)
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(70)	(18)	(118)	0	(230)	0	(436)
alte cheltuieli administrative	(658)	(311)	(853)	0	(1 225)	248	(2 799)
	(2 460)	(1 066)	(2 122)	0	(2 742)	257	(8 133)
Cheltuieli de exploatare:
gestiune centralizată directă	(6 279)	(2 843)	(278)	0	0	656	(8 744)
gestiune centralizată indirectă	(2 971)	(616)	(4)	0	0	(14)	(3 605)
gestiune descentralizată	(32)	(105)	0	0	0	0	(137)
gestiune partajată	(89 546)	(9)	(126)	0	0	0	(89 681)
gestiune în comun	(368)	(1 287)	0	0	0	0	(1 655)
alte cheltuieli de exploatare	(726)	(9)	(468)	(61)	0	152	(1 112)
	(99 922)	(4 869)	(876)	(61)	0	794	(104 934)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(102 382)	(5 935)	(2 998)	(61)	(2 742)	1 051	(113 067)
CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE	(95 910)	(5 753)	(1 449)	(59)	(2 364)	0	(105 535)
Venituri din resurse proprii și contribuții							110 537
Excedent din activitățile de exploatare							5 002
Venituri financiare nete							241
Variația datoriilor privind beneficiile angajaților							(683)
Partea din rezultatele societăților asociate/întreprinderilor comune							(103)
Rezultat economic al exercițiului							4 457

RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE

Milioane EUR
	Afaceri economice și financiare	Întreprinderi și industrie	Concurență	Ocuparea forței de muncă	Agricultură	Transport și energie	Mediu	Cercetare	Societatea informațională
Alte venituri din exploatare:
amenzi	0	8	2 626	0	0	2	10	0	0
taxe agricole	0	0	0	0	705	0	0	0	0
recuperarea cheltuielilor	3	5	0	60	492	3	1	6	12
venituri din operațiuni administrative	0	9	0	0	0	17	0	1	4
alte venituri din exploatare	7	261	0	33	84	203	35	513	5
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	10	283	2 626	93	1 281	225	46	520	21
Cheltuieli administrative:	(53)	(243)	(74)	(102)	(108)	(265)	(100)	(292)	(127)
cheltuieli cu personalul	(46)	(161)	(68)	(75)	(88)	(178)	(74)	(197)	(96)
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	0	(15)	0	(1)	0	(9)	(1)	(2)	0
alte cheltuieli administrative	(7)	(67)	(6)	(26)	(20)	(78)	(25)	(93)	(31)
Cheltuieli de exploatare:	(35)	(358)	(16)	(8 153)	(55 539)	(1 726)	(192)	(3 646)	(1 220)
gestiune centralizată directă	(35)	(159)	0	(182)	(43)	(607)	(173)	(2 647)	(1 108)
gestiune centralizată indirectă	0	(39)	0	0	0	(667)	(4)	(922)	(103)
gestiune descentralizată	0	0	0	(3)	(8)	(11)	0	0	0
gestiune partajată	0	0	0	(7 952)	(55 427)	0	0	0	0
gestiune în comun	0	(68)	0	0	0	(285)	0	0	0
alte cheltuieli de exploatare	0	(92)	(16)	(16)	(61)	(156)	(15)	(77)	(9)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(88)	(601)	(90)	(8 255)	(55 647)	(1 991)	(292)	(3 938)	(1 347)
CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE	(78)	(318)	2 536	(8 162)	(54 366)	(1 766)	(246)	(3 418)	(1 326)

	Centrul Comun de Cercetare	Pescuit	Piața internă	Politica regională	Taxe și vamă	Educație și cultură	Sănătate și protecția consumatorilor	Justiție, libertate și securitate	Totalul activităților din cadrul UE
Alte venituri din exploatare:
amenzi	0	0	2	0	0	0	0	0	2 648
taxe agricole	0	0	0	0	0	0	0	0	705
recuperarea cheltuielilor	0	23	0	497	0	4	1	3	1 110
venituri din operațiuni administrative	45	0	0	0	0	1	1	1	79
alte venituri din exploatare	159	8	190	(1)	1	156	136	140	1 930
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	204	31	192	496	1	161	138	144	6 472
Cheltuieli administrative:	(308)	(39)	(161)	(69)	(49)	(177)	(177)	(116)	(2 460)
cheltuieli cu personalul	(226)	(32)	(105)	(55)	(40)	(88)	(120)	(83)	(1 732)
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(28)	0	(4)	0	(2)	(1)	(4)	(3)	(70)
alte cheltuieli administrative	(54)	(7)	(52)	(14)	(7)	(88)	(53)	(30)	(658)
Cheltuieli de exploatare:	(143)	(544)	(36)	(25 789)	(65)	(1 341)	(495)	(624)	(99 922)
gestiune centralizată directă	(29)	(282)	(7)	(37)	(65)	(157)	(395)	(353)	(6 279)
gestiune centralizată indirectă	0	0	0	(17)	0	(1 179)	(40)	0	(2 971)
gestiune descentralizată	0	0	0	(10)	0	0	0	0	(32)
gestiune partajată	0	(260)	0	(25 710)	0	0	0	(197)	(89 546)
gestiune în comun	0	0	0	(15)	0	0	0	0	(368)
alte cheltuieli de exploatare	(114)	(2)	(29)	0	0	(5)	(60)	(74)	(726)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(451)	(583)	(197)	(25 858)	(114)	(1 518)	(672)	(740)	(102 382)
CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE	(247)	(552)	(5)	(25 362)	(113)	(1 357)	(534)	(596)	(95 910)

RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN AFARA UE

Milioane EUR
	Externe	Comerț	Dezvoltare	Extindere	Ajutor umanitar	Totalul activităților din afara UE
Alte venituri din exploatare:
recuperarea cheltuielilor	14	0	9	39	2	64
venituri din operațiuni administrative	37	0	0	0	0	37
alte venituri din exploatare	81	0	(1)	1	0	81
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	132	0	8	40	2	182
Cheltuieli administrative:	(799)	(50)	(146)	(45)	(26)	(1 066)
cheltuieli cu personalul	(511)	(45)	(129)	(36)	(16)	(737)
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(18)	0	0	0	0	(18)
alte cheltuieli administrative	(270)	(5)	(17)	(9)	(10)	(311)
Cheltuieli de exploatare:	(2 924)	(12)	(939)	(142)	(852)	(4 869)
gestiune centralizată directă	(1 514)	(6)	(610)	(296)	(417)	(2 843)
gestiune centralizată indirectă	(563)	0	(1)	(52)	0	(616)
gestiune descentralizată	(185)	0	(122)	202	0	(105)
gestiune partajată	(26)	0	17	0	0	(9)
gestiune în comun	(634)	(6)	(218)	6	(435)	(1 287)
alte cheltuieli de exploatare	(2)	0	(5)	(2)	0	(9)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(3 723)	(62)	(1 085)	(187)	(878)	(5 935)
CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE	(3 591)	(62)	(1 077)	(147)	(876)	(5 753)

RAPORTARE PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE

Milioane EUR
	Presă și comunicare	Oficiul Antifraudă	Coordonare	Personal și administrație	Eurostat	Buget	Audit	Limbi	Altele	Total servicii și altele
Alte venituri din exploatare:
recuperarea cheltuielilor	1	0	0	1	0	0	0	0	0	2
venituri din operațiuni administrative	0	6	0	692	0	50	0	92	0	840
alte venituri din exploatare	(2)	0	6	54	(1)	(2)	0	47	605	707
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	(1)	6	6	747	(1)	48	0	139	605	1 549
Cheltuieli administrative:	(96)	(49)	(148)	(1 360)	(65)	(51)	(8)	(380)	35	(2 122)
cheltuieli cu personalul	(61)	(36)	(129)	(564)	(60)	(38)	(8)	(290)	35	(1 151)
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(2)	0	0	(116)	0	0	0	0	0	(118)
alte cheltuieli administrative	(33)	(13)	(19)	(680)	(5)	(13)	0	(90)	0	(853)
Cheltuieli de exploatare:	(98)	(13)	0	(36)	(30)	(261)	0	(14)	(424)	(876)
gestiune centralizată directă	(94)	(13)	0	(32)	(29)	(109)	0	(1)	0	(278)
gestiune centralizată indirectă	(4)	0	0	0	0	0	0	0	0	(4)
gestiune partajată	0	0	0	0	0	(126)	0	0	0	(126)
alte cheltuieli de exploatare	0	0	0	(4)	(1)	(26)	0	(13)	(424)	(468)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(194)	(62)	(148)	(1 396)	(95)	(312)	(8)	(394)	(389)	(2 998)
CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE	(195)	(56)	(142)	(649)	(96)	(264)	(8)	(255)	216	(1 449)

4.   NOTE LA TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1.   SCOPUL ȘI ELABORAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar este elaborat prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor de tip non-numerar, de orice amânări sau cumulări ale veniturilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu investirea fluxurilor de numerar. Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale UE (euro) prin aplicarea cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar prezentat raportează fluxurile de numerar în perioada clasificată în funcție de activitățile de exploatare și investiții (UE nu are activități financiare).

4.2.   ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Activitățile de exploatare sunt activitățile UE care nu sunt activități de investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților realizate. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă există) nu sunt considerate drept activități de investiții (sau finanțare) deoarece fac parte din obiectivele generale și deci din operațiunile zilnice ale UE. Activitățile de exploatare includ și investiții precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc. Într-adevăr, obiectivul acestor activități este participarea la realizarea obiectivelor de politică.

4.3.   ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII

Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cesionarea imobilizărilor corporale și necorporale și a altor investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ credite acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investițiile reale făcute de UE.

Trebuie remarcat că soldurile de 8 910 milioane EUR în numerar și echivalente de numerar deținute de Comisie nu sunt disponibile pentru a fi folosite de UE. Acestea reprezintă numerarul primit ca plată a amenzilor aplicate, când cealaltă parte a inițiat un recurs împotriva aplicării amenzii. Aceste sume sunt clar prezentate drept „numerar restricționat” la nota 2.11 de mai sus.

5.   ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII

ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR
	Notă	31.12.2009	31.12.2008
Garanții primite	5.1	279	260
Active contingente aferente cazurilor de fraudă și nereguli	5.2	1 944	2 010
Corecții financiare în derulare (care așteaptă o decizie finală)	5.3	0	4 390
Alte active contingente	5.4	18	43
Totalul activelor contingente		2 241	6 703

PASIVE CONTINGENTE

Milioane EUR
Pasive contingente	Notă	31.12.2009	31.12.2008
Garanții oferite	5.5	19 330	17 510
Amenzi - recursuri la Curtea de Justiție	5.6	11 969	10 198
FEGA - în așteptarea hotărârii tribunalului	5.7	1 945	1 609
Sume aferente cauzelor juridice și altor litigii	5.8	416	281
Alte pasive contingente	5.9	12	18
Totalul pasivelor contingente		33 672	29 616
Toate pasivele contingente vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul UE pentru anii care urmează. Bugetul UE este finanțat de statele membre.

ACTIVE CONTINGENTE

5.1.   GARANȚII PRIMITE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Garanții de bună execuție	252	239
Altele	27	21
Total	279	260

Garanțiile de bună execuție sunt uneori cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanțării UE îndeplinesc obligațiile contractelor lor cu UE.

5.2.   FRAUDE ȘI NEREGULI

Tabelul de mai jos prezintă sumele ce pot fi potențial recuperate de către statele membre în urma detectării de solicitări în neregulă privind fondurile structurale. Tabelul de mai jos se bazează pe rapoartele oficiale înaintate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1681/94 al Comisiei, cu defalcarea sumelor pe state membre.

Active contingente: cazuri de fraudă și nereguli

Milioane EUR
Stat membru	31.12.2009	31.12.2008
Austria	8	13
Belgia	2	16
Republica Cehă	13	13
Danemarca	2	10
Estonia	3	2
Finlanda	2	3
Franța	15	12
Germania	468	581
Grecia	25	62
Ungaria	6	5
Irlanda	1	1
Italia	436	441
Letonia	5	4
Lituania	5	2
Malta	1	1
Țările de Jos	15	14
Polonia	18	13
Portugalia	82	114
Slovacia	39	9
Slovenia	7	1
Spania	277	279
Suedia	2	2
Regatul Unit	347	257
Total	1 779	1 855

Cifrele din acest tabel reprezintă sume maxime teoretice, nu sumele care vor fi efectiv puse la dispoziția bugetului UE, din următoarele motive:

—	statele membre nu raportează întotdeauna rezultatele operațiunilor lor de recuperare;

—

deși statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la probabilitatea recuperării, este imposibil de determinat exact ce procentaj din sumele care trebuie încă recuperate va fi într-adevăr recuperat. Legislațiile naționale oferă uneori un termen de prescriere de 30 de ani care poate determina autoritățile naționale să întârzie anularea oficială a creanțelor, chiar dacă șansele de recuperare sunt doar teoretice. Pentru operațiunile structurale, statele membre trebuie să trimită în prezent Comisiei, o dată pe an, o declarație privind sumele care se așteaptă să fie recuperate [articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 438/2001] pentru a oferi o mai bună imagine a situației reale;

—	chiar dacă statul membru respectiv lansează procedurile de recuperare la timp, un rezultat pozitiv nu este garantat. Acest lucru este valabil în special când ordinele de recuperare sunt contestate în instanță;

—

proiectele individuale sunt cofinanțate ca parte din programele multianuale. Atâta vreme cât un program multianual nu a fost închis, este imposibil să se prevadă cu exactitate sumele care trebuie recuperate, deoarece sumele folosite pentru cheltuieli în neregulă pot fi, în anumite împrejurări, realocate altor proiecte legitime și deoarece plata în rate, în special ratele finale, poate uneori să fie folosită drept modalitate de ajustare a cheltuielilor în neregulă anterioare; cifrele din aceste tabele sunt provizorii și se bazează pe rapoartele primite și procesate până la sfârșitul lunii februarie 2010. Aceste cifre pot fi modificate pentru a fi conforme cu alte rapoarte ulterioare întârziate.

Perspectivele recuperării în cazuri individuale nu pot fi evaluate cu suficientă precizie din informațiile furnizate de statele membre. Principalele modificări din 2008 se referă la creșteri legate de țările „UE 10”. Punerea în aplicare a politicii de coeziune a început din plin în 2004 și, de atunci, din cauza intensificării punerii în aplicare și a controalelor privind operațiunile cofinanțate, numărul neregulilor raportate a crescut. O altă schimbare principală aferentă 2008 privește Regatul Unit, care a raportat un număr crescut de nereguli în urma auditurilor extensive efectuate cu privire la operațiunile finanțate.

De asemenea, sunt incluse la această rubrică 165 de milioane EUR în legătură cu FEGA (2008: 153 de milioane EUR). Statele membre au comunicat Comisiei sumele care au fost înregistrate în „cartea mare a debitorilor” ținută de acestea și, de asemenea, sumele care se găseau încă într-o fază preliminară de verificare. Sumele acestea preliminare sunt prezentate la această rubrică.

5.3.   CORECȚII FINANCIARE ÎN DERULARE (ÎN AȘTEPTAREA UNEI DECIZII FINALE)

Aceste informații referitoare la recuperarea cheltuielilor UE, sunt acum făcute cunoscute, împreună cu informațiile aferente, la nota 6 din prezentele situații financiare.

5.4.   ALTE ACTIVE CONTINGENTE

Această rubrică include alte sume contingente mai reduse care nu pot fi clasificate la rubricile anterioare.

PASIVE CONTINGENTE

5.5.   GARANȚII OFERITE

5.5.1.    Pentru creditele acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) din resurse proprii

Milioane EUR
	Partajarea riscurilor 31.12.2009	Nepartajarea riscurilor 31.12.2009		Sold 31.12.2009 Total	Sold 31.12.2008
		Autoritate publică	Societate privată
Garanție 65 %	3 127	9 126	2 692	14 945	12 429
Garanție 70 %	109	1 981	506	2 596	2 908
Garanție 75 %	0	617	233	850	1 049
Garanție 100 %	0	625	196	821	1 008
Total	3 236	12 349	3 627	19 212	17 394

Bugetul UE garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele proprii ale acesteia statelor terțe la 31 decembrie 2009 (inclusiv împrumuturile acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanția UE este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65 %, 70 %, 75 % sau 100 %. Atunci când plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă. La 31 decembrie 2009, soldul totaliza 19 212 milioane EUR, reprezentând așadar riscul maxim cu care se confruntă UE.

Pentru împrumuturile acordate acoperite prin garanția bugetului UE, BEI obține garanții și de la părți terțe (state, instituții financiare private sau publice); în aceste cazuri Comisia este un garant secundar. Garanția bugetului UE acoperă doar riscul politic al garanțiilor oferite sub titlul de „partajarea riscurilor”. Celelalte riscuri sunt acoperite de BEI în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. Pentru garanțiile oferite sub titlul de „nepartajarea riscurilor”, toate riscurile sunt acoperite de bugetul UE în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. În cazul în care garantul primar este o autoritate publică, aceste riscuri sunt limitate, de regulă, la riscul politic, dar atunci când garanțiile sunt oferite de o instituție sau o societate privată, bugetul UE ar putea, de asemenea, să fie nevoit să acopere riscul comercial.

5.5.2.    Alte garanții oferite

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Mecanism de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)	94	48
MEDA: garanții marocane	17	66
Instrument de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T (LGTT)	6	1
Altele	1	1
Total	118	116

În cadrul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), contribuția Comisiei este folosită pentru a acoperi riscurile financiare pentru împrumuturile și garanțiile oferite de BEI proiectelor eligibile de cercetare. Se prevede un buget al Comisiei de 1 miliard EUR în total pentru perioada 2007-2013, din care 800 de milioane EUR sunt pentru „Cooperare” și, până la 200 de milioane EUR, pentru programele specifice „Capacități”. BEI s-a angajat să ofere aceeași sumă. Comisia a blocat o sumă de 94 de milioane EUR ca „Alocare de capital”. Alocarea de capital acoperă pierderi neprevăzute privind împrumuturile și garanțiile acordate de BEI în cadrul MFPR. Aceasta este pierderea maximă pe care o poate înregistra Comisia în cazul unor probleme privind împrumuturile sau garanțiile acordate. Acesta este plafonul garanției acordate de Comisie în ceea ce privește MFPR și considerat astfel un pasiv contingent al UE.

Ca parte a programului MEDA, Comisia a creat un mecanism de garantare printr-un fond specific, de care vor beneficia două organizații marocane, și anume „Caisse Centrale de Garantie” și „Fonds Dar Ad-Damane”. La 31 decembrie 2009, 17 milioane EUR beneficiau de garanția Comisiei.

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T (2007-2013) vizează emiterea de garanții pentru a atenua riscul privind veniturile în primii ani ai proiectelor TEN-Transport. Mai precis, garanția ar acoperi integral liniile de credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei prioritare. Instrumentul va constitui un produs financiar comun al Comisiei și al BEI, iar 500 de milioane EUR vor fi alocate de la bugetul UE. BEI va aloca alte 500 de milioane EUR, astfel încât, în total, suma disponibilă va fi de 1 miliard EUR. Suma inclusă aici, 6 miliarde EUR, reprezintă contribuția la constituirea de provizioane pentru pierderi neprevăzute în legătură cu operațiunile Instrumentului de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T.

5.6.   AMENZI

Acestea sunt amenzi aplicate de Comisie pentru încălcarea regulilor de concurență, plătite provizoriu și la care ori s-a introdus un recurs, ori nu se știe dacă se va introduce recurs. Acest pasiv contingent trebuie păstrat până la o hotărâre definitivă a Curții de Justiție în cauza respectivă. Dobânda câștigată din plățile provizorii (460 de milioane EUR) este inclusă în rezultatul economic pentru exercițiul în curs și, de asemenea, drept pasiv contingent pentru a reflecta nesiguranța titlurilor Comisiei pentru aceste sume.

5.7.   FEGA - ÎN AȘTEPTAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

Acestea sunt pasive contingente către statele membre legate de deciziile de conformitate FEGA, în așteptarea hotărârii Curții de Justiție. Determinarea sumei finale a datoriei și anul în care efectul recursurilor câștigate va fi imputat la buget vor depinde de durata procedurii înaintea Curții. O estimare a sumelor probabile de plată a fost inclusă ca provizion pe termen lung în bilanț - a se vedea nota 2.13.

5.8.   SUME AFERENTE CAUZELOR JURIDICE ȘI ALTOR LITIGII

Această rubrică este aferentă acțiunilor în despăgubiri care sunt intentate împotriva UE, altor litigii juridice și cheltuielilor de judecată estimate.

Alte sume sunt aferente unor litigii cu furnizori, contractanți și foștii angajați. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri în conformitate cu articolul 288 din Tratatul CE, reclamantul trebuie să demonstreze o încălcare suficient de gravă de către instituție a unor prevederi legale destinate să confere drepturi persoanelor fizice, daune reale suferite de reclamant și o legătură cauzală directă între actul ilegal și prejudicii.

5.9.   ALTE PASIVE CONTINGENTE

Această rubrică include alte sume contingente mai reduse care nu pot fi clasificate la rubricile anterioare.

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

5.10.   ACTIVITĂȚI FINANCIARE CORESPUNZĂTOARE ANGAJAMENTELOR NEUTILIZATE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Activități financiare corespunzătoare angajamentelor neutilizate	5 733	4 885

Acestea sunt acorduri de împrumut și investiții în capitaluri proprii încheiate de Comisie (care nu sunt acoperite de RAL), dar încă nefolosite de cealaltă parte înainte de sfârșitul exercițiului. Principalele sume sunt aferente acordurilor de împrumut privind balanța de plăți, semnate în 2008 și 2009, dar ale căror sume nu au fost vărsate încă înainte de încheierea exercițiului (5,4 miliarde EUR la 31 decembrie 2009).

5.11.   ANGAJAMENTE BUGETARE EFECTUATE, PLĂȚI ÎN AȘTEPTARE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Angajamente bugetare efectuate, plăți în așteptare	134 689	120 023

RAL-ul bugetar („Reste à Liquider”) este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau deblocări. Acesta este consecința normală a existenței unor programe multianuale. La 31 decembrie 2009, RAL-ul bugetar era de 177 272 de milioane EUR. Suma de mai sus este egală cu acest RAL bugetar minus sumele aferente care sunt incluse drept cheltuieli în contul rezultatului economic pe 2009, rezultatul fiind totalul de mai sus.

5.12.   ANGAJAMENTE JURIDICE IMPORTANTE

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
Acțiuni structurale	275 761	332 995
Protocoale cu țările mediteraneene	263	263
Acorduri de pescuit	249	401
Programul Galileo	1 517	2 023
Programul GMES	556	624
TEN-T	4 289	4 571
Alte angajamente contractuale	1 325	983
Total	283 960	341 860

Aceste angajamente au apărut întrucât UE a decis să își asume angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite încă de credite de angajament în buget. Acest fapt poate fi legat de programele multianuale precum acțiunile structurale sau de sumele pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le plătească în viitor în cadrul contractelor administrative existente la data bilanțului (de ex., legate de furnizarea de servicii precum securitate, curățenie etc., dar și angajamente contractuale privind proiecte specifice cum ar fi lucrările de construcții). Nu toate programele multianuale includ angajamente ce necesită includerea la această rubrică, deoarece cheltuielile din exercițiile următoare depind de deciziile anuale ale autorității bugetare sau de modificările normelor respective.

5.12.1.    Acțiuni structurale

Următorul tabel prezintă o comparație între angajamente juridice pentru care nu au fost încă luate angajamente bugetare și angajamente maxime față de sumele prevăzute în cadrul financiar 2007-2013. Acțiunile structurale reprezintă ajutoare programate pentru perioada 2007-2013. Formatul și obiectivele perioadei aferente cadrului financiar care a început în 2007 sunt diferite de cele ale perioadei anterioare.

Milioane EUR
	Sumele din perspectiva financiară 2007-2013 (A)	Angajamente juridice încheiate (B)	Angajamente bugetare 2007-2009 (C)	Angajamente juridice minus angajamente bugetare (= B - C)	Angajament maxim (= A - C)
Fonduri privind politica de coeziune	346 543	346 136	140 318	205 818	206 225
Resurse naturale	100 624	98 388	39 533	58 855	61 091
Instrumentul de asistență pentru preaderare	10 958	5 195	2 513	2 682	8 445
Total	458 125	449 719	182 364	267 355	275 761

5.12.2.    Protocoale cu țările mediteraneene

Aceste angajamente totalizează 263 de milioane EUR și se referă la protocoale financiare cu țări terțe mediteraneene. Suma inclusă aici reprezintă diferența dintre suma totală a protocoalelor semnate și suma angajamentelor bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaționale care nu pot fi denunțate fără acordul ambelor părți, deși procesul (de denunțare a acestora) este în curs.

5.12.3.    Acorduri de pescuit

Acestea sunt angajamente care totalizează 249 de milioane EUR încheiate cu țări terțe pentru operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit.

5.12.4.    Programul Galileo

Galileo este un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) construit în prezent de Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană (ASE). Programul Galileo este în prezent finanțat integral din bugetul UE și Comisia este cea care gestionează programul în numele UE. Se preconizează ca prima fază a programului, faza de validare pe orbită („VPO”) să fie finalizată în cursul exercițiului 2012, iar transferul activelor create la Comisie va fi efectuat atunci.

Trebuie remarcat că, până la sfârșitul lui 2009 și incluzând investiția anterioară în ICG, Comisia a plătit 1 028 de milioane EUR pentru faza VPO a programului Galileo. Întrucât acest program este, în prezent, încă în faza de cercetare, conform normelor contabile ale UE, banii cheltuiți au fost înregistrați ca o cheltuială și nu au fost înregistrate niciun fel de imobilizări necorporale. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru următoarea fază a programului Galileo (în perioada 2008-2013) este de 2 645 de milioane EUR.

5.12.5.    Programul GMES

Comisia a încheiat un contract cu ASE pentru perioada 2008-2013 în vederea implementării componentei spațiale a programului Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES). Suma totală indicativă pentru acea perioadă este de 624 de milioane EUR. În 2009 a fost plătită Agenției Spațiale Europene o sumă în valoare de 68 de milioane EUR.

5.12.6.    Angajamentele TEN-T

Această sumă reprezintă granturi în domeniul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada 2007 – 2013. Programul se aplică proiectelor identificate pentru dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport care să sprijine atât proiectele de infrastructură, cât și cele de cercetare și inovare, în vederea promovării integrării de noi tehnologii și procese inovatoare în crearea unei infrastructuri noi de transport. Suma totală indicativă pentru acest program este de 8 013 milioane EUR.

5.12.7.    Alte angajamente contractuale

Sumele incluse corespund sumelor angajate care urmează a fi plătite pe durata contractelor. Aici este inclusă obligația contractuală restantă de 117 de milioane EUR privind contractele de construcție ale Consiliului, precum și cea de 441 de milioane EUR aferentă contractelor de construcție ale Parlamentului. Celelalte sume importante incluse aici sunt: 480 de milioane EUR aferente unor acorduri de achiziții între Agenția pentru Energia de Fuziune (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și dezvoltarea energiei de fuziune) și ITER Internațional, precum și 165 de milioane EUR privind unele acorduri de achiziții semnate între Agenția pentru Energia de Fuziune, Agenția pentru Energie Atomică a Japoniei (JAEA) și ITER Internațional.

5.13.   CONTRIBUȚII LA ORGANIZAȚII AFILIATE

Această sumă reprezintă plățile restante din capitalul nesolicitat subscris de Comisie.

5.13.1.    Capital în acțiuni nesolicitate: BERD

Milioane EUR
BERD	Totalul capitalului BERD	Subscrierea Comisiei
Capital	19 794	600
Vărsat	(5 198)	(157)
Nesolicitat	14 596	443

5.13.2.    Capital în acțiuni nesolicitate: FEI

Milioane EUR
FEI	Totalul capitalului FEI	Subscrierea Comisiei
Capital	2 940	861
Vărsat	(588)	(172)
Nesolicitat	2 352	689

În urma emisiunii de 1 000 de noi acțiuni de către FEI în 2007, în cursul exercițiului 2009, UE a subscris pentru încă 75 de acțiuni cu o valoare nominală de 1 milion EUR pe acțiune, din care s-a plătit în 2009 20 % din suma nominală și primă. Participarea UE se limitează la 900 de acțiuni (de 900 de milioane EUR). A se vedea, de asemenea, nota 2.3.1.

5.14.   ANGAJAMENTE PRIVIND LEASING-URI OPERAȚIONALE

Milioane EUR
Descriere	Sume viitoare de plată
	< 1 an	1-5 ani	> 5 ani	Total
Clădiri	334	1 236	842	2 412
Echipamente informatice și alte echipamente	6	7	0	13
Total	340	1 243	842	2 425

Această rubrică acoperă clădirile și alte echipamente închiriate prin contracte de leasing operațional care nu întrunesc condițiile de înregistrare ca active în bilanț. Sumele indicate corespund angajamentelor care trebuie încă plătite pe durata contractelor.

În 2009, 364 de milioane EUR au fost înregistrate la cheltuieli în contul rezultatului economic cu privire la leasingurile operaționale.

6.   CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI CA URMARE A DETECTĂRII UNOR NEREGULI

În executarea bugetului UE este necesară asigurarea prevenirii, detectării și corectării neregulilor și fraudelor. Obiectivul prezentei note este acela de a oferi o prezentare generală a diverselor proceduri prevăzute în legislația aplicabilă în procesul de soluționare a neregulilor detectate de Comisie și de statele membre, precum și de a prezenta cea mai bună estimare a sumelor totale în cauză. Aceasta este ultima etapă a aplicării sistemelor de control și este esențială pentru a se demonstra buna gestiune financiară.

6.1.   INTRODUCERE

6.1.1.    Prezentare generală a corecțiilor financiare și a proceselor de recuperare în funcție de tipul de gestionare

Recuperările și corecțiile financiare pot rezulta în urma controalelor și auditurilor la orice nivel al sistemului de control, din audituri la nivel UE (Comisia, Curtea Europeană de Conturi, OLAF) sau ale statelor membre în cazul gestiunii partajate. Deși neregulile pot apărea în orice stadiu al unui proiect, acestea pot fi descoperite în stadiul final când beneficiarul transmite cererea finală, care, în cele mai multe cazuri este verificată la fața locului și/sau certificată de un auditor independent. Totuși, trebuie făcută o distincție între recuperări și corecțiile financiare, care să reflecte diferențele dintre modurile de gestionare, astfel cum se subliniază în legislația relevantă pentru acest sector.

Recuperări

Articolul 71 alineatul (3) din Regulamentul financiar impune recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit. O recuperare, în acest context, constă în recuperarea efectivă a banilor de către Comisie sau de către statul membru ca urmare a detectării unei cheltuieli necuvenite sau în neregulă.

Corecții financiare

Așa cum s-a subliniat în legislația relevantă pentru acest sector, în mai multe domenii de cheltuieli ale UE (în primul rând în cadrul gestiunii partajate) corectarea neregulilor este realizată prin utilizarea unui mecanism numit corecție financiară. Scopul corecțiilor financiare, efectuate de Comisie sau de către statul membru, este de a restabili o situație în care 100 % din cheltuielile declarate pentru finanțare sau cofinanțare (politica de coeziune) respectă normele și regulamentele naționale și ale UE aplicabile.

În cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt primele responsabile pentru efectuarea corecțiilor financiare necesare în ceea ce privește neregulile sistematice sau singulare detectate în programele operaționale. Comisiei îi revine responsabilitatea asigurării eficacității sistemelor instituite de către autoritățile naționale și, în cazul în care acestea nu sunt eficace, Comisia va aplica corecții financiare statelor membre.

Atunci când se pot identifica plăți necuvenite efectuate către beneficiari, în urma controalelor UE, corecțiile financiare pot fi văzute ca un prim pas în cadrul unui proces de recuperare efectivă, întrucât legislația aplicabilă impune statelor membre să continue corecțiile financiare care le-au fost aplicate și să recupereze ele însele banii de la beneficiarii finali. În cazul auditurilor efectuate de autoritățile naționale, statele membre au, de asemenea, obligația legală de a continua recuperările la nivelul beneficiarilor finali.

Mai jos este prezentată o sinteză, pe tipuri de gestionare, a diferitelor proceduri de recuperare și a activităților de corecție financiară, precum și impactul acestora asupra conturilor UE.

6.1.2.    Gestiune directă

Atunci când Comisia gestionează bugetul în mod direct, cheltuielile neeligibile sunt fie recuperate de la beneficiar, fie deduse din următoarea situație privind costurile. Dacă deducerea este efectuată de către beneficiari înainte de transmiterea situației privind costurile, informația nu este inclusă în sistemul contabil. Acesta este cazul întâlnit cel mai des deoarece majoritatea beneficiarilor trebuie să furnizeze Comisiei o situație finală privind costurile, certificată sau verificată printr-un audit, înainte ca aceștia să își poată primi plata finală. Această situație certificată ar trebui să corecteze toate neregulile semnalate.

6.1.3.    Gestiune partajată

Aproximativ 80 % din bugetul UE este gestionat în comun de Comisia Europeană și statele membre și include, în principal, cheltuielile pentru agricultură și dezvoltare rurală, pentru politica de coeziune și pentru pescuit.

Pentru cheltuielile pentru care se aplică gestiunea partajată, sarcinile și responsabilitățile privind execuția se deleagă statelor membre care sunt primele responsabile pentru detectarea și corectarea neregulilor comise de beneficiari și, în consecință, pentru asigurarea corectitudinii cheltuielilor declarate Comisiei. Astfel, statele membre efectuează corecțiile financiare și, atunci când se pot identifica plăți necuvenite către beneficiari în urma activității proprii de audit sau a controalelor UE, conform legii, acestea trebuie să inițieze proceduri de recuperare împotriva acestor beneficiari.

Comisia Europeană are un rol general de supraveghere: verifică funcționarea efectivă a sistemelor de gestionare și control ale statelor membre și ia măsuri de corecție atunci când constată că acestea nu funcționează corespunzător, pentru a își asuma responsabilitatea de execuție bugetară [articolul 53b alineatul (4) din Regulamentul financiar]. Comisia poate lua, de asemenea, ea însăși o decizie oficială de a aplica corecții financiare statelor membre când statul membru nu a efectuat corecțiile necesare sau când există deficiențe majore în cadrul sistemelor de gestionare și control, care ar putea duce la nereguli sistemice.

Comisia va aplica corecții financiare pentru nereguli singulare detectate, dar are, de asemenea, puterea de a aplica corecții prin extrapolare sau forfetare. Extrapolarea este folosită în cazul unui eșantion reprezentativ de dosare disponibile referitoare la nereguli sistemice. Corecțiile prin extrapolare se aplică în cazul unor încălcări singulare sau în cazul neregulilor sistemice în care impactul financiar nu este cuantificat în mod exact și în care costurile administrative pentru stabilirea unei sume exacte ar fi disproporționate. În ambele cazuri, chiar dacă recuperările de la beneficiari nu sunt posibile, aceste corecții reprezintă un mijloc important de îmbunătățire a punctelor slabe ale sistemelor din statele membre și de prevenire sau detectare și recuperare a plăților în neregulă efectuate către beneficiari.

6.1.4.    Alte tipuri de gestiune

Pentru cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii descentralizate și gestiunii indirecte centralizate, responsabilitatea recuperării plăților efectuate incorect este delegată statelor membre, țărilor terțe sau agențiilor. Pentru cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii în comun, mecanismele de corecție sunt definite în acordurile încheiate cu organizații internaționale. La fel ca în gestiunea partajată, în cazurile în care normele sistemelor UE de cheltuieli sunt aplicate incorect, Comisia poate efectua corecții financiare.

6.1.5.    Sinteza recuperărilor și corecțiilor financiare în 2009

Sinteza recuperărilor și corecțiilor financiare confirmate/decise în 2009

Milioane EUR
Corecții financiare	Notă	2009	2008
FEOGA/FEGA/FEADR	6.2.2	462	917
Politica de coeziune (activitatea UE)
– Programele 1994-1999	6.2.4	521	414
– Programele 2000-2006	6.2.4	1 890	1 173
– Subtotal Politica de coeziune		2 411	1 587
Total corecții financiare		2 873	2 504

Milioane EUR
Recuperări	Notă	2009	2008
FEOGA/FEGA/FEADR (detectate de SM)	6.3	163	360
Politica de coeziune (activitatea UE)	6.3	102	31
Alte tipuri de gestiune	6.3	181	72
Total recuperări		446	463
Total protecția bugetului UE		3 319	2 967

Acest tabel nu include recuperările și retragerile efectuate în cadrul politicii de coeziune de către statele membre în urma controalelor proprii. În ciuda obligației care le revine de a furniza Comisiei informații privind retragerile și recuperările, acestea nu sunt obligate de legislația pentru programele 2000 – 2006 să identifice separat recuperările rezultate în urma controalelor proprii. Din acest motiv și pentru a se evita suprapunerile cu corecțiile financiare, recuperările și retragerile efectuate de statele membre (1 233 de milioane EUR în 2009) nu sunt incluse (a se vedea nota 6.5).

Sinteza recuperărilor și corecțiilor financiare efectuate în 2009

Milioane EUR
Corecții financiare	Notă	Confirmate în 2009	Confirmate înainte de 2009	Total
FEOGA/FEGA/FEADR	6.2.2	274	429	703
Politica de coeziune
– Programele 1994-1999	6.2.4	163	137	300
– Programele 2000-2006	6.2.4	313	96	409
– Subtotal Politica de coeziune		476	233	709
Total corecții financiare		750	662	1 412

Milioane EUR
Recuperări	Notă	Confirmate în 2009	Confirmate înainte de 2009	Total
FEOGA/FEGA/FEADR	6.3.	117	31	148
Politica de coeziune	6.3.	102	0	102
Alte tipuri de gestiune	6.3.	147	34	181
Recuperări totale		366	65	431
Total protecția bugetului UE		1 116	727	1 843

6.2.   CORECȚII FINANCIARE ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE

În cadrul gestiunii partajate, corecțiile financiare parcurg trei etape principale:

1.	suma este încă în curs de finalizare prin proceduri juridice și contradictorii („în curs” - a se vedea nota 6.4 de mai jos);

2.	suma este stabilită și finalizată („decisă” printr-o decizie a Comisiei sau „confirmată”: convenită cu statul membru în cadrul gestiunii partajate); precum și

3.	suma este efectiv recuperată prin numerar primit de la statul membru (corecție decisă) sau printr-o deducere (retragere/recuperare) efectuată de statul membru dintr-o cerere de plată viitoare („efectuată”); pentru corecțiile financiare care nu au fost efectuate încă, a se vedea nota 6.2.4.

6.2.1.    Agricultura și dezvoltarea rurală

În cadrul FEGA și FEADR, care au înlocuit secțiunea FEOGA Garantare, legislația aplicabilă prevede efectuarea corecțiilor financiare de către Comisie prin procedura verificării și închiderii conturilor.

Procedura verificării și închiderii conturilor

Procedura verificării și închiderii conturilor este efectuată de Comisie și presupune verificarea și închiderea conturilor fiecărei agenții de plată și o procedură de conformitate multianuală ce acoperă conformitatea cu normele UE a cheltuielilor declarate de un stat membru. În cazul FEGA, toate aceste sume sunt înregistrate în contul rezultatului economic al Comisiei, ca venit. În cazul FEADR, aceste sume sunt recuperate chiar de statele membre, ca și cele care rezultă din verificarea și închiderea financiară anuală a conturilor, ca regulă generală, care poate fi reaplicată programului.

Închiderea conturilor: Comisia adoptă o decizie anuală de închidere a conturilor, prin care acceptă formal conturile anuale ale agențiilor de plată, pe baza verificărilor de gestiune și pe baza certificatelor și rapoartelor organismelor de certificare.

Verificarea conformității este destinată să excludă din finanțarea UE cheltuielile care nu au fost realizate în conformitate cu normele UE. Verificarea conformității nu este, prin urmare, un mecanism prin care plățile în neregulă sunt recuperate direct de la beneficiarii finali, ci mai degrabă un stimulent puternic pentru statele membre de a își îmbunătăți sistemele de gestionare și control și, astfel, de a preveni sau detecta și a recupera plățile în neregulă către beneficiarii finali. Mai mult, o corecție de conformitate nu eliberează statul membru de răspunderea de a urmări neregulile identificate. Verificarea conformității nu urmărește un ciclu anual întrucât acoperă cheltuieli care au fost efectuate pe o perioadă mai mare de un exercițiu financiar.

Închiderea conturilor pentru plățile executate care nu respectă termenele de plată regulamentare: respectarea termenelor fixate de plată către beneficiari de către statele membre este controlată în mod sistematic de trei ori pe an, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 883/2006. În cazul nerespectării termenelor de plată, Comisia procedează la reduceri, care fac obiectul anumitor derogări pentru cazuri speciale și circumstanțe excepționale, având în vedere și proporționalitatea. Aceste corecții financiare sunt tratate ca „plăți negative” și înregistrate în contul rezultatului economic ca o reducere a cheltuielilor.

6.2.2.    Corecțiile financiare pentru agricultură și dezvoltare rurală în 2009

Corecții financiare totale decise în 2009 pentru agricultură și dezvoltare rurală

Milioane EUR
	2009	2008
Procedura verificării și închiderii conturilor:
Închiderea conturilor și termene de plată nerespectate	103	58
Verificarea conformității	359	859
Total	462	917

Sumele de mai sus se referă la FEGA; în ceea ce privește FEADR, în 2009 au existat corecții financiare de doar aproximativ 0,4 milioane EUR. Aceste sume sunt incluse în contul rezultatului economic. Pentru o defalcare pe state membre a sumelor de mai sus a se vedea anexa 1.

Scăderea din verificarea conformității dintre anii 2008 și 2009 are drept motiv faptul că nu au fost puse în aplicare deciziile privind verificarea conformității la sfârșitul exercițiului 2008, pentru o sumă totală de 368 de milioane EUR.

Corecții financiare totale efectuate în 2009 pentru agricultură și dezvoltare rurală

Milioane EUR
	Efectuate în 2009
Procedura închiderii și verificării conturilor
Închiderea și verificarea conturilor și termene de plată nerespectate	103
Verificarea conformității	600
Total	703

Pentru o defalcare pe state membre a sumelor de mai sus, a se vedea anexa 2.

6.2.3.    Politica de coeziune

Legislația care se aplică pentru politica de coeziune prevede ca acțiunile de execuție a corecțiilor financiare să fie întreprinse atât de statele membre, cât și de Comisie:

—

Statele membre pot executa corecții financiare urmând două căi: — fie retrag cheltuielile efectuate în cadrul programului imediat, prin deducerea acestora din următoarea situație privind cheltuielile transmisă Comisiei, eliberând astfel, imediat după aceea, finanțarea UE pentru angajamente corespunzătoare altor operațiuni; — lasă pentru moment cheltuielile în program până la finalizarea procedurilor de recuperare a sumelor necuvenite plătite de la beneficiari. Recuperarea este efectuată fie prin obținerea unei rambursări a sumelor în discuție, fie prin deducerea sumelor care trebuie rambursate din plățile ulterioare datorate aceluiași beneficiar. A se vedea nota 6.5 de mai jos pentru detalii privind astfel de recuperări. — Statele membre trebuie să furnizeze Comisiei date privind corecțiile financiare sub forma, atât a sumelor retrase din cofinanțare, cât și a sumelor recuperate. Cele două seturi de date sunt distincte si complementare, întrucât numai cheltuielile retrase fără a se aștepta finalizarea procedurilor de recuperare sunt incluse la retrageri și numai cheltuiala care nu a fost retrasă la început, dar a fost lăsată în cheltuielile declarate până ce este recuperată, este inclusă la recuperări, odată ce recuperarea a avut loc. Statele membre nu sunt obligate să identifice în mod separat corecțiile care rezultă în urma activității UE de cele care rezultă în urma activității proprii de audit. Această cerință de raportare a fost introdusă numai pentru perioada de programare 2007 – 2013.

—

Corecțiile financiare care rezultă în urma auditurilor și controalelor efectuate de UE, se execută după cum urmează: — Când statul membru cade de acord asupra efectuării unei corecții în urma unei activități de control sau de audit a UE, poate retrage cheltuiala declarată deja în neregulă din cererea de plată următoare (care este cumulativă pentru fiecare program sau proiect din Fondul de coeziune, separat) și poate refolosi fondurile UE eliberate pentru alte cheltuieli eligibile în cadrul programului respectiv, dar care să nu fie legate de operațiunea (operațiunile) supusă (supuse) corecției. — Comisia emite ordine de recuperare pentru executarea corecțiilor financiare în următoarele cazuri: — după deciziile oficiale de corecții financiare; — la închiderea unui program; și — după închiderea programului în urma recuperărilor efectuate de statele membre de la beneficiari.

În astfel de cazuri, ordinele de recuperare au un impact asupra conturilor Comisiei.

—	Comisia nu emite ordine de recuperare în alte cazuri de corecții financiare, cu precădere atunci când statele membre acceptă și efectuează corecția financiară. În astfel de cazuri, informațiile nu sunt incluse în sistemul contabil al Comisiei.

6.2.4.    Corecții financiare aferente politicii de coeziune în 2009

A se reține că tabelul de mai jos nu include rezultatele verificărilor proprii ale statelor membre asupra cheltuielilor aferente acțiunilor structurale.

Corecții financiare confirmate în 2009

Milioane EUR
	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientare	Total
Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:
efectuate	87	10	21	41	4	163
neefectuate încă	358	0	0	0	0	358
Subtotal perioada 1994-1999	445	10	21	41	4	521
Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:
efectuate	82	63	141	2	25	313
neefectuate încă	1 534	13	18	3	9	1 577
Subtotal perioada 2000-2006	1 616	76	159	5	34	1 890
Total corecții financiare 2009	2 061	86	180	46	38	2 411
Total corecții financiare 2008	949	92	522	19	5	1 587
N.B.: Cifrele confirmate în 2009 includ corecțiile financiare decise/confirmate în 2008 care nu au fost raportate anterior și care se ridică la 90 de milioane EUR.

Creșterea sumelor confirmate între 2009-2008 pentru FEDER se datorează acțiunilor riguroase puse în aplicare în cadrul planului de acțiune de întărire a rolului de supraveghere al Comisiei în cadrul gestiunii partajate a acțiunilor structurale [COM(2010) 52] și acceptării unei corecții financiare majore pentru Spania în noiembrie 2009.

Descreșterea sumelor confirmate aferente FSE în 2009 față de sumele raportate pentru 2008 se datorează punerii în aplicare în 2008 a planului de acțiune al Comisiei susmenționat, care vizează accelerarea procedurilor de decizie în ceea ce privește corecțiile financiare în derulare, care, ulterior, a scăzut numărul corecțiilor care urmau a fi efectuate în 2009. Se observă că, din cele 522 de milioane EUR reprezentând corecții financiare confirmate în 2008, suma de 518 milioane EUR corespunde corecțiilor financiare aferente FSE pentru acel an.

Cifrele prezentate în tabelele anterioare sunt stabilite pe baza unei contabilități de angajament, aceasta însemnând că, în timp ce unele din aceste sume au fost executate deja în 2009 (709 milioane EUR pentru toate fondurile), restul va fi executat în anii care urmează.

Corecții financiare confirmate – cifre cumulate

Milioane EUR
	Perioada 2000-2006	Perioada 1994-1999	Total
	31.12.2009	31.12.2009	31.12.2009
Fondul de coeziune	233	273	506
FEDER	3 797	1 633	5 430
FSE	1 130	392	1 522
IFOP	7	97	104
FEOGA Orientare	36	121	157
Total	5 203	2 516	7 719

Pentru o defalcare pe state membre a sumelor de mai sus a se vedea anexa 3.

Corecțiile financiare confirmate la 31 decembrie 2009 dar neefectuate încă la 31 decembrie 2009 (cifre cumulate)

Recuperarea sau corecția financiară este „neefectuată încă” atunci când este decisă sau confirmată, dar suma nu este încă recuperată, dedusă sau retrasă.

Milioane EUR
Care urmează a fi efectuate de la 31.12.2009	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientare	Total
Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:	359	11	1	0	0	371
Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:	1 904	23	22	3	9	1 961
Total care urmează a fi efectuat de la 31.12.2009	2 263	34	23	3	9	2 332

Suma mică pentru care s-a efectuat corecția aferentă deciziilor din 2009 este legată de FEDER.

În ceea ce privește perioada de programare 1994 – 1999, majoritatea corecțiilor financiare neefectuate încă în cursul exercițiului 2009 reprezintă decizii de corecție financiară adoptate în cursul trimestrului patru 2009. Executarea va avea loc în cursul primului trimestru 2010.

În ceea ce privește perioada de programare 2000 – 2006, atunci când statul membru este de acord să facă o corecție în urma unui control UE, pentru a efectua corecția financiară, poate să retragă suma corespunzătoare cheltuielii în neregulă din declarația de cheltuieli care urmează și să o înlocuiască cu o altă cheltuială eligibilă în cadrul aceluiași program. Întrucât plafonul de plăți a fost atins pentru majoritatea programelor FEDER și proiectelor din Fondul de coeziune (2000 - 2006), deducerea cheltuielii neeligibile va fi reflectată doar în documentele de închidere (certificatul final de cheltuieli, declarația de lichidare și raportul final de execuție) care urmează a fi înaintate de statul membru în lunile care urmează.

Corecții financiare efectuate în 2009 (confirmate în 2009 și în exercițiile anterioare)

Milioane EUR
	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientare	TOTAL
Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:
Confirmate în 2009	87	10	21	40	5	163
Confirmate în exercițiile anterioare	131	0	0	6	0	137
Subtotal perioada 1994-1999	218	10	21	46	5	300
Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:
Confirmate în 2009	82	63	141	2	25	313
Confirmate în exercițiile anterioare	34	16	44	2	0	96
Subtotal perioada 2000-2006	116	79	185	4	25	409
Total corecții financiare efectuate în 2009	334	89	206	50	30	709

Pentru o defalcare pe state membre a sumelor de mai sus, a se vedea anexa 4.

6.3.   RECUPERĂRI EFECTUATE DE COMISIE SAU DE STATELE MEMBRE

Această rubrică se referă la recuperarea sumelor plătite necuvenit din cauza unor erori sau nereguli detectate de Comisie, de statele membre, de Curtea Europeană de Conturi sau de OLAF.

Recuperări confirmate în 2009

Milioane EUR
	2009	2008
Gestiune partajată
Agricultura: FEOGA/FEGA	163	360
Politica de coeziune	102	31
Subtotal	265	391
Alte tipuri de gestiune:
— acțiuni externe	81	32
— politici interne	100	40
Subtotal	181	72
Total	446	463

Recuperări efectuate în cursul exercițiului 2009

Milioane EUR
	Confirmate în 2009	Confirmate înainte de 2009	Total
Gestiune partajată
Agricultura: FEOGA/FEGA	117	31	148
Politica de coeziune	102	0	102
Subtotal	219	31	250
Alte tipuri de gestiune:
— acțiuni externe	60	21	81
— politici interne	87	13	100
Subtotal	147	34	181
Total	366	65	431

6.3.1.    Agricultura: recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor detectate de statele membre

Statele membre sunt obligate să identifice și să recupereze sumele pierdute, rezultat al neregulilor detectate în urma aplicării normelor și procedurilor naționale. În cazul acțiunilor finanțate din FEGA, dacă acestea reușesc să recupereze sumele de la beneficiari, creditează Comisiei sumele recuperate, iar aceste sume sunt înregistrate în contul rezultatului economic ca venituri. În ceea ce privește FEADR, recuperările se deduc din următoarea solicitare de plată și, prin urmare, suma FEADR relevantă poate fi reutilizată pentru program. În cazul în care un stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de perseverent în acțiunile sale, Comisia poate decide să intervină prin procedura de verificare a conformității și poate impune o corecție financiară statului membru în cauză.

Reducerea veniturilor provenite din nereguli se datorează în principal efectelor pozitive ale unor sisteme de control mai eficace în statele membre, inclusiv impactului procedurii de închidere de 50 % [articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului].

6.3.2.    Politica de coeziune

Statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, precum și pentru recuperarea plăților necuvenite, pentru care se percep, după caz, dobânzi de întârziere. Sumele corespunzătoare recuperărilor executate de statele membre nu sunt incluse în tabelul de mai sus (a se vedea explicația de la punctul 6.5). Suma corespunzătoare recuperărilor incluse la această rubrică se referă la recuperările făcute direct de Comisie.

6.3.3.    Alte tipuri de gestiune

Recuperările neregulilor detectate în cadrul altor tipuri de gestiune sunt efectuate prin emiterea unui ordin de recuperare sau prin deducerea unei plăți ulterioare. În cazul în care beneficiarului i se solicită transmiterea unei declarații de costuri finale corectate, suma corespunzătoare neregulii nu este neapărat inclusă în sistemul de contabilitate al Comisiei.

6.4.   CORECȚII FINANCIARE ÎN CURS ÎN URMA CONTROALELOR UE

6.4.1.    Agricultură

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2008	Corecții financiare nouă în curs în 2009	Corecții financiare decise în 2009	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2008	Corecții financiare în curs la 31.12.2009
FEOGA	1 733	657	– 317	690	2 763

Comisia stabilește în fiecare an măsurile și statul membru care va fi auditat în ceea ce privește conformitatea, pe baza unei analize de risc anuale realizate cu privire la cheltuielile pentru agricultură. Procedura de verificare a conformității durează câțiva ani; până la sfârșitul exercițiului 2009, a fost în mare parte finalizată activitatea de verificare a conformității pentru cheltuielile efectuate înainte de 2003. Auditurile pentru exercițiile 2003-2009 sunt în curs de derulare.

În conformitate cu politicile sale contabile și cu principiile contabile general acceptate, Comisia poate utiliza estimări pentru pregătirea conturilor anuale. Acest lucru se întâmplă în cazul sumelor corespunzătoare unor cheltuieli care s-ar putea să fie excluse din finanțarea UE prin astfel de decizii viitoare privind conformitatea. Aceste estimări iau în considerare cele mai fiabile informațiile disponibile. Întrucât corecțiile aferente FEGA sunt decise pe exercițiu financiar de cheltuieli este posibil să se calculeze media corecțiilor pe exercițiu financiar închis și să se extrapoleze acest procentaj la exercițiile financiare mai recente pentru care controalele sunt încă în derulare. Fiabilitatea acestor estimări este evaluată prin comparare cu sumele „corecțiilor în curs” pentru anii pentru care aceste informații sunt disponibile și confruntate cu rezultatele auditurilor de verificare a conformității efectuate în cursul exercițiului financiar respectiv. Mai mult, trebuie notat că media corecțiilor pe exercițiu financiar închis este relativ stabilă, situându-se între 1,1 % și 1,9 %.

Suma de 2 763 de milioane EUR reprezintă o estimare a sumei care urmează a fi primită în cadrul unor decizii viitoare privind conformitatea pentru audituri ale cheltuielilor din exercițiile 2003 – 2009. Din această sumă, 2,1 miliarde EUR reprezintă corecții financiare în curs pentru care suma este calculată pe baza cazurilor de audit în derulare (care privesc, în principal, cheltuielile din 2003 – 2007).

Creșterea din estimarea de mai sus se datorează majorării, comparativ cu exercițiile precedente, a ratei medii a corecțiilor versus cheltuieli de la 1,1 % la 1,5 %. Ultimele cifre disponibile ale „corecțiilor în curs” pentru 2003, 2004, 2005, 2006 și 2007 confirmă această rată și chiar indică o rată medie de corecție mai mare de 1,5 %. Consecințele finale ale introducerii în 2005 a schemei de plată unică (SPU) sunt dificil de prevăzut la acest stadiu. Pe de o parte, s-ar putea considera că vor exista mai puține corecții raportat la numărul de cauze; pe de altă parte, corecțiile forfetare asupra măsurilor SPU pot avea un impact mai puternic din punct de vedere financiar. Deoarece sumele nu sunt încă definitive, acestea nu sunt contabilizate în bilanț.

6.4.2    Acțiuni structurale

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2008	Corecții financiare noi în curs în 2009	Corecții financiare confirmate în 2009	Ajustări ale corecțiilor financiare confirmate sau în curs la 31.12.2008	Corecții financiare în curs la 31.12.2009
Fonduri structurale și Fondul de coeziune (programele 1994-1999 și 2000-2006)
FEDER	1 771	89	–1 087	– 343	430
Fondul de coeziune	178	98	–80	–47	149
FSE	630	2	–56	– 250	326
IFOP	35	0	–33	0	2
FEOGA Orientare + FEADR	4	221	–38	4	191
Total	2 618	410	–1 294	– 636	1 098

Suma de mai sus are la bază constatările auditului Comisiei și constatările Curții de Conturi sau ale OLAF, toate fiind urmate de proceduri juridice oficiale la DG-ului respectiv și de proceduri contradictorii în curs cu statele membre respective. Aceasta este estimarea cea mai exactă, având în vedere situația actuală a monitorizării auditurilor și emiterea scrisorilor de poziție finale (sau scrisori de presuspendare) la 31 decembrie 2009. Această sumă se va putea schimba în urma procedurilor contradictorii pentru suspendare și a corecțiilor financiare în cadrul cărora statele membre au ocazia să prezinte dovezi suplimentare pentru a-și susține cererile.

6.5.   ACTIVITĂȚILE DE RECUPERARE ȘI DE CORECȚIE FINANCIARĂ EFECTUATE PE STATELE MEMBRE PENTRU ACȚIUNILE STRUCTURALE SAU POLITICA DE COEZIUNE

În domeniul politicii de coeziune, corecțiile efectuate de statele membre în urma auditurilor proprii sau ale UE nu sunt înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei întrucât statele membre pot reutiliza aceste sume pentru alte cheltuieli eligibile. Cu toate acestea, statele membre sunt obligate să transmită Comisiei informații actualizate privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat privind fondurile structurale, atât pentru anul 2009, cât și cumulat pentru perioadele 2000-2006 și 2007-2013, precum și pentru toate cele patru fonduri (FEDER, FSE, FEOGA - Orientare și IFOP). Totuși, nu sunt obligate să identifice în mod separat corecțiile care au rezultat în urma activității UE. Din acest motiv, corecțiile financiare efectuate de statele membre nu se adaugă celor efectuate de Comisie.

Retragerile și recuperările din 2009, care se bazează pe datele transmise de statele membre în conformitate cu obligația care le revine în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 438/2001 și (CE) nr. 448/2001, se ridică la 986 de milioane EUR și, respectiv, 247 de milioane EUR, reprezentând în total 1 233 de milioane EUR. Aceste cifre țin cont de rezultatele primei analize efectuate de Comisie, care a condus la corectarea anumitor date. Auditurile la fața locului efectuate asupra datelor statelor membre de către Comisie în 2009 în nouă state membre (10 state membre în 2008) au arătat că sistemele de înregistrare și transmitere a datelor nu sunt încă pe deplin fiabile în toate statele membre, deși există dovezi privind creșterea calității și înregistrarea unor îmbunătățiri în comparație cu anii precedenți. În plus, cifrele sunt incomplete, în special în ceea ce privește datele pentru întreaga perioadă de programare, deoarece unele dintre statele membre mari încă nu au comunicat corecțiile efectuate în primii ani ai perioadei. Cu toate acestea, chiar și în ceea ce privește nivelul de completare, există unele îmbunătățiri în comparație cu anii anteriori, iar statele membre au fost de acord să furnizeze informații complete la închidere.

Există riscul unei suprapuneri în perioada 2000-2006, între cifrele comunicate pentru corecțiile financiare rezultate în urma activităților organismelor UE (audituri efectuate de Comisie și de Curtea de Conturi, precum și investigațiile OLAF) și cele comunicate de statele membre care au rezultat în urma propriilor acțiuni. Aceasta se datorează faptului că statele membre acceptă o mare parte din corecțiile financiare rezultate în urma activității organismelor UE și le pun în aplicare fără o decizie oficială a Comisiei, prin retragerea cheltuielii în cauză din declarațiile lor de cheltuieli. Întrucât statele membre nu sunt obligate să facă distincția între corecțiile rezultate din activitățile organismelor UE și cele obținute în urma propriilor controale și audituri, gradul de suprapunere nu poate fi calculat cu precizie. În plus, punerea în aplicare efectivă de către statul membru poate să nu aibă loc în același an cu cel în care statul membru acceptă corecția financiară. De aceea, suprapunerea posibilă rămâne doar o estimare. O comparație pentru fiecare stat membru a cifrelor obținute de statele membre pentru anul 2009 cu valorile corecțiilor rezultate din activitățile organismelor UE și acceptate de statele membre pentru același an sugerează că valoarea suprapunerii nu poate să depășească 465 de milioane EUR. Pentru 2008, suprapunerea nu ar putea depăși 600 de milioane EUR.

În perioada de programare 2007-2013, Comisia a inclus raportarea anuală în sistemul său informatic. Aceasta va însemna că va primi date pe cale electronică, direct de la statele membre. Statele membre trebuie, de asemenea, conform normelor în domeniu, să identifice separat corecțiile care rezultă în urma activității organismelor UE, pentru a se evita orice suprapunere.

Nota 6 –   anexa 1: Corecții financiare totale și recuperări decise în 2009 pentru agricultură și dezvoltare rurală

Defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Închiderea conturilor	Verificarea conformității	Nereguli declarate	Total
Belgia	0	12	2	15
Bulgaria	0	0	5	5
Republica Cehă	0	0	0	1
Danemarca	0	101	4	104
Germania	0	2	15	17
Estonia	0	0	0	0
Irlanda	–2	3	2	4
Grecia	2	18	1	21
Spania	7	62	38	106
Franța	3	73	35	111
Italia	–3	5	13	15
Cipru	0	0	0	0
Letonia	0	0	0	0
Lituania	0	2	1	4
Luxemburg	0	0	0	0
Ungaria	6	13	2	22
Malta	0	0	0	0
Țările de Jos	1	30	5	36
Austria	0	2	1	3
Polonia	0	11	2	13
Portugalia	0	9	8	18
România	5	0	9	14
Slovenia	0	1	0	2
Slovacia	0	0	1	1
Finlanda	2	0	0	2
Suedia	0	0	2	2
Regatul Unit	83	12	14	109
Total decise	103	359	163	625
N.B.: Cifrele de mai sus sunt rotunjite în milioane EUR, iar sumele pentru care a fost trecută valoarea 0 reprezintă cifre reale mai mici de 500 000 EUR.

Nota 6 –   anexa 2: Corecții financiare totale și recuperări efectuate în 2009 pentru agricultură și dezvoltare rurală

Defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Închiderea conturilor și termene de plată nerespectate	Verificarea conformității	Nereguli declarate de statele membre (rambursate către UE)	Total
Belgia	0	12	2	14
Bulgaria	0	—	1	1
Republica Cehă	0	—	0	0
Danemarca	0	101	4	105
Germania	0	1	16	18
Estonia	0	0	0	0
Irlanda	–2	5	2	5
Grecia	2	189	5	196
Spania	7	23	30	59
Franța	3	46	34	82
Italia	–3	167	13	177
Cipru	—	0	0	1
Letonia	0	0	0	0
Lituania	0	0	2	2
Luxemburg	0	—	0	0
Ungaria	6	—	3	9
Malta	—	—	0	0
Țările de Jos	1	2	6	9
Austria	0	—	1	1
Polonia	0	—	2	2
Portugalia	0	0	7	7
România	5	—	7	12
Slovenia	0	1	0	2
Slovacia	0	0	0	0
Finlanda	2	0	1	2
Suedia	0	12	2	14
Regatul Unit	83	41	9	133
Total efectuate	103	600	148	851
N.B.: Cifrele de mai sus sunt rotunjite în milioane EUR, iar sumele pentru care a fost trecută valoarea 0 reprezintă cifre reale mai mici de 500 000 EUR.

Nota 6 –   anexa 3: Corecții financiare totale confirmate în 2009 pentru acțiunile structurale

Defalcare pe state membre

Milioane EUR
	Cumulative 2008	Corecții financiare confirmate în 2009						Cumulative 2009
Stat membru		FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientare	Total
1994-1999	1 995	445	10	21	41	4	521	2 516
Belgia	5	—	—	0	—	—	0	5
Danemarca	3	0	—	—	—	—	0	3
Germania	286	49	—	—	—	4	53	339
Irlanda	42	0	—	—	—	—	0	42
Grecia	526	—	—	—	—	0	0	526
Spania	244	250	5	17	32	0	304	548
Franța	83	0	—	0	—	—	1	84
Italia	442	63	—	—	—	—	63	505
Luxemburg	1	0	—	4	—	—	4	5
Țările de Jos	168	1	—	—	9	—	9	177
Austria	2	0	—	—	—	0	0	2
Portugalia	113	19	5	—	—	—	24	137
Finlanda	1	—	—	0	—	0	0	1
Suedia	1	0	—	—	—	—	0	1
Regatul Unit	77	54	—	—	—	—	54	131
INTERREG	1	9	—	—	—	—	9	10
2000-2006	3 313	1 616	76	159	5	34	1 890	5 203
Belgia	5	2	—	3	—	—	5	10
Bulgaria	—	—	2	—	—	—	2	2
Republica Cehă	—	—	0	—	—	—	0	0
Danemarca	—	—	—	0	0	—	0	0
Germania	10	0	—	2	—	—	2	12
Estonia	—	0	—	—	—	—	0	0
Irlanda	26	16	—	—	—	—	16	42
Grecia	867	37	2	14	—	—	53	920
Spania	1 246	1 200	22	24	3	8	1 257	2 503
Franța	249	3	—	9	0	—	12	261
Italia	608	135	—	80	2	—	217	825
Cipru	—	—	—	—	—	—	—	—
Letonia	3	1	—	0	—	—	1	4
Lituania	1	—	1	—	—	—	1	2
Luxemburg	—	—	—	2	—	—	2	2
Ungaria	—	4	41	7	—	0	52	52
Malta	—	—	—	—	—	—	—	—
Țările de Jos	1	0	—	—	—	1	1	2
Austria	—	—	—	—	—	—	—	—
Polonia	37	85	—	12	0	11	108	145
Portugalia	95	31	0	0	—	—	31	126
România	2	—	8	—	—	14	22	24
Slovenia	2	—	—	0	—	—	0	2
Slovacia	1	38	—	—	—	—	38	39
Finlanda	—	0	—	—	0	0	0	0
Suedia	11	—	—	0	—	—	0	11
Regatul Unit	149	63	—	5	—	—	68	217
INTERREG	—	1	—	—	—	—	1	1
Total confirmate	5 308	2 061	86	180	46	38	2 411	7 719
N.B.: Cifrele de mai sus sunt rotunjite în milioane EUR, iar sumele pentru care a fost trecută valoarea 0 reprezintă cifre reale mai mici de 500 000 EUR.

Nota 6 –   anexa 4: Total corecții financiare efectuate în 2009: acțiuni structurale

Defalcare pe state membre

Milioane EUR
	Decizii puse în aplicare în 2009
Stat membru	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientare	Total
Perioada 1994-1999	218	10	21	46	5	300
Belgia	—	—	0	—	—	0
Danemarca	2	—	—	—	—	2
Germania	109	—	—	0	4	113
Irlanda	0	—	—	0	—	1
Grecia	—	—	—	—	0	0
Spania	3	5	17	32	0	57
Franța	1	—	0	5	—	6
Italia	41	—	—	—	—	41
Luxemburg	0	—	4	—	—	4
Țările de Jos	7	—	—	9	—	16
Austria	0	—	—	—	0	0
Portugalia	1	5	—	—	—	6
Finlanda	—	—	0	—	0	0
Suedia	0	—	—	—	—	0
Regatul Unit	52	—	—	—	—	52
INTERREG	2	—	—	—	—	2
Perioada 2000-2006	116	79	185	4	25	409
Belgia	—	—	3	—	—	3
Bulgaria	—	3	—	—	—	3
Republica Cehă	—	0	—	—	—	0
Danemarca	—	—	—	—	—	—
Germania	—	—	—	—	—	—
Estonia	—	0	—	—	—	0
Irlanda	—	—	—	—	—	—
Grecia	47	5	14	—	—	66
Spania	7	14	38	0	—	59
Franța	1	—	0	—	—	2
Italia	10	—	80	4	—	93
Cipru	—	—	—	—	—	—
Letonia	—	—	0	—	—	0
Lituania	—	1	—	—	—	1
Luxemburg	—	—	2	—	—	2
Ungaria	—	40	1	—	0	41
Malta	—	—	—	—	—	—
Țările de Jos	—	—	—	—	—	—
Austria	—	—	—	—	—	—
Polonia	42	—	42	—	11	95
Portugalia	9	9	—	—	—	18
România	—	6	—	—	14	20
Slovenia	—	—	—	—	—	—
Slovacia	—	—	—	—	—	—
Finlanda	—	—	—	—	0	0
Suedia	—	—	—	—	—	—
Regatul Unit	—	—	5	—	—	5
INTERREG	0	—	—	—	—	0
Total efectuate	334	89	206	50	30	709
N.B.: Cifrele de mai sus sunt rotunjite în milioane EUR, iar sumele pentru care a fost trecută valoarea 0 reprezintă cifre reale mai mici de 500 000 EUR.

7.   GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații privind gestionarea riscului financiar al Uniunii Europene (UE) se referă la:

—	operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în vederea execuției bugetului UE:

—	activități de creditare și împrumut realizate de Comisia Europeană prin asistența macrofinanciară (AMF), balanța de plăți (BOP) și acțiunile Euratom;

—	Fondul de garantare pentru acțiuni externe; precum și

—	activitățile de creditare și împrumut, precum și la cele de trezorerie efectuate de Uniunea Europeană prin Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare).

7.1.   POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI

7.1.1.    Operațiuni de trezorerie

Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2028/2004] și în Regulamentul financiar [Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006] și în normele sale de aplicare [Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007].

Se aplică următoarele principii generale în temeiul regulamentelor menționate anterior:

—	resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la organismul numit de fiecare stat membru; Comisia poate retrage bani din aceste conturi numai pentru necesarul de lichidități;

—	resursele proprii sunt plătite de statele membre în moneda națională a acestora, iar plățile Comisiei sunt, de regulă, efectuate în EUR;

—	conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilități de descoperire de cont;

—	soldurile conturilor în alte monede decât EUR sunt fie folosite pentru plăți în aceleași monede, fie sunt periodic convertite în EUR.

Pe lângă conturile de resurse proprii, Comisia a deschis conturi la bănci centrale sau comerciale, cu scopul de a executa plăți și de a primi încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.

Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, standardele de control intern ale Comisiei și principiile de audit.

Un set scris de orientări și proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având obiectivul de a limita riscurile de funcționare și financiare și de a asigura un nivel adecvat de control. Acestea acoperă diferite domenii de operare (de exemplu: executarea plăților și gestionarea numerarului, previzionarea fluxului de numerar, continuitatea operațiunilor etc.), iar respectarea orientărilor și procedurilor este verificată cu regularitate. În plus, se desfășoară reuniuni între DG BUDG și DG ECFIN pentru a se discuta despre schimbul de informații privind gestionarea riscului și cele mai bune practici.

7.1.2.    Activitățile de împrumut și creditare(AMF, BOP și Euratom)

Tranzacțiile de creditare și de împrumut, precum și gestionarea trezoreriei aferente se efectuează de UE în conformitate cu respectivele decizii ale Consiliului dacă este cazul, și cu orientările interne. Au fost elaborate manuale de proceduri scrise care acoperă domenii specifice precum împrumuturile, creditele și gestionarea trezoreriei și care sunt folosite de unitățile relevante care execută aceste activități. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și procedurile interne este verificată periodic. Ca regulă generală, nu există activități de compensare a variațiilor ratei dobânzii sau ale valutelor străine (activități de „acoperire a riscului”) întrucât operațiunile de creditare sunt finanțate prin împrumuturi reciproce acoperite („back to back”), care astfel nu generează rate ale dobânzii sau poziții valutare deschise.

7.1.3.    Fondul de garantare

Normele și principiile de gestionare a activelor Fondului de garantare (a se vedea nota 2.3.3) sunt prevăzute în convenția dintre Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) din data de 25 noiembrie 1994 și în amendamentele ulterioare datate 17/23 septembrie 1996, 8 mai 2002 și 25 februarie 2008. Fondul de garantare efectuează numai operațiuni în EUR. Investește exclusiv în această monedă pentru a evita orice risc valutar. Activele sunt gestionate pe baza normelor tradiționale de prudență folosite pentru activitățile financiare. Se cere să se acorde o atenție specială reducerii riscurilor și asigurării posibilității vânzării sau transferului de active fără întârzieri semnificative, avându-se în vedere angajamentele acoperite.

7.1.4.    CECO în lichidare

Comisia Europeană gestionează lichidarea pasivelor și nu se prevede niciun nou credit sau finanțare corespunzătoare pentru CECO în lichidare. Noile împrumuturi CECO sunt limitate la refinanțare, cu scopul reducerii costului fondurilor. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, se aplică principiile gestionării prudente pentru a se limita riscurile financiare.

7.2.   RISCUL DE PIAȚĂ

Riscul de piață este riscul ca valoarea justă sau fluxurile viitoare de trezorerie ale unui instrument financiar să fluctueze din cauza modificărilor prețurilor pe piață. Riscul de piață include nu doar potențialul pierderilor, dar și potențialul câștigurilor. Acesta cuprinde riscul valutar, riscul ratei dobânzii și alte riscuri de preț. UE nu are alte riscuri de preț semnificative.

7.2.1.    Riscul valutar

Riscul valutar este riscul ca operațiunile UE sau valoarea investițiilor acesteia să fie afectate de modificările ratelor de schimb valutar. Acest risc rezultă în urma modificărilor prețurilor dintr-o valută față de alta.

7.2.1.1.    Operațiuni de trezorerie

Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse proprii, în conformitate cu regulamentul privind resursele proprii. Acestea sunt convertite în EUR atunci când sunt necesare pentru a acoperi executarea unor plăți. Procedurile aplicate pentru gestionarea acestor fonduri sunt dictate de regulamentul menționat anterior. Într-un număr limitat de cazuri, aceste fonduri sunt utilizate direct pentru a se executa plăți în aceleași monede.

O parte din conturile în monede UE, altele decât EUR, și în USD sunt deschise de Comisie la bănci comerciale, cu scopul de a executa plăți exprimate în aceleași monede. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de valoarea plăților de executat; soldurile lor de la sfârșitul zilei sunt menținute la niveluri foarte joase pentru a se minimiza orice expunere la fluctuațiile cursurilor de schimb valutar.

Când se primesc încasări diverse (altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt transferate în conturile Comisiei în moneda respectivă, dacă este necesar să se acopere execuția plăților, sau sunt convertite în EUR și transferate în alte conturi în EUR. Conturile de avans în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcție de plățile locale pe termen scurt necesare estimate, în monedele respective. Soldurile acestor conturi sunt menținute respectând plafoanele prevăzute ale acestora.

Întrucât toate amenzile încasate provizoriu se aplică și se încasează în EUR, nu există niciun risc valutar.

7.2.1.2.    Activități de împrumut și creditare (AMF, BOP și Euratom)

Majoritatea activelor și pasivelor financiare sunt în EUR, deci, în aceste cazuri, pentru UE nu există vreun risc valutar. Cu toate acestea, UE acordă credite în USD prin instrumentul financiar Euratom, care sunt finanțate prin contractarea unor împrumuturi cu sume echivalente în USD (operațiune reciprocă). La data bilanțului, pentru UE nu există niciun risc valutar aferent Euratom.

7.2.1.3.    Fondul de garantare

Activele financiare sunt în EUR, prin urmare nu există risc valutar.

7.2.1.4.    CECO în lichidare

CECO în lichidare prezintă o expunere netă redusă la monedă străină echivalentă cu 2,2 milioane EUR, care provine din credite imobiliare de 1,5 milioane EUR echivalent și din soldurile conturilor curente de 0,7 milioane EUR echivalent.

7.2.2.    Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii reprezintă posibilitatea unei reduceri a valorii unui titlu, în special o obligațiune, care rezultă dintr-o majorare a ratelor dobânzii. În general, rate mai mari ale dobânzii vor conduce la prețuri mai mici ale ratelor fixe ale obligațiunilor și viceversa.

7.2.2.1.    Operațiuni de trezorerie

Trezoreria Comisiei nu împrumută niciun ban; în consecință, aceasta nu este expusă la riscul ratei dobânzii. Totuși, obține dobândă de la soldurile pe care le are în diversele sale conturi bancare. De aceea, Comisia a instituit măsuri prin care să se asigure că dobânda câștigată în mod periodic reflectă ratele dobânzii de pe piață, precum și fluctuațiile posibile ale acestora. Conturile deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale pentru încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobânzi și sunt scutite de comisioane. Pentru toate celelalte conturi deschise la băncile centrale naționale, remunerarea depinde de condițiile specifice oferite de fiecare bancă; ratele dobânzii aplicate sunt variabile și ajustate la fluctuațiile pieței.

Soldurile de la sfârșitul zilei ale conturilor deschise la băncile comerciale câștigă dobândă zilnic. Aceasta are la bază ratele variabile de pe piață la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii aferente este legat de rata marginală a BCE pentru principalele sale operații de refinanțare și este ajustat pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru unele din celelalte conturi, calculul dobânzii aferente este legat de indexarea euro medie de la sfârșitul zilei. Prin urmare, nu există niciun risc de încasare de către Comisie a unor dobânzi la rate mai mici decât cele ale pieței.

7.2.2.2.    Activitățile de împrumut și creditare (AMF, BOP și Euratom)

Împrumuturi și credite cu rate variabile ale dobânzii

Datorită naturii activităților sale de acordare de împrumuturi și creditare, UE are active și pasive purtătoare de dobânzi semnificative. Împrumuturile AMF și Euratom emise la rate variabile expun UE la riscurile ratelor dobânzii. Cu toate acestea, riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce). La data bilanțului, UE are credite (exprimate în valori nominale) cu rate variabile de 0,96 miliarde EUR (2008: 1,05 miliarde EUR), cu o reevaluare a ratelor la fiecare 6 luni.

Împrumuturi și credite cu rate fixe ale dobânzii

UE are, de asemenea, credite AMF și Euratom cu rate fixe de 110 milioane EUR în total în 2009 (2008: 85 de milioane EUR) și care au o scadență finală între unu și cinci ani (25 de milioane EUR) și peste cinci ani (85 de milioane EUR).

În plus, UE are șase credite în cadrul instrumentului financiar BOP cu rate fixe ale dobânzii de 9,2 miliarde EUR în total în 2009 (2008: 2 miliarde EUR) și care au o scadență finală între unu și cinci ani (5 miliarde EUR) și peste cinci ani (4,2 miliarde EUR).

7.2.2.3.    Fondul de garantare

Titlurile de împrumut din cadrul Fondului de garantare emise la rate variabile ale dobânzii sunt supuse efectelor de volatilitate ale acestor rate, întrucât titlurile de împrumut la rate fixe prezintă un risc în ceea ce privește valoarea lor justă. Obligațiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 97 % din portofoliul de investiții la data bilanțului (2008: 96 %).

7.2.2.4.    CECO în lichidare

Din cauza naturii activităților sale, CECO în lichidare este expusă unui risc al ratelor dobânzii. Riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate în general prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile. În ceea ce privește operațiunile de gestionare a activelor, obligațiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 97 % din portofoliul titlurilor de valoare la data bilanțului (2008: 97 %).

7.3.   RISC DE CREDIT

Riscul de credit este riscul unei pierderi ca urmare a neplății de către un debitor/o entitate care se împrumută a unui credit sau a unei alte linii de credit [fie principalul fie dobânda (cuponul) sau ambele] sau ca urmare a unei alte omisiuni în îndeplinirea unei obligații contractuale. Printre cazurile de încălcare se numără întârzierea rambursărilor, eșalonarea rambursărilor debitorilor și falimentul.

7.3.1.    Operațiuni de trezorerie

Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului privind resursele proprii, în conturile deschise de statele membre pentru plata propriilor contribuții (resurse proprii). Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile naționale centrale. Pentru Comisie, aceste instituții prezintă cele mai diminuate riscuri de creditare (sau contrapartidă) deoarece expunerea este față de statele membre ale acesteia.

În ceea ce privește resursele de trezorerie ale Comisiei deținute la bănci comerciale în vederea execuției plăților, alimentarea acestor conturi se realizează pe o bază „just-in-time” și este gestionată automat de sistemul de gestionare a numerarului al trezoreriei. În fiecare cont se mențin niveluri minime de numerar, proporționale cu media plăților zilnice executate din acesta. În consecință, sumele deținute de pe o zi pe alta în aceste conturi rămân în mod constant la niveluri joase (la nivel general, în medie, între 50 și 150 de milioane EUR, distribuite în peste 30 de conturi), pentru a se asigura că expunerea Comisiei la riscuri este limitată. Aceste sume ar trebui să fie analizate avându-se în vedere soldurile generale de trezorerie care fluctuează între 1 miliard EUR și 35 de miliarde EUR, precum și suma la nivel general a plăților executate în 2009, care a fost în total de 130 de miliarde EUR.

În plus, se aplică orientări specifice pentru selectarea băncilor comerciale în vederea minimizării în continuare a riscului de contrapartida la care este expusă Comisia:

—

toate băncile comerciale sunt selectate prin licitație. Ratingul minim de credit pe termen scurt solicitat băncilor în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody P-1 sau echivalent (adică S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și care se justifică în mod corespunzător, se poate solicita un nivel mai scăzut;

—

în cazul băncilor comerciale care au fost selectate în mod special pentru depozitarea amenzilor încasate cu titlu provizoriu, se cere, de asemenea, ca regulă generală, un rating pe termen lung de S&P AA cel puțin sau echivalent și se aplică măsuri specifice în cazul în care băncile din acest grup primesc un rating mai mic;

—

în cursul exercițiului 2009, serviciile de trezorerie ale Comisiei au instituit un sistem alternativ pentru gestionarea amenzilor încasate cu titlu provizoriu, al cărui obiectiv specific este reducerea riscurilor în acest domeniu; În urma Deciziei C(2009) 4264 a Comisiei, amenzile aplicate începând cu 1 ianuarie 2010 vor fi gestionate în cadrul noului sistem și nu vor mai fi depuse la bănci comerciale;

—

conturile de avans sunt deschise la bănci locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată. Cerințele de rating depind de situația locală și pot fi diferi substanțial de la o țară la alta. Pentru a limita expunerea la risc, soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelurile cele mai scăzute posibil (ținându-se seama de nevoile operaționale); acestea sunt alimentate periodic, iar plafoanele aplicate sunt revizuite anual;

—

ratingurile de credit ale băncilor comerciale la care Comisia are conturi sunt revizuite cel puțin o dată pe lună sau cu o frecvență mai mare, dacă și atunci când este necesar. În contextul crizei financiare au fost adoptate măsurile de monitorizare intensificată, iar acestea au fost menținute pe întreaga durată a exercițiului 2009.

7.3.2.    Activități de împrumut și creditare (AMF, BOP și Euratom)

Expunerea la riscuri de credit este gestionată în primul rând prin obținerea de garanții de țară în cazul Euratom, după aceea prin Fondul de garantare (AMF și Euratom) și în ultimul rând prin bugetul UE (BOP, și în cazul în care celelalte măsuri nu sunt suficiente, AMF și Euratom). Legislația privind resursele proprii în vigoare în cursul exercițiului 2009 a fixat plafoanele pentru resursa din VNB la 1,24 % din VNB-ul statelor membre, iar în 2009 a fost utilizat efectiv un procent de 1,01 % pentru a se acoperi creditele de plată. Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2009 a existat o marjă disponibilă de 0,23 % pentru a se acoperi această garanție. Trebuie precizat că, începând cu 2010, plafonul scade la 1,23 %. Fondul de Garantare pentru acțiuni externe a fost înființat în 1994 pentru a acoperi riscurile de neachitare a împrumuturilor luate care finanțează credite acordate țărilor din afara Uniunii Europene. În orice caz, expunerea la riscul de credit este diminuată prin posibilitatea de a recurge la bugetul UE în cazul în care un debitor nu ar putea rambursa integral sumele datorate. În acest scop, UE are dreptul să invite toate statele membre să asigure respectarea obligației legale a UE față de creditorii acesteia.

Principalii beneficiari ai acestor credite sunt Ungaria, Letonia și România. Aceste țări reprezintă aproximativ 54 %, 21 % și, respectiv, 18 % din volumul total al creditelor. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Prin urmare, unitatea care execută operațiunile va putea să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.

7.3.3.    Fondul de garantare

În conformitate cu acordul dintre UE și BEI privind gestionarea Fondului de garantare, toate investițiile interbancare ar trebui să aibă un rating minim de Moody P-1 sau echivalent. De la 31 decembrie 2009, toate investițiile (153 de milioane EUR) au fost făcute cu asemenea contrapartide (2008: 183 de milioane EUR). De la 31 decembrie 2009, fondul investit în patru instrumente financiare pe termen scurt și toate investițiile de acest tip (37 de milioane EUR) au fost efectuate cu contrapartide care aveau un rating minim de Moody P-1 sau echivalent. Toate titlurile de valoare deținute în portofoliul disponibil pentru vânzare sunt în conformitate cu orientările privind gestionarea.

7.3.4.    CECO în lichidare

Expunerea la riscul de credit este gestionată prin analiza periodică a capacității debitorilor de a întruni obligațiile de rambursare a capitalului și a dobânzii. Expunerea la riscul de credit este gestionată și prin obținerea de garanții, precum garanții de țară, ale companiilor și personale. 52 % din suma totală a împrumuturilor neachitate este acoperită de garanții ale unui stat membru sau ale unui organism echivalent (ex. instituții publice). 36 % din creditele restante au fost acordate băncilor sau au fost garantate de bănci. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Unitatea care execută operațiunile poate să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.

7.4.   RISC DE LICHIDITATE

Riscul de lichiditate este riscul care apare în urma dificultății de a vinde un activ, de exemplu, riscul ca un anumit titlu sau activ să nu poată fi comercializat suficient de repede pe piață pentru a împiedica producerea unei pierderi sau îndeplinirea unei obligații.

7.4.1.    Operațiuni de trezorerie

Principiile bugetare ale UE asigură un nivel general, întotdeauna suficient, al resurselor de numerar pentru exercițiul respectiv în vederea executării tuturor plăților. De fapt, contribuțiile totale ale statelor membre sunt egale cu creditele de plată pentru exercițiul bugetar respectiv. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în douăsprezece tranșe lunare pe parcursul exercițiului, în timp ce pentru plăți există un anumit calendar.

Pentru a se asigura că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează a fi executate în oricare lună, sunt instituite proceduri privind previzionarea periodică a numerarului și pot fi solicitate în avans resurse proprii de la statele membre dacă este necesar, în anumite condiții.

În plus față de cele de mai sus, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei, instrumentele automate de gestionare a numerarului asigură zilnic lichidități disponibile suficiente în fiecare din conturile bancare ale Comisiei.

7.4.2.    Activități de împrumut și creditare (AMF, BOP și Euratom)

Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce). În cazul AMF și Euratom, Fondul de garantare servește drept rezervă de lichidități (sau rețea de siguranță) în cazul plăților neachitate sau a întârzierii plăților debitorilor. În cazul BOP, Regulamentul (CE) 431/2009 al Consiliului asigură o procedură care acordă timp suficient pentru mobilizarea de fonduri din bugetul UE.

7.4.3.    Fondul de garantare

Fondul este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un nivel suficient de lichidități și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Fondul trebuie să mențină un minim de 100 de milioane EUR într-un portofoliu cu o scadență < 12 luni, care urmează a fi investit în instrumente monetare. La 31 decembrie 2009, aceste investiții s-au ridicat la 190 de milioane EUR. Mai mult, un minim de 20 % din valoarea nominală a fondului va cuprinde instrumente monetare, obligațiuni cu rată fixă cu scadență de cel mult un an și obligațiuni cu rată variabilă. La 31 decembrie 2009, acest procent s-a situat la 27 %.

7.4.4.    CECO în lichidare

Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce). Pentru gestionarea activelor și pasivelor CECO în lichidare, Comisia gestionează nevoile de lichiditate pe baza previziunilor de plăți obținute prin consultări cu serviciile responsabile ale Comisiei.

7.5.   INFORMAȚII PRIVIND VALOAREA JUSTĂ

7.5.1.    Activități de împrumut și creditare (AMF, BOP și Euratom)

Situația inițială:

Trebuie precizat că creditele menționate anterior sunt înregistrate inițial la suma lor nominală, în conformitate cu norma contabilă 11 a UE. Dacă în locul acesteia s-ar fi aplicat standardul IAS 39 de contabilitate pentru sectorul privat, aceasta ar fi însemnat înregistrarea de la început a creditelor la valoarea lor justă. Diferența dintre cele două tratamente contabile aplicate numai creditelor BOP, la data emiterii acestora, este ilustrată în tabelul următor:

Milioane EUR
	Regula contabilă 11 a UE (sumă nominală)	IAS 39 (valoare justă)	Diferența dintre cele două tratamente contabile
Evaluarea creditelor BOP la emitere în 2009	7 200	6 649	551
Evaluarea creditelor BOP la emitere în 2008	2 000	1 767	233

Motivele aplicării tratamentului contabil în baza normei contabile 11 a UE sunt:

—	există efecte de compensare între credite și împrumuturi datorită caracterului de reciprocitate al acestora. Astfel, dobânda efectivă a creditelor este egală cu rata dobânzii efective pentru împrumuturile aferente;

—

diferența inițială reflectă costul de oportunitate pe care cineva l-ar fi putut obține printr-o investiție alternativă pe piața de capital. Întrucât UE nu poate investi bani pe piețele de capital, această „opțiune” a costului de oportunitate nu se aplică și astfel acesta nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor;

—	diferența inițială indicată anterior ar fi compensată de venitul din dobânzi pe anii care urmează.

Situația curentă la 31.12.2009:

Valoarea justă estimată se determină după cum urmează:

—	pentru credite: folosind modelul fluxurilor de numerar actualizate prin aplicarea curbelor de randament adecvate specifice fiecărei țări pentru termenul rămas până la scadență.

—	pentru împrumuturi, folosind modelul fluxurilor de numerar actualizate prin aplicarea curbelor de randament AA adecvate pentru termenul rămas până la scadență.

—	se presupune că creditele cu rată variabilă a dobânzii aproximează valoarea nominală a acestora întrucât reevaluarea la ratele dobânzii de pe piață are loc la fiecare 6 luni.

Următorul tabel ilustrează valoarea justă estimată la sfârșitul exercițiului pentru creditele cu dobândă fixă AMF, BOP și Euratom într-un mod care permite compararea acesteia cu valoarea contabilă corespunzătoare din bilanț:

Milioane EUR
	Credite acordate 31.12.2009	Credite acordate 31.12.2008	Împrumuturi 31.12.2009	Împrumuturi 31.12.2008
Valoarea justă	8 785	1 863	9 626	2 118
Valoarea contabilă	9 416	2 091	9 416	2 091
Diferență	(631)	(228)	210	27

La data bilanțului BOP însuma 98,8 % din aceste credite și împrumuturi. Tabelul de mai sus reflectă faptul că, deoarece UE are un rating de credit de AAA, iar ratele dobânzii pe piață sunt în mod curent mai mari decât cele ale împrumuturilor efectuate de UE, valoarea justă a împrumuturilor sale este mai mare decât valoarea nominală. Întrucât Ungaria, Letonia și România, care sunt principalii recipienți ai acestor credite, au ratinguri mai mici de AAA, chiar dacă ratele dobânzilor pe piață sunt în mod curent mai mari decât cele percepute de UE, valoarea justă a creditelor acordate este mai mică decât suma nominală.

7.5.2.    CECO în lichidare

Valoarea justă estimată a creditelor și a împrumuturilor este determinată prin folosirea modelului fluxurilor de numerar actualizate. Conform acestui model, fluxurile preconizate de numerar viitoare sunt actualizate prin aplicarea curbelor de randament AAA adecvate pentru termenul rămas până la scadență. Se presupune că valoarea justă estimată a creditelor cu rata variabilă aproximează valoarea contabilă a acestora întrucât reevaluarea la ratele dobânzii de pe piață are loc la fiecare 3 sau 6 luni. Valoarea justă estimată a creditelor și împrumuturilor purtătoare de dobândă fixă nu a putut fi furnizată întrucât informațiile necesare pentru calcularea acestor valori nu au fost disponibile.

Titlurile de valoare disponibile pentru vânzare sunt prezentate la valoarea justă, care este prețul pe piață plus dobânzile acumulate. Nu există instrumente financiare evaluate la valoarea justă folosind o tehnică de evaluare care nu este susținută de prețurile sau ratele observabile pe piață. Se presupune că valoarea nominală minus provizionul pentru depreciere a creanțelor și valoarea nominală a datoriilor aproximează valorile lor juste. Valoarea justă a numerarului și echivalentelor de numerar care include conturile curente și depozitele pe termen scurt (sub trei luni) reprezintă valoarea lor contabilă.

8.   INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

8.1.   PĂRȚILE AFILIATE

Părțile afiliate ale UE sunt entitățile sale consolidate și personalul de conducere superioară al acestor entități (a se vedea mai jos). Tranzacțiile dintre aceste entități se desfășoară ca parte a operațiunilor normale ale UE și, de aceea, pentru aceste tranzacții, nu sunt necesare cerințe specifice de informare, în conformitate cu normele contabile ale UE. Lista entităților consolidate se află la nota 10.

8.2.   DREPTURILE CONDUCERII SUPERIOARE

În vederea prezentării informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate referitoare la conducerea superioară a Uniunii Europene, astfel de persoane sunt prezentate aici sub cinci categorii:

Categoria 1: categoria 1: Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei și Președintele Curții de Justiție

Categoria 2: categoria 2: Vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai Comisiei

Categoria 3: categoria 3: Secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, președintele și membrii Tribunalului, președintele și membrii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, Ombudsmanul și Controlorul European pentru Protecția Datelor

Categoria 4: categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi

Categoria 5: categoria 5: funcționarii publici ai instituțiilor și agențiilor, cu cel mai mare grad

O prezentare pe scurt a drepturilor acestora este dată mai jos - informații suplimentare se pot găsi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [JO L 187 8.8.1967, modificat ultima oară de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 202/2005 al Consiliului din 18 ianuarie 2005 (JO L 33 5.2.2005) și JO L 268 din 20.10.1977, modificat ultima oară de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1293/2004 al Consiliului din 30 aprilie 2004 (JO L 243 15.7.2004)]. Alte informații se pot găsi, de asemenea, în Statutul funcționarilor publicat pe site-ul internet Europa, care este documentul oficial care descrie drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Personalul conducerii superioare nu primește nici un fel de credite preferențiale de la UE.

Drepturi financiare ale conducerii superioare

EUR
Drepturi (pe salariat)	Categoria 1	Categoria 2	Categoria 3	Categoria 4	Categoria 5
Salariu de bază (lunar)	24 874,61	22 531,36 – 23 432,62	18 025,08 – 20 278,22	19 467,10 – 20 728,85	11 461,32 – 18 025,09
Alocație pentru locuință/indemnizație de expatriere	15 %	15 %	15 %	15 %	16 %
Indemnizații familiale:
Gospodărie (% salariu)	2 % + 167,31	2 % + 167,31	2 % + 167,31	2 % + 167,31	2 % + 167,31
Copil aflat în întreținere	365,60	365,60	365,60	365,60	365,60
Alocație preșcolară	89,31	89,31	89,31	89,31	89,31
Educație, sau	248,06	248,06	248,06	248,06	248,06
Educație în afara locului de muncă	496,12	496,12	496,12	496,12	496,12
Alocația pentru judecătorii care re prezidează	N/A	N/A	500 - 810,74	N/A	N/A
Alocația de reprezentare	1 418,07	0 - 911,38	500 - 607,71	N/A	N/A
Cheltuieli anuale de deplasări	N/A	N/A	N/A	N/A	Yes
Transferuri către statele membre:
Alocația pentru educație (6)	Yes	Yes	Yes	Yes	Yes
% din salariu (6)	5 %	5 %	5 %	5 %	5 %
% din salariu fără cc	Maximum 25 %	Maximum 25 %	Maximum 25 %	Maximum 25 %	Maximum 25 %
Cheltuieli de reprezentare	rambursate	rambursate	rambursate	N/A	N/A
Intrarea în funcție:
Cheltuieli de instalare	49 749,22	45 062,72 – 46 865,24	36 050,16 – 40 556,44	38 934,20 – 41 457,70	rambursate
Cheltuieli familiale de călătorie	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Cheltuieli de mutare	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Părăsirea funcției:
Cheltuieli de reinstalare	24 874,61	22 531,36 – 23 432,62	18 025,08 – 20 278,22	19 467,10 – 20 728,85	rambursate
Cheltuieli familiale de călătorie	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Cheltuieli de mutare	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Tranziția (% salariu) (7)	40 % - 65 %	40 % - 65 %	40 % - 65 %	40 % - 65 %	N/A
Asigurare de sănătate	acoperită	acoperită	acoperită	acoperită	opțional
Pensie (% salariu înaintea impozitării)	Maximum 70 %	Maximum 70 %	Maximum 70 %	Maximum 70 %	Maximum 70 %
Deduceri:
Impozit comunitar	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %
Asigurare de sănătate (% salariu)	1,8 %	1,8 %	1,8 %	1,8 %	1,8 %
Taxe speciale pe salariu	4,64 %	4,64 %	4,64 %	4,64 %	4,64 %
Deducere pensie	N/A	N/A	N/A	N/A	11,3 %
Număr de persoane la 31.12.2009	3	7	91	27	81

9.   EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANȚULUI

La data aprobării acestor conturi, pe lângă informațiile furnizate mai jos, nu a ajuns în atenția contabilului Comisiei sau nu a fost raportată acestuia nicio altă problemă semnificativă care să necesite o prezentare separată în cadrul acestei secțiuni. Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite folosind cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate.

Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF)

La 11 mai 2010, Consiliul a adoptat un Mecanism european de stabilizare financiară (MESF) pentru a menține stabilitatea financiară în Europa [Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului]. Mecanismul are drept temei articolul 122 alineatul (2) din tratat și permite acordarea de asistență financiară unui stat membru care se confruntă cu dificultăți sau este care serios amenințat de dificultăți grave, din cauza unor evenimente excepționale aflate în afara controlului său. Asistența poate lua forma unui credit sau a unei linii de credit garantate de bugetul UE. În cazul activării, Comisia ar împrumuta fonduri pe piețele de capital sau de la instituții financiare în numele UE și ar împrumuta aceste fonduri statelor membre beneficiare. Concluziile Consiliului ECOFIN restricționează această facilitate la 60 de miliarde EUR. MESF a fost instituit în plus față de facilitatea Asistență pentru balanța de plăți existentă care furnizează asistență financiară statelor membre din afara zonei euro.

Trebuie notat că, deși aceasta nu a avut impact nici asupra contabilității UE nici asupra bugetului UE, a fost înființat, de asemenea, un pachet de asistență financiară similar, Fondul european de stabilitate financiară (FESF), de către statele membre din zona euro și de alte state membre care participă. Această asistență potențială pentru statele membre din zona euro ar fi acordată prin intermediul unei societăți vehicul investițional (SPV), iar statele membre participante furnizează garanții de până la 440 de miliarde EUR pentru acest SPV. Această facilitate expiră în iunie 2013.

Și ultimul rând, dar din nou, fără să afecteze conturile sau bugetul UE, Fondul Monetar Internațional (FMI) va participa, de asemenea, la acțiunile prezentate anterior și se așteaptă ca acesta să furnizeze în plus 250 de miliarde EUR sub forma unei asistențe posibile.

10.   ENTITĂȚI CONSOLIDATE

A.   ENTITĂȚI CONTROLATE

1.    Instituții și organisme consultative

Comitetul Regiunilor

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Comisia Europeană

Curtea de Conturi Europeană

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Comitetul Economic și Social European

Ombudsmanul European

Parlamentul European

2.    Agenții UE

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

Agenția Europeană de Mediu

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă

Agenția Europeană pentru Medicamente

Agenția Europeană pentru Produse Chimice

Fuziune pentru energie (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru Dezvoltarea Energiei de Fuziune)

Eurojust (8)

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor

Fundația Europeană de Formare

Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE

Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene

Autoritatea de Supraveghere a Sistemului Global de Navigație prin Satelit European

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Agenția Europeană a Căilor Ferate

Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante

Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

Colegiul European de Poliție (8)

Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (9)

Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori

Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport

Agenția Executivă pentru Cercetare (9)

3.    Alte entități controlate

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare)

B.   SOCIETĂȚI ASOCIATE

Fondul european de investiții

Întreprinderea comună Clean Sky (9)

Întreprinderea comună ARTEMIS (9)

C.   ÎNTREPRINDERI COMUNE

Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune

Întreprinderea comună SESAR

Întreprinderea comună Galileo în lichidare

Întreprinderea comună IMI (9)

11.   ENTITĂȚI NECONSOLIDATE

Deși UE gestionează activele entităților menționate mai jos, acestea nu întrunesc criteriile de consolidare și, prin urmare, nu sunt incluse în conturile Uniunii Europene.

11.1.   FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE (FED)

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument privind asistența acordată de UE pentru cooperare în vederea dezvoltării în țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și țările și teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a fixat condițiile pentru crearea acestuia în vederea furnizării de asistență tehnică și financiară, inițial doar statelor africane cu care anumite state membre aveau legături istorice.

FED nu este finanțat din bugetul UE, ci din contribuții directe ale statelor membre, care sunt convenite prin negocieri la nivel interguvernamental. Comisia și BEI gestionează resursele FED. Fiecare FED este în mod obișnuit încheiat pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile programării FED le-au urmat în general pe cele ale convențiilor/acordurilor de parteneriat.

FED este guvernat prin propriul său Regulament financiar (JO L 78, 19.3.2008) care prevede prezentarea propriilor situații financiare separat de cele ale UE. Conturile anuale ale FED și gestiunea resurselor sunt supuse controlului extern al Curții de Conturi și al Parlamentului. Cu scop informativ, sunt prezentate mai jos bilanțul și contul rezultatului economic ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED:

Bilanț – cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED

Milioane EUR
	31.12.2009	31.12.2008
ACTIVE IMOBILIZATE	196	269
ACTIVE CIRCULANTE	1 389	957
Active totale	1 585	1 226
PASIVE CURENTE	(860)	(709)
Total pasive	(860)	(709)
ACTIVE NETE	725	517
FONDURI ȘI REZERVE
Capitalul fondului solicitat	20 381	17 079
Alte rezerve	2 252	2 252
Rezultatul economic reportat din anii anteriori	(18 814)	(15 784)
Rezultatul economic al exercițiului	(3 094)	(3 030)
Active nete	725	517

Contul rezultatului economic - cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED

Milioane EUR
	2009	2008
VENITURI DIN EXPLOATARE	49	23
CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(3 192)	(3 066)
DEFICIT DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE	(3 143)	(3 043)
ACTIVITĂȚI FINANCIARE	49	13
REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI	(3 094)	(3 030)

11.2.   REGIMUL DE ASIGURARE DE SĂNĂTATE

Regimul de asigurare de sănătate este regimul care oferă asigurare medicală personalului diverselor organisme ale Uniunii Europene. Fondurile regimului sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de Uniunea Europeană, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie. Regimul este finanțat prin contribuții de la membrii săi (personalul) și de la angajatori (instituții/agenții/organisme). Orice excedent rămâne în cadrul regimului.

Regimul are patru entități separate - regimul principal care cuprinde personalul instituțiilor și agențiilor Uniunii Europene și trei regimuri mai mici care cuprind personalul Universității Europene din Florența, școlilor europene și personalul care lucrează în afara UE, precum personalul din delegațiile UE. Totalul activelor regimului la 31 decembrie 2009 era de 297 de milioane EUR (2008: 288 milioane EUR).

11.3.   FONDUL DE GARANTARE AL PARTICIPANȚILOR (FGP)

Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite efectiv de un Fond de garantare al participanților (FGP). Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada implementării acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiunile indirecte, sub forma unei subvenții, contribuie cu 5 % din contribuția totală a UE la capitalul FGP pe perioada acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, iar UE (reprezentată de Comisie) acționează doar ca agentul executiv al acestora. La 31 decembrie 2009, FGP avea active totale de 580 de milioane EUR (2008: 283 milioane EUR). Fondurile FGP sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de Uniunea Europeană, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie.

PARTEA II

RAPOARTE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ A UNIUNII EUROPENE ȘI NOTE EXPLICATIVE

CUPRINS

A.	Rapoarte consolidate privind execuția bugetară

1.	Rezultatul bugetar

2.	Situația comparației execuției bugetare cu sumele reale

Venituri:

3.	Sinteză consolidată a execuției veniturilor bugetare

Cheltuieli:

4.	Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și plată în funcție de

5.	Executarea creditelor de angajament în funcție de rubricile cadrului financiar

6.	Executarea creditelor de plată în funcție de rubricile cadrului financiar

7.	Variația angajamentelor restante în funcție de rubricile cadrului financiar

8.	Defalcarea angajamentelor restante în funcție de exercițiul de origine și în funcție de rubricile cadrului financiar

9.	Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și plată în funcție de domeniile de politică

10.	Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică

11.	Executarea creditelor de plată pe domenii de politică

12.	Variația angajamentelor restante în funcție de domeniul de politică

13.	Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiu de origine a angajamentului în funcție de domeniul de politică

Instituții:

14.	Sinteza consolidată a execuției veniturilor bugetare pe instituții

15.	Executarea creditelor de angajament și de plată pe instituții

Agenții:

16.	Veniturile agențiilor: previziuni bugetare, creanțe și sume primite

17.	Credite de angajament și de plată pe agenție

18.	Rezultatul bugetar, inclusiv al agențiilor

B.	Note explicative la rapoartele consolidate privind execuția bugetară

1.	Principii, structuri Și credite bugetare

2.	Explicarea rapoartelor privind execuția bugetară

SECȚIUNEA A:   RAPOARTE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ (10)

REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETARE

1:   Rezultatul bugetar 2009

Milioane EUR
	TOTAL 2009	TOTAL 2008
Venituri ale exercițiului financiar	117 626	121 584
Plăți față de creditele exercițiului în curs	(116 579)	(115 550)
Credite de plată reportate în anul N+1	(1 759)	(3 914)
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anul N-1	2 791	188
Diferențe de schimb valutar din perioada exercițiului bugetar	185	(498)
Rezultatul bugetar  (11)	2 264	1 810

Excedentul bugetar al Uniunii Europene este returnat statelor membre în exercițiul următor prin deducerea sumelor scadente din exercițiul respectiv.

2.   Situația comparației execuției bugetare cu sumele reale

Venituri

Milioane EUR
Titlu	Buget inițial	Buget final	Creanțe constatate	Venituri	Diferență Final-real	Încasări ca % din buget	Sold
	1	2	3	4	5 = 2 - 4	6 = 4/2	7 = 3 - 4
1. Resurse proprii	114 736	110 238	110 462	110 373	– 135	100,12 %	89
3. Excedente, solduri și ajustări	0	410	330	330	80	80,56 %	0
4. Venituri provenite de la persoane care lucrează în instituțiile și în alte organisme comunitare	1 120	1 120	1 033	1 025	94	91,59 %	7
5. Venituri provenite din funcționarea administrativă a instituțiilor	77	85	436	335	– 250	394,05 %	101
6. Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și programelor comunitare	10	368	4 834	4 559	–4 191	1 238,97 %	275
7. Penalități de întârziere și amenzi	123	757	12 774	933	– 176	123,25 %	11 841
8. Operațiuni de împrumut și de creditare	0	0	80	4	–4	—	76
9. Venituri diverse	30	58	85	66	–8	114,11 %	19
Total	116 096	113 035	130 032	117 626	–4 590	104,06 %	12 407

Cheltuieli - în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
Rubricile cadrului financiar	Buget inițial	Buget final (12)	Plăți efectuate	Diferență Final-real	%	Credite reportate	Credite anulate
	1	2	3	4 = 2 - 3	5 = 3/2	6	7 = 2 - 3 - 6
1. Creștere durabilă	46 000	47 520	44 684	2 837	94,03 %	2 381	456
2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale	52 566	57 107	55 877	1 230	97,85 %	986	244
3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție	1 296	2 174	1 993	181	91,66 %	75	106
4. UE ca partener mondial	8 324	8 804	7 983	821	90,67 %	220	601
5. Administrație	7 701	8 754	7 615	1 139	86,99 %	857	281
6. Compensații	209	209	209	0	100,00 %	0	0
Total	116 096	124 569	118 361	6 208	95,02 %	4 519	1 688

Cheltuieli – pe domeniu de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	Buget inițial	Buget final (13)	Plăți efectuate	Diferență Final-real	%	Credite reportate	Credite anulate
	1	2	3	4 = 2 - 3	5 = 3/2	6	7 = 2 - 3 - 6
01 Afaceri economice și financiare	487	345	327	18	94,82 %	14	4
02 Întreprinderi	601	705	558	147	79,21 %	89	58
03 Concurență	90	107	95	12	88,32 %	10	2
04 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	11 203	9 929	8 906	1 023	89,70 %	755	268
05 Agricultură și dezvoltare rurală	51 478	56 413	55 209	1 204	97,87 %	954	249
06 Energie și transport	2 481	2 480	2 253	227	90,84 %	177	51
07 Mediu	496	409	356	52	87,17 %	30	22
08 Cercetare	4 960	5 644	4 826	818	85,50 %	789	30
09 Societatea informațională și mass-media	1 356	1 552	1 375	177	88,58 %	173	5
10 Cercetare directă	366	735	411	324	55,87 %	314	10
11 Afaceri maritime și pescuit	927	715	592	122	82,87 %	19	103
12 Piață internă	66	76	66	10	86,89 %	7	3
13 Politică regională	24 570	26 793	26 740	53	99,80 %	15	38
14 Impozitare și uniunea vamală	106	131	120	11	91,54 %	9	3
15 Educație și cultură	1 363	1 654	1 495	159	90,38 %	153	6
16 Comunicare	211	229	204	25	89,22 %	16	8
17 Sănătate și protecția consumatorilor	582	632	526	106	83,25 %	35	71
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	678	830	744	86	89,64 %	16	70
19 Relații externe	3 579	3 805	3 673	131	96,55 %	72	59
20 Comerț	79	88	77	10	88,09 %	8	3
21 Dezvoltare și relațiile cu statele ACP	1 680	1 872	1 698	174	90,68 %	138	37
22 Extindere	1 661	1 437	1 308	128	91,08 %	18	110
23 Ajutor umanitar	797	859	800	59	93,13 %	47	12
24 Lupta antifraudă	74	80	71	9	88,65 %	7	2
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	188	212	185	27	87,27 %	20	7
26 Administrația Comisiei	986	1 226	1 034	192	84,34 %	164	28
27 Buget	278	285	271	14	95,19 %	12	1
28 Audit	11	12	10	1	90,05 %	1	0
29 Statistici	101	138	120	18	87,27 %	15	3
30 Pensii și cheltuieli conexe	1 160	1 136	1 117	19	98,36 %	0	19
31 Servicii lingvistice	389	479	422	58	87,91 %	53	5
40 Rezerve	244	229	0	229	0,00 %	0	229
90 Alte instituții	2 848	3 334	2 771	563	83,12 %	392	171
Total	116 096	124 569	118 361	6 208	95,02 %	4 519	1 688

3.   Sinteza execuției veniturilor bugetare 2009

Milioane EUR
Titlu	Credite de venit		Creanțe constatate			Venituri			Încasări ca % din buget	Sold
	Inițiale	Finale	Exercițiu în curs	Reportate	Total	Din creanțele exercițiului în curs	Din creanțele reportate	Total
1. Resurse proprii	114 736	110 238	109 103	1 358	110 462	109 098	1 275	110 373	100,12 %	89
3. Excedente, solduri și ajustări	0	410	330	0	330	330	0	330	80,56 %	0
4. Venituri provenite de la persoanele care lucrează cu instituțiile și alte organisme comunitare	1 120	1 120	1 026	7	1 033	1 020	6	1 025	91,59 %	7
5. Venituri din operațiunile administrative ale instituțiilor	77	85	345	90	436	309	26	335	394,05 %	101
6. Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor comunitare	10	368	4 430	404	4 834	4 277	282	4 559	1 238,97 %	275
7. Penalități de întârziere și amenzi	123	757	2 836	9 938	12 774	193	740	933	123,25 %	11 841
8. Operațiuni de împrumut și de creditare	0	0	53	27	80	1	3	4		76
9. Venituri diverse	30	58	53	32	85	47	20	66	114,11 %	19
Total	116 096	113 035	118 175	11 857	130 032	115 274	2 351	117 626	104,06 %	12 407

Detaliu titlul 1: Resurse proprii
Capitolul	Credite de venit		Creanțe constatate			Venituri			Încasări ca % din buget	Sold
	Inițiale	Finale	Exercițiu în curs	Reportate	Total	Din creanțele exercițiului în curs	Din creanțele reportate	Total
10. Taxe agricole	1 404	0	– 350	350	0	– 350	350	0	—	0
11. Cotizații pentru zahăr	147	139	104	28	132	104	28	132	94,40 %	0
12. Taxe vamale	17 656	14 441	13 505	980	14 485	13 499	897	14 397	99,69 %	89
13. TVA	19 616	13 668	13 743	0	13 743	13 743	0	13 743	100,54 %	0
14. VNB	75 914	81 989	82 413	0	82 413	82 413	0	82 413	100,52 %	0
15. Corecția dezechilibrelor bugetare	0	0	– 315	0	– 315	– 315	0	– 315	—	0
16. Reducerea contribuțiilor bazate pe VNB ale NL & SE	0	0	4	0	4	4	0	4	—	0
Total	114 736	110 238	109 103	1 358	110 462	109 098	1 275	110 373	100,12 %	89

Detaliu titlul 3: Excedente, solduri și ajustări
Capitolul	Credite de venit		Creanțe constatate			Venituri			Încasări ca % din	Sold
	Inițiale	Finale	Exercițiu în curs	Reportate	Total	Din creanțele exercițiului în curs	Din creanțele reportate	Total
30. Excedent din exercițiul anterior	0	1 796	1 796	0	1 796	1 796	0	1 796	100,00 %	0
31. Soldurile TVA	0	– 954	– 946	0	– 946	– 946	0	– 946	99,17 %	0
32. Soldurile VNB	0	– 432	– 431	0	– 431	– 431	0	– 431	99,70 %	0
34. Ajustare pentru neparticipare la politica JAI	0	0	6	0	6	6	0	6	—	0
35. Corecția - ajustările în favoarea Regatului Unit	0	0	–6	0	–6	–6	0	–6	—	0
37. Ajustările conform Deciziei 2007/436/CE privind resursele proprii	0	0	–89	0	–89	–89	0	–89	—	0
Total	0	410	330	0	330	330	0	330	80,56 %	0

4.   Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
	Credite de angajament						Credite de plată
Rubricile cadrului financiar	Credite adoptate	Modificări (Transferuri și BR)	Reportate	Venituri alocate	Total adițional	Total autorizat	Credite adoptate	Modificări (Transferuri și BR)	Reportate	Venituri alocate	Total adițional	Total autorizat
	1	2	3	4	5 = 3 + 4	6 = 1 + 2 + 5	7	8	9	10	11 = 9 + 10	12 = 7 + 8 + 11
1 Creștere durabilă	60 196	2 003	19	1 705	1 724	63 923	46 000	– 795	176	2 139	2 315	47 520
2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale	56 121	585	0	6 011	6 012	62 718	52 566	–2 290	829	6 002	6 831	57 107
3 Cetățenie, libertate, securitate și justiție	1 515	617	83	113	196	2 328	1 296	725	23	131	153	2 174
4 UE ca partener mondial	8 104	0	271	339	610	8 714	8 324	– 224	378	326	704	8 804
5 Administrație	7 701	– 100	8	416	424	8 025	7 701	– 101	725	429	1 154	8 754
6 Compensări	209	0	0	0	0	209	209	0	0	0	0	209
Total	133 846	3 105	381	8 585	8 966	145 917	116 096	–2 686	2 132	9 026	11 158	124 569

5.   Executarea creditelor de angajament în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
Rubricile cadrului financiar	Credite de angajament autorizate	Angajamente luate					Credite reportate în 2010				Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Venituri alocate	Reportări prin decizie	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9 = 7 + 8	10 = 9/1	11	12	13	14 = 11 + 12 + 13	15 = 14/1
1 Creștere durabilă	63 923	61 630	19	796	62 444	97,69 %	908	64	972	1,52 %	505	0	1	507	0,79 %
2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale	62 718	56 413	0	5 072	61 484	98,03 %	940	253	1 193	1,90 %	41	0	0	41	0,07 %
3 Cetățenie, libertate, securitate și justiție	2 328	2 118	83	63	2 264	97,27 %	50	0	50	2,15 %	14	0	0	14	0,59 %
4 UE ca partener mondial	8 714	8 038	271	173	8 481	97,34 %	166	0	166	1,91 %	66	0	0	66	0,76 %
5 Administrație	8 025	7 398	8	255	7 662	95,48 %	161	11	172	2,14 %	191	0	0	191	2,38 %
6 Compensări	209	209	0	0	209	100,00 %	0	0	0	0,00 %	0	0	0	0	0,00 %
Total	145 917	135 806	381	6 358	142 545	97,69 %	2 225	328	2 553	1,75 %	817	0	2	819	0,56 %

6.   Executarea creditelor de plată în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
Rubricile cadrului financiar	Credite de plată autorizate	Plăți efectuate					Credite reportate în 2010					Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Reportări automate	Reportări prin decizie	Venituri alocate	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9	10 = 7 + 8 + 9	11 = 10/1	12	13	14	15 = 12 + 13 + 14	16=15/1
1 Creștere durabilă	47 520	43 866	133	684	44 684	94,03 %	129	808	1 443	2 381	5,01 %	401	43	12	456	0,96 %
2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale	57 107	50 026	773	5 078	55 877	97,85 %	47	15	924	986	1,73 %	188	56	0	244	0,43 %
3 Cetățenie, libertate, securitate și justiție	2 174	1 915	15	63	1 993	91,66 %	7	2	67	75	3,46 %	98	7	1	106	4,88 %
4 UE ca partener mondial	8 804	7 564	224	195	7 983	90,67 %	43	46	131	220	2,50 %	447	154	0	601	6,83 %
5 Administrație	8 754	6 745	637	233	7 615	86,99 %	651	11	196	857	9,79 %	193	88	0	281	3,21 %
6 Compensări	209	209	0	0	209	100,00 %	0	0	0	0	0,00 %	0	0	0	0	0,00 %
Total	124 569	110 325	1 782	6 253	118 361	95,02 %	877	882	2 760	4 519	3,63 %	1 326	350	13	1 688	1,36 %

7.   Variația angajamentelor restante în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
	Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior				Angajamente ale exercițiului
Rubricile cadrului financiar	Angajamente reportate din exercițiile anterioare	Deblocări/Reevaluări/Anulări	Plăți	Angajamente restante la sfârșitul exercițiului	Angajamente efectuate în cursul exercițiului	Plăți	Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate	Angajamente restante la sfârșitul exercițiului	Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului
1 Creștere durabilă	119 797	– 647	–39 892	79 259	62 444	–4 792	–10	57 642	136 901
2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale	14 123	– 189	–7 370	6 564	61 484	–48 507	–0	12 977	19 541
3 Cetățenie, libertate, securitate și justiție	1 535	– 144	– 560	830	2 264	–1 433	0	832	1 662
4 UE ca partener mondial	18 840	– 876	–5 455	12 509	8 481	–2 528	–1	5 953	18 462
5 Administrație	750	–90	– 646	15	7 662	–6 970	–1	692	706
6 Compensări	0	0	0	0	209	– 209	0	0	0
Total	155 045	–1 946	–53 923	99 177	142 545	–64 438	–12	78 095	177 272

8.   Defalcarea angajamentelor restante în funcție de exercițiul de origine și în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR
Rubricile cadrului financiar	< 2003	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	Total
1 Creștere durabilă	626	624	1 268	2 814	18 348	11 584	43 995	57 642	136 901
2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale	73	23	27	98	1 912	167	4 264	12 977	19 541
3 Cetățenie, libertate, securitate și justiție	18	15	36	45	86	257	373	832	1 662
4 UE ca partener mondial	991	431	711	1 020	2 632	2 455	4 270	5 953	18 462
5 Administrație	0	0	0	0	0	1	14	692	706
Total	1 709	1 093	2 042	3 977	22 978	14 463	52 915	78 095	177 272

9.   Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și plată în funcție de domeniile de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	Credite de angajament						Credite de plată
	Credite adoptate	Variații (Transferuri/BR)	Reportate	Venituri alocate	Total adițional	Total autorizat	Credite adoptate	Variații (Transferuri/BR)	Reportate	Venituri alocate	Total adițional	Total autorizat
	1	2	3	4	5 = 3 + 4	6 = 1 + 2 + 5	7	8	9	10	11 = 9 + 10	12 = 7 + 8 + 11
01 Afaceri economice și financiare	442	–17	0	20	20	445	487	– 179	16	21	37	345
02 Întreprinderi	663	–2	0	96	96	757	601	–22	20	105	125	705
03 Concurență	90	–0	0	4	4	94	90	–0	13	4	17	107
04 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	11 188	51	2	14	16	11 255	11 203	–1 305	18	13	31	9 929
05 Agricultură și dezvoltare rurală	54 682	586	0	5 993	5 993	61 260	51 478	–2 030	972	5 993	6 964	56 413
06 Energie și transport	2 740	1 998	1	120	121	4 859	2 481	– 171	21	150	171	2 480
07 Mediu	483	–23	0	27	27	488	496	– 126	20	19	39	409
08 Cercetare	4 665	70	0	654	654	5 388	4 960	– 411	46	1 049	1 095	5 644
09 Societatea informațională și mass-media	1 512	–71	0	168	168	1 609	1 356	–71	16	252	267	1 552
10 Cercetare directă	371	0	0	424	424	795	366	–5	38	337	374	735
11 Afaceri maritime și pescuit	1 014	–35	0	6	6	985	927	– 222	4	6	10	715
12 Piața internă	66	–0	0	2	2	68	66	–0	7	2	10	76
13 Politica regională	37 901	629	24	6	30	38 560	24 570	2 027	192	3	195	26 793
14 Impozitare și uniunea vamală	131	–1	0	3	3	134	106	13	9	3	12	131
15 Educație și cultură	1 401	–2	0	292	292	1 691	1 363	–38	17	312	328	1 654
16 Comunicare	214	–0	0	4	4	217	211	–3	17	3	20	229
17 Sănătate și protecția consumatorilor	624	49	0	22	22	695	582	–1	30	22	52	632
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	924	1	75	31	107	1 032	678	110	14	28	43	830
19 Relații externe	4 072	–12	0	107	107	4 168	3 579	91	50	84	134	3 805
20 Comerț	80	–2	0	2	2	81	79	1	6	2	9	88
21 Dezvoltare și relațiile cu statele ACP	1 894	93	265	178	443	2 430	1 680	–21	32	180	213	1 872
22 Extindere	1 081	0	6	45	51	1 132	1 661	– 296	16	56	72	1 437
23 Ajutor umanitar	797	110	0	8	8	915	797	49	6	7	13	859
24 Lupta antifraudă	78	0	0	0	0	78	74	0	6	0	6	80
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	188	–2	0	8	8	194	188	–2	18	8	25	212
26 Administrația Comisiei	981	12	0	99	99	1 093	986	13	126	101	227	1 226
27 Buget	278	–9	0	5	5	274	278	–9	10	5	16	285
28 Audit	11	–0	0	1	1	11	11	–0	1	1	1	12
29 Statistici	133	–1	0	11	11	143	101	14	7	16	23	138
30 Pensii și cheltuieli conexe	1 160	–24	0	0	0	1 136	1 160	–24	0	0	0	1 136
31 Servicii lingvistice	389	–10	0	77	77	456	389	–10	24	77	101	479
40 Rezerve	744	– 241	0	0	0	503	244	–15	0	0	0	229
90 Alte instituții	2 848	–43	8	156	164	2 970	2 848	–43	361	167	528	3 334
Total	133 846	3 105	381	8 585	8 966	145 917	116 096	–2 686	2 132	9 026	11 158	124 569

10.   Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	Credite de angajament autorizate	Angajamente luate					Credite reportate în 2010				Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate	Total	%	Venituri alocate	Reportări: decizie	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9 = 7 + 8	10 = 9/1	11	12	13	= 11 + 12 + 13	15 = 14/1
01 Afaceri economice și financiare	445	421	0	19	440	98,90 %	2	0	2	0,35 %	3	0	0	3	0,76 %
02 Întreprinderi	757	657	0	41	698	92,12 %	55	0	55	7,32 %	4	0	0	4	0,56 %
03 Concurență	94	90	0	2	92	97,29 %	2	0	2	1,96 %	1	0	0	1	0,75 %
04 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	11 255	11 186	2	8	11 196	99,47 %	6	40	46	0,41 %	13	0	0	13	0,12 %
05 Agricultură și dezvoltare rurală	61 260	54 989	0	5 065	60 054	98,03 %	928	252	1 180	1,93 %	26	0	0	26	0,04 %
06 Energie și transport	4 859	4 727	1	76	4 803	98,86 %	44	0	44	0,91 %	11	0	0	12	0,24 %
07 Mediu	488	451	0	9	460	94,25 %	19	0	19	3,83 %	9	0	0	9	1,92 %
08 Cercetare	5 388	4 732	0	352	5 084	94,35 %	301	0	301	5,59 %	3	0	0	3	0,06 %
09 Societatea informațională și mass-media	1 609	1 440	0	115	1 556	96,68 %	52	0	52	3,25 %	1	0	0	1	0,07 %
10 Cercetare directă	795	365	0	67	433	54,39 %	357	4	361	45,37 %	2	0	0	2	0,24 %
11 Afaceri maritime și pescuit	985	974	0	2	976	99,07 %	4	1	4	0,45 %	5	0	0	5	0,48 %
12 Piața internă	68	65	0	1	66	96,60 %	1	0	1	1,62 %	1	0	0	1	1,78 %
13 Politica regională	38 560	38 495	24	5	38 523	99,90 %	2	20	22	0,06 %	15	0	0	15	0,04 %
14 Impozitare și uniunea vamală	134	125	0	1	126	94,45 %	2	0	2	1,22 %	6	0	0	6	4,33 %
15 Educație și cultură	1 691	1 397	0	169	1 566	92,61 %	123	0	124	7,30 %	1	0	0	1	0,08 %
16 Comunicare	217	212	0	2	214	98,32 %	1	0	1	0,64 %	2	0	0	2	1,04 %
17 Sănătate și protecția consumatorilor	695	665	0	11	675	97,17 %	11	0	11	1,59 %	9	0	0	9	1,24 %
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	1 032	916	75	17	1 008	97,67 %	15	0	15	1,42 %	9	0	0	9	0,91 %
19 Relații externe	4 168	4 052	0	53	4 105	98,51 %	54	0	54	1,29 %	8	0	0	8	0,20 %
20 Comerț	81	76	0	1	78	96,18 %	1	0	1	1,63 %	2	0	0	2	2,20 %
21 Dezvoltare și relațiile cu statele ACP	2 430	1 982	265	78	2 325	95,68 %	100	0	100	4,11 %	5	0	0	5	0,21 %
22 Extindere	1 132	1 079	6	35	1 120	98,96 %	10	1	10	0,91 %	1	0	0	1	0,12 %
23 Ajutor umanitar	915	906	0	7	913	99,79 %	1	0	1	0,11 %	1	0	0	1	0,10 %
24 Lupta antifraudă	78	77	0	0	77	98,64 %	0	0	0	0,00 %	1	0	0	1	1,36 %
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	194	183	0	4	187	96,65 %	4	0	4	1,97 %	3	0	0	3	1,38 %
26 Administrația Comisiei	1 093	985	0	63	1 048	95,92 %	36	0	36	3,34 %	8	0	0	8	0,74 %
27 Buget	274	268	0	3	272	99,07 %	2	0	2	0,74 %	1	0	0	1	0,19 %
28 Audit	11	10	0	0	11	96,77 %	0	0	0	1,93 %	0	0	0	0	1,30 %
29 Statistici	143	129	0	4	133	92,73 %	7	0	7	4,94 %	3	0	0	3	2,33 %
30 Pensii și cheltuieli conexe	1 136	1 117	0	0	1 117	98,36 %	0	0	0	0,00 %	19	0	0	19	1,64 %
31 Servicii lingvistice	456	375	0	49	424	93,01 %	28	0	28	6,25 %	3	0	0	3	0,74 %
40 Rezerve	503	0	0	0	0	0,00 %	0	0	0	0,00 %	503	0	0	503	100,00 %
90 Alte instituții	2 970	2 659	8	100	2 767	93,16 %	56	10	66	2,22 %	137	0	0	137	4,62 %
Total	145 917	135 806	381	6 358	142 545	97,69 %	2 225	328	2 553	1,75 %	817	0	2	819	0,56 %

11.   Executarea creditelor de plată pe domenii de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	Plata Credite autorizate	Plăți efectuate					Credite reportate în 2010					Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate	Total	%	Reportări automate	Reportări prin decizie	Venituri alocate	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9	10 = 7 + 8 + 9	11 = 10/1	12	13	14	15 = 12 + 13 + 14	16 = 15/1
01 Afaceri economice și financiare	345	300	15	13	327	94,82 %	6	0	9	14	4,10 %	3	1	0	4	1,08 %
02 Întreprinderi	705	514	16	28	558	79,21 %	13	0	76	89	12,57 %	52	4	2	58	8,22 %
03 Concurență	107	82	11	2	95	88,32 %	8	0	2	10	9,40 %	1	2	0	2	2,28 %
04 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	9 929	8 886	13	7	8 906	89,70 %	17	732	6	755	7,60 %	263	5	0	268	2,70 %
05 Agricultură și dezvoltare rurală	56 413	49 365	780	5 064	55 209	97,87 %	26	0	929	954	1,69 %	58	192	0	249	0,44 %
06 Energie și transport	2 480	2 177	16	61	2 253	90,84 %	17	75	85	177	7,12 %	41	5	4	51	2,04 %
07 Mediu	409	328	16	12	356	87,17 %	18	6	7	30	7,40 %	19	3	0	22	5,44 %
08 Cercetare	5 644	4 490	36	300	4 826	85,50 %	44	0	745	789	13,97 %	16	10	4	30	0,53 %
09 Societatea informațională și mass-media	1 552	1 268	13	94	1 375	88,58 %	15	0	158	173	11,13 %	2	2	0	5	0,30 %
10 Cercetare directă	735	321	34	56	411	55,87 %	32	2	280	314	42,73 %	6	4	0	10	1,40 %
11 Afaceri maritime și pescuit	715	588	3	2	592	82,87 %	4	11	4	19	2,69 %	102	1	0	103	14,45 %
12 Piață internă	76	59	6	1	66	86,89 %	6	0	1	7	9,47 %	1	1	0	3	3,64 %
13 Politică regională	26 793	26 564	174	1	26 740	99,80 %	13	0	2	15	0,06 %	20	18	0	38	0,14 %
14 Impozitare și uniunea vamală	131	111	8	1	120	91,54 %	7	0	2	9	6,53 %	1	1	0	3	1,92 %
15 Educație și cultură	1 654	1 310	15	171	1 495	90,38 %	14	0	140	153	9,27 %	3	2	1	6	0,35 %
16 Comunicare	229	189	13	2	204	89,22 %	15	0	2	16	7,17 %	5	4	0	8	3,61 %
17 Sănătate și protecția consumatorilor	632	484	28	14	526	83,25 %	28	0	7	35	5,58 %	68	2	0	71	11,16 %
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	830	718	7	19	744	89,64 %	6	0	9	16	1,89 %	63	7	0	70	8,47 %
19 Relații externe	3 805	3 576	38	59	3 673	96,55 %	43	6	24	72	1,90 %	46	12	0	59	1,54 %
20 Comerț	88	71	5	1	77	88,09 %	6	0	1	8	8,56 %	2	1	0	3	3,35 %
21 Dezvoltare și relațiile cu statele ACP	1 872	1 588	27	83	1 698	90,68 %	40	0	98	138	7,37 %	31	5	0	37	1,95 %
22 Extindere	1 437	1 250	11	48	1 308	91,08 %	9	1	8	18	1,25 %	106	5	0	110	7,67 %
23 Ajutor umanitar	859	788	5	7	800	93,13 %	6	40	1	47	5,42 %	12	0	0	12	1,45 %
24 Lupta antifraudă	80	67	4	0	71	88,65 %	7	0	0	7	8,51 %	1	2	0	2	2,84 %
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	212	167	14	3	185	87,27 %	15	0	4	20	9,32 %	3	4	0	7	3,42 %
26 Administrația Comisiei	1 226	875	108	50	1 034	84,34 %	113	0	51	164	13,35 %	10	18	0	28	2,30 %
27 Buget	285	259	9	2	271	95,19 %	9	0	3	12	4,29 %	1	1	0	1	0,52 %
28 Audit	12	10	0	0	10	90,05 %	1	0	0	1	7,43 %	0	0	0	0	2,52 %
29 Statistici	138	107	6	7	120	87,27 %	6	0	8	15	10,63 %	2	1	0	3	2,09 %
30 Pensii și cheltuieli conexe	1 136	1 117	0	0	1 117	98,36 %	0	0	0	0	0,00 %	19	0	0	19	1,64 %
31 Servicii lingvistice	479	354	22	45	422	87,91 %	21	0	32	53	11,02 %	3	2	0	5	1,07 %
40 Rezerve	229	0	0	0	0	0,00 %	0	0	0	0	0,00 %	229	0	0	229	100,00 %
90 Alte instituții	3 334	2 344	327	100	2 771	83,12 %	315	10	67	392	11,75 %	137	34	0	171	5,13 %
Total	124 569	110 325	1 782	6 253	118 361	95,02 %	877	882	2 760	4 519	3,63 %	1 326	350	13	1 688	1,36 %

12.   Variația angajamentelor restante în funcție de domeniul de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior				Angajamente ale exercițiului				Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului
	Angajamente reportate din exercițiile anterioare	Deblocări/Reevaluări/Anulări	Plăți	Angajamente restante la sfârșitul exercițiului	Angajamente efectuate în cursul exercițiului	Plăți	Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate	Angajamente restante la sfârșitul exercițiului
01 Afaceri economice și financiare	329	–17	– 129	183	440	– 199	–0	241	424
02 Întreprinderi	653	–25	– 238	390	698	– 321	–0	377	767
03 Concurență	13	–1	–11	1	92	–83	–0	8	9
04 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale	24 080	–90	–8 675	15 315	11 196	– 231	–0	10 964	26 279
05 Agricultură și dezvoltare rurală	12 408	–98	–6 854	5 457	60 054	–48 355	–0	11 699	17 155
06 Energie și transport	4 302	– 139	–1 471	2 692	4 803	– 782	–0	4 021	6 714
07 Mediu	682	–36	– 225	421	460	– 131	–0	329	750
08 Cercetare	8 253	– 103	–3 319	4 831	5 084	–1 507	–7	3 569	8 400
09 Societatea informațională și mass-media	2 255	–24	– 947	1 283	1 556	– 428	–1	1 127	2 411
10 Cercetare directă	146	–10	–87	49	433	– 324	–0	109	158
11 Afaceri maritime și pescuit	1 347	–99	– 364	884	976	– 229	–1	747	1 631
12 Piața internă	17	–2	–13	2	66	–53	–0	13	15
13 Politica regională	81 674	– 225	–25 542	55 907	38 523	–1 198	–0	37 325	93 232
14 Impozitare și uniunea vamală	90	–13	–54	23	126	–67	–1	59	82
15 Educație și cultură	563	–48	– 232	283	1 566	–1 263	–0	303	586
16 Comunicare	88	–8	–68	13	214	– 136	–0	77	90
17 Sănătate și protecția consumatorilor	614	–58	– 289	268	675	– 237	–0	438	706
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	866	–81	– 308	477	1 008	– 436	–0	572	1 049
19 Relații externe	8 785	– 183	–2 492	6 110	4 105	–1 181	–0	2 924	9 034
20 Comerț	21	–2	–14	5	78	–63	–0	14	19
21 Dezvoltare/relațiile cu statele ACP	2 818	–54	– 790	1 974	2 325	– 908	–0	1 417	3 391
22 Extindere	3 905	– 543	– 989	2 373	1 120	– 320	–0	800	3 173
23 Ajutor umanitar	422	–23	– 248	151	913	– 551	–0	362	513
24 Lupta antifraudă	29	–3	–16	10	77	–55	0	22	32
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	21	–4	–16	1	187	– 169	–0	19	19
26 Administrația Comisiei	173	–18	– 136	19	1 048	– 898	–1	149	168
27 Buget	10	–1	–9	0	272	– 262	–0	10	10
28 Audit	1	–0	–0	0	11	–10	–0	1	1
29 Statistici	92	–4	–44	45	133	–77	–0	56	101
30 Pensii și cheltuieli conexe	0	0	0	0	1 117	–1 117	0	0	0
31 Servicii lingvistice	24	–2	–22	0	424	– 400	–0	24	24
90 Alte instituții	366	–34	– 321	11	2 767	–2 450	0	317	328
Total	155 045	–1 946	–53 923	99 177	142 545	–64 438	–12	78 095	177 272

13.   Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiu de origine a angajamentului în funcție de domeniul de politică

Milioane EUR
Domeniul de politică	<2003	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	Total
01 Afaceri economice și financiare	0	0	0	17	93	32	41	241	424
02 Întreprinderi	12	8	7	19	37	88	219	377	767
03 Concurență	0	0	0	0	0	0	1	8	9
04 Ocuparea forței de muncă și probleme sociale	133	17	28	466	4 283	1 363	9 024	10 964	26 279
05 Agricultură și dezvoltare rurală	35	0	2	26	1 737	4	3 653	11 699	17 155
06 Energie și transport	80	31	100	172	302	743	1 264	4 021	6 714
07 Mediu	1	7	17	43	66	112	175	329	750
08 Cercetare	84	235	238	440	841	1 232	1 761	3 569	8 400
09 Societatea informațională și mass-media	3	16	29	113	195	329	598	1 127	2 411
10 Cercetare directă	1	1	0	5	8	8	26	109	158
11 Pescuit și afaceri maritime	39	17	9	34	301	32	451	747	1 631
12 Piață internă	0	0	0	0	0	0	2	13	15
13 Politică regională	412	476	1 085	1 825	13 108	7 765	31 235	37 325	93 232
14 Impozitare și uniunea vamală	0	0	0	0	1	6	16	59	82
15 Educație și cultură	12	8	7	23	43	54	136	303	586
16 Comunicare	0	0	0	0	0	2	11	77	90
17 Sănătate și protecția consumatorilor	4	9	14	8	23	45	164	438	706
18 Spațiul de libertate, securitate și justiție	5	1	9	19	32	156	256	572	1 049
19 Relații externe	579	166	330	386	987	1 439	2 222	2 924	9 034
20 Comerț	0	0	0	0	0	2	3	14	19
21 Dezvoltare și relațiile cu statele ACP	131	56	103	215	346	442	682	1 417	3 391
22 Extindere	174	45	62	164	561	566	801	800	3 173
23 Ajutor umanitar	2	0	0	0	4	25	120	362	513
24 Lupta antifraudă	0	0	0	0	0	4	5	22	32
25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică	0	0	0	0	0	0	0	19	19
26 Administrația Comisiei	0	0	0	0	0	5	13	149	168
27 Buget	0	0	0	0	0	0	0	10	10
28 Audit	0	0	0	0	0	0	0	1	1
29 Statistică	1	0	0	3	7	9	25	56	101
30 Pensii și cheltuieli conexe	0	0	0	0	0	0	0	0	0
31 Servicii lingvistice	0	0	0	0	0	0	–0	24	24
90 Alte instituții	0	0	0	0	0	0	11	317	328
Total	1 709	1 093	2 042	3 977	22 978	14 463	52 915	78 095	177 272

14.   Sinteza execuției veniturilor bugetare pe instituții

Milioane EUR
Instituția	Credite de venit		Creanțe constatate			Venituri			Încasări ca % din buget	Sold
	Inițiale	Finale	Exercițiu în curs	Reportate	Total	Din creanțele exercițiului în curs	Din creanțele reportate	Total
Parlamentul European	99	99	164	86	250	137	4	141	142,54 %	109
Consiliu	53	53	96	12	108	90	12	102	192,94 %	6
Comisia	115 869	112 808	117 818	11 758	129 576	114 950	2 335	117 285	103,97 %	12 291
Curtea de Justiție	38	38	41	0	41	41	0	41	106,26 %	0
Curtea de Conturi	19	19	19	1	19	18	0	19	98,50 %	0
Comitetul Economic și Social	10	10	16	0	16	16	0	16	164,23 %	0
Comitetul Regiunilor	7	7	20	0	20	20	0	20	309,74 %	0
Ombudsmanul	1	1	1	0	1	1	0	1	112,93 %	0
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	1	1	1	0	1	1	0	1	78,73 %	0
Total	116 096	113 035	118 175	11 857	130 032	115 274	2 351	117 626	104,06 %	12 407

15.   Executarea creditelor de angajament și de plată pe instituții

Credite de angajament

Milioane EUR
Instituția	Credite de angajament autorizate	Angajamente luate					Credite reportate în 2010				Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Din venituri alocate	Reportări prin decizie	Total	%	Din creditele exercițiului	Credite reportate	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9 = 7 + 8	10 = 9/1	11	12	13	14 = 11 + 12 + 13	15 = 14/1
Parlamentul European	1 596	1 418	8	42	1 467	91,94 %	16	10	26	1,65 %	102	0	0	102	6,42 %
Consiliu	642	551	0	41	593	92,33 %	38	0	38	5,88 %	12	0	0	12	1,80 %
Comisia	142 947	133 147	373	6 258	139 779	97,78 %	2 169	318	2 487	1,74 %	680	0	2	682	0,48 %
Curtea de Justiție	318	311	0	1	313	98,50 %	1	0	1	0,37 %	4	0	0	4	1,14 %
Curtea de Conturi	188	173	0	0	173	92,19 %	0	0	0	0,21 %	14	0	0	14	7,59 %
Comitetul Economic și Social	122	117	0	3	120	98,02 %	0	0	0	0,33 %	2	0	0	2	1,65 %
Comitetul Regiunilor	88	75	0	12	87	98,37 %	0	0	0	0,08 %	1	0	0	1	1,56 %
Ombudsmanul	9	8	0	0	8	91,98 %	0	0	0		1	0	0	1	8,02 %
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	7	5	0	0	5	81,44 %	0	0	0		1	0	0	1	18,56 %
Total	145 917	135 806	381	6 358	142 545	97,69 %	2 225	328	2 553	1,75 %	817	0	2	819	0,56 %

Credite de plată

Milioane EUR
Instituția	Credite de plată autorizate	Plăți efectuate					Credite reportate în 2010					Credite anulate
		Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Reportări automate	Reportări prin decizie	Din venituri alocate	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5 = 2 + 3 + 4	6 = 5/1	7	8	9	10 = 7 + 8 + 9	11 = 10/1	12	13	14	15 = 12 + 13 + 14	16 = 15/1
Parlamentul European	1 799	1 237	186	43	1 466	81,50 %	180	10	22	212	11,78 %	102	19	0	121	6,72 %
Consiliu	762	510	108	41	659	86,44 %	41	0	42	83	10,86 %	12	9	0	21	2,70 %
Comisia	121 235	107 981	1 455	6 154	115 590	95,34 %	562	872	2 693	4 127	3,40 %	1 189	316	13	1 517	1,25 %
Curtea de Justiție	332	293	13	1	307	92,47 %	18	0	1	19	5,84 %	4	2	0	6	1,69 %
Curtea de Conturi	200	112	11	0	123	61,35 %	61	0	0	62	30,76 %	14	2	0	16	7,89 %
Comitetul Economic și Social	128	110	4	3	117	91,69 %	6	0	1	8	5,95 %	2	1	0	3	2,37 %
Comitetul Regiunilor	95	69	5	12	86	90,09 %	6	0	1	6	6,75 %	1	2	0	3	3,17 %
Ombudsmanul	10	8	1	0	8	84,57 %	1	0	0	1	7,57 %	1	0	0	1	7,86 %
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	8	4	1	0	5	64,24 %	1	0	0	1	15,02 %	1	0	0	2	20,75 %
Total	124 569	110 325	1 782	6 253	118 361	95,02 %	877	882	2 760	4 519	3,63 %	1 326	350	13	1 688	1,36 %

16.   Veniturile agențiilor: previziuni bugetare, creanțe și sume primite

Milioane EUR
Agenție	Bugetul de venituri prevăzute	Creanțe constatate	Sume primite	Sold	Domeniu de politică — Finanțarea de către Comisie
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației	122	102	92	10	06
Frontex	89	80	80	0	18
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	19	18	17	1	15
Colegiul European de Poliție	9	7	7	0	18
Agenția Europeană pentru Produse Chimice	70	71	71	0	02
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor	51	49	49	0	17
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie	15	16	15	0	18
Agenția Europeană de Mediu	40	42	42	0	07
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului	10	10	10	0	11
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară	69	65	65	0	17
Autoritatea de Supraveghere a GNSS European	44	41	41	0	06
Fuziune pentru energie	174	174	143	31	08
Eurojust	28	28	28	0	18
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă	53	51	51	0	06
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne	225	194	194	0	12
Agenția Europeană pentru Medicamente	194	198	196	1	02
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor	8	8	8	0	09
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene	17	13	13	0	18
Agenția Europeană a Căilor Ferate	21	21	21	0	06
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă	14	13	13	0	04
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE	63	52	45	7	31
Fundația Europeană de Formare	20	19	19	0	15
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante	13	12	12	0	17
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă	20	20	20	0	04
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură	48	48	48	0	15
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare	13	13	13	0	06
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare	14	13	13	0	08
Agenția Executivă pentru Cercetare	22	22	21	0	08
Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică	6	6	6	0	17
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport	9	9	9	0	06
Total	1 501	1 415	1 363	52

Milioane EUR
Tip de venit	Bugetul de venituri prevăzute	Creanțe constatate	Sume primite	Sold
Subvenția Comisiei Europene	824	796	796	-0
Venit din onorarii	415	399	388	11
Alte venituri	262	220	179	41
Total	1 501	1 415	1 363	52

17.   Agenții: credite de angajament și de plată pe agenție

Milioane EUR
Agenție	Credite de angajament			Credite de plată
	Credite	Angajamente efectuate	Reportate în 2010	Credite	Plăți efectuate	Reportate în 2010
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației	136	107	27	150	96	52
Frontex	90	82	2	119	77	25
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	21	19	1	22	18	2
Colegiul European de Poliție	13	10	2	14	6	5
Agenția Europeană pentru Produse Chimice	70	67	0	83	57	20
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor	51	48	0	67	44	18
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie	16	16	0	17	15	1
Agenția Europeană de Mediu	42	42	0	48	40	7
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului	10	10	0	11	10	1
Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară	71	69	0	87	67	10
Autoritatea de Supraveghere a GNSS European	145	119	26	120	68	52
Fuziune pentru energie	404	400	4	206	133	60
Eurojust	28	26	1	31	23	6
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă	49	46	0	57	46	2
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne	338	146	0	367	140	31
Agenția Europeană pentru Medicamente	194	185	0	230	181	40
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor	8	8	0	10	8	2
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene	17	17	0	24	17	7
Agenția Europeană a Căilor Ferate	21	21	0	25	20	5
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă	15	13	1	19	13	5
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE	63	36	0	66	36	4
Fundația Europeană de Formare	21	20	2	23	20	2
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante	14	12	0	14	12	0
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă	21	21	1	26	20	6
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură	48	46	0	54	46	6
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare	13	12	0	15	12	1
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare	14	13	0	21	17	2
Agenția Executivă pentru Cercetare	22	23	0	22	18	4
Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică	6	6	0	7	5	1
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport	9	8	0	10	8	1
Total	1 972	1 647	68	1 964	1 272	377

Milioane EUR
Natura cheltuielilor	Credite de angajament			Credite de plată
	Credite	Angajamente luate	Reportate în 2010	Credite	Plăți efectuate	Reportate în 2010
Personal	547	508	0	561	500	15
Cheltuieli administrative	246	238	0	331	232	83
Cheltuieli operaționale	1 179	901	67	1 072	540	279
Total	1 972	1 647	68	1 964	1 272	377

18.   Rezultatul bugetar, inclusiv al agențiilor

Milioane EUR
	UNIUNEA EUROPEANĂ	AGENȚII	Eliminarea subvențiilor acordate agențiilor	TOTAL
Venituri ale exercițiului financiar	117 626	1 363	(796)	118 193
Plăți față de creditele exercițiului în curs	(116 579)	(1 082)	796	(116 865)
Credite de plată reportate în exercițiul N+1	(1 759)	(377)	0	(2 136)
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul N-1	2 791	188	0	2 979
Diferențe de schimb valutar din perioada exercițiului bugetar	185	(5)	0	180
Rezultatul bugetar	2 264	87	0	2 351

SECȚIUNEA B:   NOTE: EXPLICATIVE LA RAPOARTELE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ

1.   PRINCIPII, STRUCTURĂ ȘI CREDITE BUGETARE

1.1.   DISPOZIȚII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Conturile bugetare sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 (JO L 248 16.9.2002) privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament financiar. Bugetul general, principalul instrument al politicii financiare a UE, este instrumentul care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile UE pentru fiecare exercițiu.

Pentru fiecare exercițiu, Comisia estimează veniturile și cheltuielile tuturor instituțiilor pentru exercițiul respectiv și elaborează un proiect de buget preliminar pe care îl trimite autorității bugetare. Pe baza acestui proiect de buget preliminar, Consiliul elaborează un proiect de buget care este apoi negociat de cele două componente ale autorității bugetare. Președintele Parlamentului declară că bugetul a fost în cele din urmă adoptat, astfel bugetul putând fi executat. Execuția bugetară este o responsabilitate care revine, în principal, Comisiei.

1.2.   PRINCIPII BUGETARE

Bugetul general al Uniunii Europene este guvernat de o serie de principii de bază:

—   unitate și exactitate bugetară: toate cheltuielile și veniturile trebuie incluse într-un singur document bugetar, contabilizate la o linie bugetară, iar cheltuielile nu trebuie să depășească creditele autorizate;

—   universalitate: acest principiu include două reguli:

regula neafectării, care înseamnă că veniturile bugetare nu trebuie alocate unor anumite cheltuieli (veniturile totale trebuie să acopere cheltuielile totale);

regula bugetului brut, care înseamnă că veniturile și cheltuielile sunt înscrise în întregime în buget fără nicio ajustare a unora față de celelalte;

—   anualitate: creditele sunt autorizate pentru un singur exercițiu și, prin urmare, trebuie utilizate în exercițiul respectiv;

—   echilibru: veniturile și cheltuielile prezentate în buget trebuie echilibrate (veniturile estimate trebuie să fie egale cu creditele de plată);

—   specificitate: fiecare credit este afectat unui scop specific și unui obiectiv specific;

—   unitate de cont: bugetul este elaborat și executat în euro, la fel cum este și contabilitatea;

—   buna gestiune financiară: creditele bugetare sunt folosite în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume economie, eficiență și eficacitate;

—   transparență: bugetul și rectificările bugetare, precum și conturile finale sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

1.3.   STRUCTURA BUGETULUI

Bugetul constă în:

(a)	situație generală a veniturilor;

(b)

secțiuni separate care prezintă situațiile veniturilor și cheltuielilor fiecărei instituții: secțiunea I: Parlamentul; secțiunea II: Consiliul; secțiunea III: Comisia; secțiunea IV: Curtea de Justiție; secțiunea V: Curtea de Conturi; secțiunea VI: Comitetul Economic și Social; secțiunea VII: Comitetul Regiunilor; secțiunea VIII: Ombudsmanul; secțiunea IX: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

Posturile de venituri și cheltuieli ale fiecărei instituții sunt clasificate în funcție de tipul lor sau utilizarea care le este încredințată conform titlurilor, capitolelor, articolelor și posturilor. O parte din fondurile CECO în lichidare a fost pusă la dispoziția bugetului operațional al CECO în lichidare. Acest buget operațional a fost adoptat anual de Comisie, după consultări cu Consiliul și Parlamentul European. Ultimul buget a fost elaborat pentru perioada de la 1 ianuarie la 23 iulie 2002. De la 24 iulie 2002, veniturile și cheltuielile aferente bugetului operațional sunt incluse în contul de venituri și cheltuieli al CECO în lichidare. Restul angajamentelor care trebuie îndeplinite sunt prezentate la secțiunea pasive din bilanț.

1.4.   STRUCTURA CONTURILOR BUGETARE

1.4.1.    Prezentare generală

Doar bugetul Comisiei conține credite administrative și credite de funcționare. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între două tipuri de credite: credite nediferențiate și credite diferențiate. Creditele nediferențiate sunt folosite pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Acestea acoperă toate capitolele administrative ale bugetului din secțiunea Comisie și integral celelalte secțiuni, creditele FEGA care sunt anuale și anumite credite de natură tehnică (rambursări, garanții pentru împrumuturi luate și împrumuturi acordate etc.). În cazul creditelor nediferențiate, suma creditelor de angajament este aceeași cu cea a creditelor de plată.

Creditele diferențiate au fost introduse pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Acestea au ca scop acoperirea operațiunilor multianuale și includ toate celelalte credite de la toate capitolele, cu excepția capitolului 1 din secțiunea Comisiei.

Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:

—   creditele de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile care se întind pe un anumit număr de ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare față de acțiuni care se întind pe mai mult de un exercițiu financiar, conform articolului 76 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pot fi defalcate pe mai mulți ani în rate anuale atunci când actul de bază prevede acest lucru;

—   creditele de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în exercițiul financiar curent și/sau în exerciții financiare anterioare.

1.4.2.    Originea creditelor

Principala sursă a creditelor este bugetul UE pentru exercițiul în curs. Totuși, există și alte tipuri de credite care rezultă din dispoziții ale Regulamentului financiar. Acestea provin din exerciții financiare anterioare sau din surse exterioare:

—

Creditele bugetare inițiale adoptate pentru exercițiul curent pot fi suplimentate cu transferuri între linii, în conformitate cu normele prevăzute la articolele 22-24 din Regulamentul financiar [(CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002)] și prin rectificări bugetare (prevăzute la articolele 37 și 38 din Regulamentul financiar).

—

Creditele reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție suplimentează, de asemenea, bugetul curent. Este vorba despre: — creditele de plată nediferențiate care pot fi reportate automat doar pentru un exercițiu financiar, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul financiar; — creditele reportate prin decizia instituțiilor în unul din două cazuri: dacă etapele pregătitoare au fost terminate [articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar] sau dacă temeiul juridic este adoptat cu întârziere [articolul 9 alineatul (2) litera (b)]. Atât creditele de angajament, cât și cele de plată pot fi reportate [articolul 9 alineatul (3)]; precum și — creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a deblocărilor: acest lucru implică reînscrierea creditelor de angajament aferente fondurilor structurale care au fost deblocate. Sumele pot fi reînscrise în mod excepțional în cazul unei erori a Comisiei sau dacă sunt indispensabile pentru finalizarea programului (articolul 157 din Regulamentul financiar).

—

Venituri alocate care sunt alcătuite din: — restituiri atunci când sumele sunt venituri alocate la linia bugetară care a suportat cheltuielile inițiale și care pot fi reportate nelimitat; — credite AELS: acordul cu Spațiul Economic European oferă contribuții financiare de la membrii săi pentru anumite activități din bugetul UE. Liniile bugetare respective și sumele prevăzute sunt publicate în anexa III la bugetul UE. Liniile respective sunt majorate prin contribuția AELS. Creditele nefolosite la încheierea exercițiului sunt anulate și returnate țărilor SEE; — venituri provenite de la părți terțe/alte țări care au încheiat acorduri cu Uniunea Europeană care presupun o contribuție financiară pentru activitățile UE. Sumele primite sunt considerate venituri de la părți terțe care sunt alocate liniilor bugetare respective (adesea în domeniul cercetării) și pot fi reportate nelimitat (articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul financiar); — lucrări pentru părți terțe: ca parte din activitățile de cercetare ale acestora, centrele de cercetare ale UE pot lucra pentru organisme externe [articolul 161 alineatul (2) din Regulamentul financiar]. Asemenea veniturilor de la părți terțe, lucrările pentru părți terțe sunt alocate unor linii bugetare specifice și pot fi reportate nelimitat [articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul financiar]; precum și — credite puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării plăților din cont: acestea sunt fonduri UE care au fost rambursate de către beneficiari și care pot fi reportate nelimitat. În domeniul fondurilor structurale, reînscrierea se bazează pe o decizie a Comisiei [articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 228 din normele metodologice de aplicare a acestuia].

1.4.3.    Alcătuirea creditelor disponibile

—	Credite bugetare definitive = credite bugetare adoptate inițial + creditele bugetului rectificativ + transferuri;

—	Credite suplimentare = venituri alocate (a se vedea mai sus) + credite reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție ca urmare a deblocărilor;

—	Credite totale autorizate = credite bugetare definitive + credite suplimentare;

—	Credite ale exercițiului (folosite pentru calcularea rezultatului bugetar) = credite bugetare definitive + venituri alocate.

1.5.   EXECUȚIA BUGETARĂ

Execuția bugetară este guvernată de articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul financiar, care prevede: „Comisia execută bugetul în conformitate cu prezentul regulament, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate”. Articolul 50 prevede că se conferă instituțiilor, de către Comisie, competențele necesare pentru execuția secțiunilor bugetare aferente acestora.

1.6.   ANGAJAMENTE RESTANTE (RAL)

Odată cu introducerea creditelor diferențiate, s-a creat un decalaj între angajamentele contractate și plățile efectuate: acest decalaj, corespunzând angajamentelor restante, reprezintă intervalul de timp dintre momentul în care au fost contractate angajamentele și cel în care au fost făcute plățile corespunzătoare.

2.   EXPLICAREA RAPOARTELOR PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ

2.1.   REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI (Tabelul 1)

2.1.1.    Dispoziții generale

Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului în conturile deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului financiar precedent. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma reală primită în cursul exercițiului.

În vederea calculării rezultatului bugetar al exercițiului, cheltuielile includ plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului plus orice credite din exercițiul respectiv care sunt reportate în exercițiul următor. Plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului reprezintă plăți efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul Fondului european de garantare agricolă, plățile sunt cele efectuate de statele membre între 16 octombrie 2008 și 15 octombrie 2009, cu condiția înștiințării contabilului cu privire la angajament și la autorizație până la 31 ianuarie 2010. Cheltuielile FEGA pot fi supuse unei decizii de conformitate în urma controalelor din statele membre.

Rezultatul bugetar este alcătuit din două elemente: rezultatul Uniunii Europene și rezultatul participării țărilor AELS care aparțin SEE. În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind resursele proprii, acest rezultat reprezintă diferența dintre:

—	veniturile totale încasate în exercițiul respectiv;

—	și plățile totale efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv plus suma totală a creditelor exercițiului respectiv reportate în exercițiul următor.

Următoarele elemente sunt adăugate sau deduse din cifra rezultată:

—	soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exercițiile anterioare și orice plată care, din cauza fluctuației cursului euro, depășește creditele nediferențiate reportate din exercițiul anterior;

—	soldul câștigurilor și pierderilor din cursul de schimb înregistrate în cursul exercițiului.

Rezultatul bugetar este returnat statelor membre în exercițiul următor prin deducerea din sumele scadente ale acestora în exercițiul respectiv.

Creditele reportate din exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la părți terțe și activităților pentru acestea, care prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse împreună cu creditele adiționale pentru exercițiul financiar. Aceasta explică diferența dintre reportările din exercițiul anterior în situațiile privind execuția bugetară din 2009 și cele reportate în exercițiul următor în situațiile privind execuția bugetară din 2008. Creditele de plată destinate reutilizării și creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării aconturilor nu sunt luate în considerare când se calculează rezultatul exercițiului.

Creditele de plată reportate includ: reportările automate și reportările prin decizie. Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exercițiul anterior indică acum doar anulările creditelor reportate automat și prin decizie. Aceasta include, de asemenea, și diminuarea creditelor veniturilor alocate reportate pentru exercițiul următor față de 2008.

2.1.2.    Reconcilierea rezultatului bugetar cu rezultatul economic

Rezultatul economic al exercițiului este calculat în conformitate cu principiile contabilității pe bază de angajamente. Însă rezultatul bugetar se bazează pe regulile contabilității de casă modificată, în conformitate cu Regulamentul financiar. Cum ambele sunt rezultatul acelorași tranzacții subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, punând în evidență principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli.

Reconciliere: rezultat economic – rezultat bugetar 2009

Milioane EUR
	2009	2008
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI	4 457	12 686
Venituri
Creanțe constatate în cursul exercițiului curent dar necolectate încă	(2 806)	(4 685)
Creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în anul curent	2 563	3 485
Venituri angajate (nete)	436	(724)
Cheltuieli
Cheltuieli angajate (nete)	5 381	6 353
Cheltuieli aferente exercițiului precedent și plătite în exercițiul curent	(432)	(219)
Efect net al prefinanțării	(9 458)	(16 446)
Credite de plată reportate în exercițiul următor	(1 759)	(3 914)
Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor nefolosite	4 573	1 182
Variații ale provizioanelor	(329)	4 316
Altele	(153)	(88)
Rezultatul economic al agențiilor + CECO	(209)	(136)
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI	2 264	1 810

Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare efective ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiului și sumelor colectate din creanțe constatate în exercițiile anterioare. Astfel, creanțele constatate în cursul exercițiului curent, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. Dimpotrivă, creanțele constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Venitul net angajat este format, în principal, din venituri angajate corespunzând unor prelevări agricole, din resurse proprii și dobânzi și dividende. Numai efectul net, adică venitul angajat în exercițiul curent minus veniturile angajate anulate din exercițiile anterioare este luat în considerare.

Elemente de reconciliere - Cheltuieli

Cheltuielile nete angajate constau, în principal, în cheltuieli angajate în scopul separării exercițiului, respectiv cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care nu sunt încă raportate către UE.

Cum cheltuielile angajate nu sunt considerate cheltuieli bugetare, plățile efectuate în exercițiul curent aferente facturilor înregistrate în exercițiile anterioare sunt parte integrantă din cheltuielile bugetare ale exercițiului curent.

Efectul net al prefinanțării este combinația dintre (1) noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul curent și înregistrate ca și cheltuieli bugetare ale exercițiului și (2) regularizarea prefinanțării plătite în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Ultimele reprezintă o cheltuială angajată, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

În afara plăților efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv, creditele aferente exercițiului respectiv reportate la următorul exercițiu trebuie, de asemenea, luate în considerare la calculul rezultatului bugetar al exercițiului [în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000]. Același lucru se aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în exercițiul curent din reportările și anularea creditelor de plată nefolosite.

Variația provizioanelor este aferentă estimărilor de la sfârșitul exercițiului efectuate în contabilitatea de angajamente (în principal beneficiile angajaților), care nu au impact asupra conturilor bugetare. Alte sume de reconciliat includ diferite elemente precum amortizarea, achiziționarea de active, plățile aferente achiziționărilor în leasing și participările financiare pentru care înregistrările diferă între contabilitatea bugetară și cea de angajamente.

În sfârșit, rezultatele economice ale agențiilor și ale CECO, incluse în rezultatul economic consolidat trebuie excluse deoarece execuția lor bugetară nu face parte din rezultatul bugetar consolidat.

2.2.   COMPARAȚIA ÎNTRE BUGET ȘI SUMELE REALE ( Tabelul 2 )

În bugetul adoptat inițial, semnat de Președintele Parlamentului European la 18 decembrie 2008, valoarea creditelor de plată fusese fixată la 116 096 de milioane EUR, urmând a fi finanțată prin resurse proprii în valoare totală de 114 736 de milioane EUR. Trebuie observat faptul că estimarea veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial este supusă ajustărilor pe parcursul exercițiului bugetar, asemenea modificări fiind prezentate în bugetele rectificative. Ajustările plăților statelor membre privind resursele proprii bazate pe VNB garantează corespondența între veniturile și cheltuielile înscrise în buget. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.

Venituri:

În cursul exercițiului 2009 au fost adoptate zece bugete rectificative. Impactul acestora asupra secțiunii venituri din bugetul 2009 se traduce printr-un venit final de 113 035 de milioane EUR. Acesta a fost finanțat prin resurse proprii în valoare totală de 110 238 de milioane EUR (astfel cu 4 498 de milioane mai puțin decât ceea ce s-a prevăzut inițial) și restul prin alte venituri. Necesarul redus de resurse proprii se datorează, în principal, includerii a 1 796 de milioane EUR aferente excedentului din exercițiul precedent, precum și efectului combinat al unei micșorări a creditelor de plată și al unei creșteri în previziunile de venituri în bugetul rectificativ nr. 10/2009. Acest din urmă caz a condus la o reducere suplimentară a resurselor proprii cu 2 888 de milioane EUR.

În ceea ce privește resursele proprii, colectarea resurselor proprii tradiționale a fost foarte aproape de suma prevăzută. Aceasta se explică prin faptul că estimările bugetare au fost modificate la momentul întocmirii bugetului rectificativ nr. 6/2009 (au fost micșorate cu 5 226 milioane EUR), precum și mai târziu, la momentul întocmirii bugetului rectificativ nr. 10/2009 (de această dată au fost majorate cu 600 de milioane EUR). Aceste ajustări s-au bazat, pe de o parte, pe noile previziuni macroeconomice din primăvara lui 2009, care sunt mai puțin optimiste decât precedentele, și, pe de altă parte, pe evoluția colectării efective a contribuțiilor.

Plățile finale ale statelor membre privind TVA și VNB au corespuns, de asemenea foarte îndeaproape, cu estimările bugetare finale. Diferențele dintre sumele prevăzute și sumele efectiv plătite se explică prin diferențele în cursul de schimb valutar pentru euro folosit în scopuri bugetare și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.

Cheltuieli:

În exercițiul 2009, bugetul UE era încă în tranziție, de la un cadru financiar multianual la următorul. Creditele de angajament au reflectat orientările în materie de cheltuieli convenite pentru noua perioadă de programare 2007-2013, în timp ce partea corespunzătoare solicitărilor de plată aferente cadrului financiar anterior 2000-2006 era de aproape 12 %.

În ceea ce privește angajamentele, bugetul inițial și deci obiectivele de politică stabilite au fost realizate aproape conform planificării. Rata de execuție care exclude rezervele nefolosite (447 de milioane EUR pentru Fondul de ajustare la globalizare și 56 de milioane EUR pentru ajutoare de urgență) a atins 99,6 % din buget, fiind ajustat puțin pe parcursul exercițiului. La rubrica 2, Resurse naturale, angajamentele au fost majorate cu 259 de milioane (o creștere pentru planul de redresare cu 600 de milioane EUR pentru dezvoltare rurală, o reducere la sfârșitul exercițiului de 390 de milioane EUR și o creștere pentru măsurile privind boala limbii albastre de 49 de milioane EUR). La rubrica 5, Administrație, a fost aplicată o diminuare de 55 de milioane EUR. Acestea împreună reprezintă o creștere de numai 0,15 % din bugetul inițial, dacă nu se ia în considerare majorarea de 615 milioane EUR pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (din cauza specificului său, de rezervă pentru cheltuieli neprevăzute).

Rata de execuție a plăților, fără rezerva pentru ajutoare de urgență care nu a fost folosită, a fost de 95 % din bugetul inițial și 97 % din bugetul final. Principalele reduceri ale creditelor de plată au fost operate prin rectificări bugetare la rubrica 1a, Competitivitate, 738 de milioane EUR în total (din care cercetarea a însemnat 448 de milioane EUR), la rubrica 2, Resurse naturale, 2 632 de milioane EUR (Dezvoltare rurală 2 192 de milioane EUR) și Extindere 244 de milioane EUR.

Creditele votate nefolosite, fără rezerve, s-au ridicat în total la 2 395 de milioane EUR și au fost alcătuite în principal din: Fondul social european (674 de milioane EUR convergență și 248 de milioane EUR competitivitate regională), instrumentul pentru preaderare (142 de milioane EUR), administrația Comisiei (394 de milioane EUR) și competitivitate (377 de milioane EUR distribuite în cadrul rubricii 1a).

O analiză mai detaliată a rectificărilor bugetare, a contextului relevant, justificării și impactului acestora este prezentată în Partea A, care cuprinde o sinteză a execuției bugetare și în Partea B, care abordează fiecare rubrică a cadrului financiar, ale raportului Comisiei privind gestiunea bugetară și financiară 2009.

2.3.   VENITURI (Tabelul 3)

Veniturile din bugetul general al Uniunii Europene pot fi împărțite în două mari categorii: resursele proprii și alte venituri. Acest lucru este prevăzut la articolul 311 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, care stipulează că: „Bugetul este finanțat integral din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri”. Marea parte a cheltuielilor bugetare este finanțată din resursele proprii. Alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.

Resursele proprii se împart în trei categorii: resursele proprii tradiționale, resursa TVA și resursa VNB. Resursele proprii tradiționale includ la rândul lor cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrele bugetare în favoarea Regatului Unit, precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei.

Resursele proprii sunt alocate în conformitate cu normele prevăzute în Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 cu privire la sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene (DRP 2007). La 1 martie 2009, DRP 2007 a intrat în vigoare. Cu toate acestea s-a aplicat începând cu 1 ianuarie 2007. În consecință, efectele retroactive au fost luate în considerare în exercițiul bugetar 2009.

2.3.1.    Resursele proprii tradiționale

Resurse proprii tradiționale: toate sumele reprezentând resurse proprii tradiționale stabilite trebuie înregistrate în una sau alta dintre contabilitățile ținute de autoritățile competente.

—   În contabilitatea normală prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000: toate sumele recuperate sau garantate.

—   În contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000: toate sumele încă nerecuperate și/sau negarantate; sumele garantate, dar contestate, pot fi de asemenea înscrise în acest tip de contabilitate.

Pentru contabilitatea separată, statele membre trimit Comisiei o situație trimestrială care include:

—	soldul restant de recuperat în trimestrul precedent;

—	sumele recuperate în trimestrul respectiv;

—	rectificări ale bazei (corecții/anulări) în timpul trimestrului respectiv;

—	sumele amortizate;

—	soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv.

Resursele proprii tradiționale trebuie înregistrate în contul Comisiei la trezorerie sau organismul numit de statul membru cel mai târziu în prima zi lucrătoare de după a 19-a zi a celei de-a doua luni de după luna în care s-a constatat creanța (sau recuperat în cazul contului separat). Statele membre rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale. Creanțele din resursele proprii contingente sunt ajustate pe baza posibilității recuperării acestora.

2.3.2.    Resurse bazate pe TVA și resurse bazate pe VNB

Resursele proprii bazate pe TVA derivă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre, la baza TVA armonizată determinată în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (b) din DRP 2007. Rata uniformă este fixată la 0,30 %, cu excepția perioadei 2007-2013 în care rata pentru Austria este fixată la 0,225, pentru Germania la 0,15 % și pentru Țările de Jos și Suedia la 0,10 %. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.

Resursele proprii bazate pe TVA derivă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre, la baza TVA armonizată determinată în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia Consiliului din 29 septembrie 2000. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.

Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop furnizarea veniturilor necesare într-un anumit exercițiu, pentru a se acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiționale, resursele TVA și diverse venituri. Veniturile derivă din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre. Resursele bazate pe TVA și VNB sunt determinate pe baza previziunilor de TVA și VNB făcute odată cu pregătirea proiectului de buget preliminar. Aceste previziuni sunt revizuite ulterior; cifrele sunt actualizate în cursul exercițiului bugetar respectiv printr-un buget rectificativ.

Cifrele reale ale bazelor TVA și VNB sunt disponibile în cursul exercițiului următor exercițiului bugetar respectiv. Comisia calculează diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de bazele reale și sumele plătite efectiv pe baza previziunilor (revizuite). Aceste solduri ale TVA și VNB, fie pozitive fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare a lunii decembrie a exercițiul următor exercițiului bugetar respectiv. Se mai pot face corecții la bazele reale de calcul ale TVA și VNB în cursul următorilor patru ani, sub rezerva emiterii unei rezerve. Soldurile calculate anterior sunt ajustate și diferența este solicitată în același timp cu soldurile TVA și VNB pentru exercițiul bugetar anterior.

Când controlează situațiile TVA și datele VNB, Comisia poate să înștiințeze statele membre cu privire la rezerve asupra anumitor puncte care pot avea consecințe asupra contribuțiilor lor din resurse proprii. De exemplu, aceste puncte pot rezulta din absența unor date acceptabile sau din necesitatea de se a elabora o metodologie potrivită. Aceste rezerve trebuie văzute drept creanțe potențiale ale statelor membre pentru sume nesigure întrucât impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Când poate fi determinată suma exactă, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate ori în legătură cu soldurile TVA și VNB ori prin cereri individuale de fonduri.

2.3.3.    Corecția în favoarea Regatului Unit

Acest mecanism reduce plățile privind resursele proprii ale Regatului Unit, proporțional cu ceea ce este cunoscut drept „dezechilibru bugetar” și mărește plățile privind resursele proprii ale altor state membre în mod corespunzător. Mecanismul de corecție a dezechilibrului bugetar în favoarea Regatului Unit a fost instituit de Consiliul European de la Fontainebleau (iunie 1984) și prin decizia aferentă privind resursele proprii din 7 mai 1985. Scopul mecanismului era reducerea dezechilibrului bugetar al Regatului Unit printr-o reducere a plăților sale către UE. Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos beneficiază de o finanțare redusă a corecției (restricționată la o pătrime din cota lor normală).

2.3.4.    Reducerea brută pentru Țările de Jos și Suedia

Conform DRP 2007, Țările de Jos și Suedia beneficiază de o reducere brută a contribuțiilor anuale bazate pe VNB pentru perioada 2007 – 2013. Reducerea brută, de 605 milioane EUR pentru Țările de Jos și de 150 de milioane EUR pentru Suedia (în prețuri la nivelul anului 2004) este ajustată la prețurile curente prin aplicarea deflatorului PIB pentru UE exprimat în EUR și este acordată după calcularea și finanțarea corecției în favoarea Regatului Unit.

2.3.5.    Ajustările legate de aplicarea DRP 2007 pentru exercițiile 2007 și 2008

Articolul 11 din DRP 2007 prevede că odată ce decizia intră în vigoare, aceasta se aplică începând cu 1 ianuarie 2007. Aceasta înseamnă că finanțarea pentru anii 2007 și 2008 trebuie să fie recalculată conform noilor norme. Ajustarea (diferențele dintre vechiul și noul DRP pentru exercițiile 2007 și 2008) a fost introdusă în bugetul rectificativ nr. 3/2009 și a fost efectuată printr-o plată unică la 1 iunie 2009.

Pentru informații suplimentare privind execuția veniturilor, puteți consulta Raportul privind gestiunea bugetară și financiară 2009.

2.4.   CHELTUIELI (Tabelele 4-13)

2.4.1.    Cadrul financiar 2007-2013

Această secțiune descrie principalele categorii de cheltuieli ale UE, clasificate pe rubrici ale cadrului financiar 2007-2013. Exercițiul financiar 2009 a fost al treilea exercițiu acoperit de cadrul financiar 2007-2013. Plafonul general al creditelor de angajament din 2009 atinge valoarea de 134 722 de milioane EUR, echivalentul a 1,13 % din VNB. Plafonul aferent creditelor de plată ajunge la 120 445 de milioane EUR, respectiv 1,01 % din VNB. Tabelul de mai sus prezintă cadrul financiar în prețuri curente estimate pentru 2013.

Milioane EUR
	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013
1. Creștere durabilă	53 979	57 653	61 696	63 555	63 974	66 964	69 957
2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale	55 143	59 193	56 333	59 955	60 338	60 810	61 289
3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție	1 273	1 362	1 518	1 693	1 889	2 105	2 376
4. UE ca partener mondial	6 578	7 002	7 440	7 893	8 430	8 997	9 595
5. Administrație	7 039	7 380	7 525	7 882	8 334	8 670	9 095
6. Compensații	445	207	210	0	0	0	0
Credite de angajament:	124 457	132 797	134 722	140 978	142 965	147 546	152 312
Totalul creditelor de plată:	122 190	129 681	120 445	134 289	134 280	141 360	143 331

Rubrica 1 –   Creștere durabilă

Această rubrică se împarte în două componente separate, dar interconectate:

—	1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, care cuprinde cheltuielile de cercetare și inovare, educație și formare, rețele transeuropene, politică socială, piața internă și politicile adiacente;

—	1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă menită să consolideze convergența statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate, să suplimenteze strategia UE pentru dezvoltare durabilă în afara regiunilor cel mai puțin prospere și să susțină cooperarea interregională.

Rubrica 2 –   Conservarea și gestionarea resurselor naturale

Rubrica 2 include politicile comune agricole și de pescuit, măsurile în domeniul dezvoltării rurale și mediului, în special Natura 2000. Cuantumul rezervat pentru politica agricolă comună reflectă acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles din octombrie 2002.

Rubrica 3 –   Cetățenie, libertate, securitate și justiție

Noua rubrică 3 (Cetățenie, libertate, securitate și justiție) reflectă importanța din ce în ce mai mare acordată domeniilor în care UE are noi sarcini - justiție și afaceri interne, protecția frontierei, politica de imigrare și azil, sănătate publică și protecția consumatorului, cultură, tineret, informare și dialog cu cetățenii. Se poate defalca în două componente: 3a. Libertate, securitate și justiție și 3b. Cetățenie

Rubrica 4 –   UE ca partener mondial

Rubrica 4 acoperă toate acțiunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare. Comisia propusese să se integreze FED în perspectiva financiară, dar Consiliul European și Parlamentul European au convenit ca cele două să rămână separate.

Rubrica 5 –   Administrație

Această rubrică acoperă cheltuielile administrative necesare tuturor acestor instituții, pensiilor și școlilor europene. Pentru instituții, cu excepția Comisiei, aceste costuri alcătuiesc totalul cheltuielilor lor, dar agențiile și alte organisme au atât cheltuieli administrative, cât și cheltuieli operaționale.

Rubrica 6 –   Compensări

În conformitate cu acordul politic conform căruia statele membre nu ar trebui să devină cotizanți neți la buget la începutul aderării lor, la această rubrică a fost prevăzută compensarea. Această sumă a fost disponibilă ca transferuri către acestea pentru a le echilibra încasările și contribuțiile bugetare.

2.4.2.    Domenii de politică

Ca parte din folosirea gestiunii bazate pe activități (GBA) Comisia execută un buget bazat pe activități (BBA) în procesele de planificare și gestiune ale acesteia. GBA implică o structură bugetară în care titlurile bugetare corespund domeniilor de politică, iar capitolele bugetare activităților. BBA are ca scop oferirea unui cadru clar pentru punerea în practică a obiectivelor de politică ale Comisiei, prin mijloace de tipul politicilor legislative, financiare sau prin orice alte politici publice. Prin structurarea lucrărilor Comisiei în funcție de activități, se obține o imagine clară a acțiunilor Comisiei și, simultan, se realizează un cadru comun pentru stabilirea priorităților. Resursele sunt alocate priorităților în cursul procedurii bugetare folosind activitățile ca pietre de temelie pentru întocmirea bugetului. Prin stabilirea unei astfel de legături între activități și resursele alocate acestora, BBA urmărește creșterea eficienței și eficacității folosirii resurselor în cadrul Comisei.

Un domeniu de politică poate fi definit ca o grupare omogenă a activităților reprezentând părți din lucrările Comisiei, care sunt relevante pentru procesul decizional. Fiecare domeniu de politică corespunde, în general, unei direcții generale, și cuprinde în medie aproximativ 6 sau 7 activități distincte. Aceste domenii de politică sunt în principal operaționale, deoarece activitățile lor principale urmăresc avantajarea unui beneficiar terț, fiecare în cadrul domeniului respectiv de activitate. Bugetul operațional este completat cu cheltuielile administrative necesare pentru fiecare domeniu de politică.

Pentru informații suplimentare privind execuția cheltuielilor, puteți consulta Raportul privind gestiunea bugetară și financiară 2009.

2.5.   INSTITUȚII ȘI AGENȚII (Tabelele 14-18)

Rapoartele consolidate privind execuția bugetului general al Uniunii Europene includ, ca și în exercițiile anterioare, execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere că în cadrul bugetului UE este stabilit un buget separat pentru fiecare instituție. Agențiile nu au un buget separat în cadrul bugetului UE și sunt finanțate parțial de o subvenție din bugetul Comisiei.

Pentru a oferi toate informațiile bugetare relevante pentru agenții, partea bugetară a conturilor anuale consolidate include rapoarte separate privind execuția bugetelor individuale ale agențiilor tradiționale consolidate.

---

(1)  Conform articolului 83 din Statutul funcționarilor [(Regulamentul (CEE) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968, cu modificările ulterioare)], statele membre vor garanta în comun obligațiile relative la pensii.

(2)  La 17 decembrie 2009, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale UE din resursele proprii care urmează să fie colectate de către statele membre sau solicitate acestora în 2010.

(3)  Conturile 2008 au inclus numerarul din Fondul de garantare ca numerar, nu ca investiții.

(4)  Valoare limită mai mare aferentă unui împrumut cu rată fixă acoperit prin swap pe rata dobânzii.

(5)  Valoare limită mai mare aferentă unui împrumut cu rată fixă acoperit prin swap pe rata dobânzii.

(6)  Cu aplicarea coeficientului de corecție („cc”).

(7)  Plătită în primii 3 ani după părăsirea funcției.

(8)  Organism descentralizat al UE din cadrul fostului pilon „Cooperare polițienească și juridică în materie penală”.

(9)  Consolidată pentru prima dată în 2009.

(10)  Trebuie precizat faptul că, datorită rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din aceste tabele bugetare pot părea că nu corespund.

(11)  Din care AELS se ridică la un total de 11 milioane EUR în 2009 și 14 milioane EUR în 2008.

(12)  Inclusiv credite reportate și venituri alocate.

(13)  Inclusiv credite reportate și venituri alocate.

---