27.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 79/27

1.

salută Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale”. Comitetul susţine pe deplin obiectivele generale propuse, şi anume consolidarea nivelurilor de competenţă prin îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare, obiectiv care este descris pe bună dreptate ca o prioritate absolută pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană;

2.

subscrie pe deplin analizei generale realizate de Comisie. Ţinând seama de faptul că resursa cea mai preţioasă a Europei o reprezintă cetăţenii săi, educaţia şi formarea sunt de o importanţă fundamentală deoarece permit Europei să se mobilizeze în mod competitiv şi să menţină în acelaşi timp un nivel înalt de protecţie socială şi de protecţie a mediului (1). Comitetul reaminteşte în acest sens că, până în 2015, 79 % din locurile de muncă vor necesita forţă de muncă de înaltă calificare sau cu competenţe intermediare (2);

3.

împărtăşeşte ideea, avansată de Comisia Europeană, că politicile de educaţie şi formare trebuie să acţioneze astfel încât toţi cetăţenii, indiferent de vârstă, sex şi profil socioeconomic, să fie în măsură să dobândească, să actualizeze şi să-şi dezvolte pe tot parcursul vieţii competenţele profesionale şi cetăţenia activă; aceste politici sunt deci factori principali ai emancipării personale şi ai integrării sociale;

4.

reaminteşte importanţa responsabilităţilor autorităţilor locale şi regionale şi rolul major al acestora în Europa în ceea ce priveşte educaţia şi formarea, domenii în care acestea sunt actori centrali în procesele puse în aplicare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite. În funcţie de reglementările naţionale, nivelurile locale şi regionale exercită competenţe cu privire la diferite niveluri de învăţământ, de la învăţământul primar şi până la educaţia şi formarea adulţilor: toate acestea sunt abordate în prezenta comunicare. De asemenea, cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării este strâns legată de strategiile de ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltarea economică durabilă, de problemele de migraţie, inclusiv de multilingvism, de evoluţia demografică, precum şi de politicile UE privind incluziunea socială, întreprinderile, cercetarea şi inovarea. Astfel, autorităţilor locale şi regionale le revine responsabilitatea de a pune în aplicare în mod eficient politicile în domeniul educaţiei şi formării, care să ţină seama de toate aceste aspecte. În consecinţă, metodele de lucru alese pentru o cooperare europeană pe termen lung în domeniul educaţiei şi formării trebuie să ţină seama de responsabilităţile autorităţilor locale şi regionale;

5.

subliniază că, în acest sens, prezenta comunicare reprezintă un subiect important pentru Comitet dintr-o perspectivă pe termen lung. Dintr-o perspectivă pe termen scurt, acest subiect este legat de priorităţile Comitetului pentru anul 2009 (3);

6.

îşi exprimă satisfacţia că măsurile propuse sprijină şi completează acţiunile statelor membre, aducând astfel o valoare adăugată europeană, fără a aduce atingere principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

7.

subliniază, de asemenea, că, în ceea ce priveşte educaţia şi formarea copiilor din familii de imigranţi, menţionate şi în cadrul provocărilor strategice şi al priorităţilor, se poate considera că problema abordată este legată şi de integrarea resortisanţilor provenind din ţări terţe în Uniunea Europeană. În această privinţă, Comitetul reaminteşte că măsurile de integrare nu ţin de competenţele actuale ale UE în domeniul imigraţiei (art. 61, 62 şi 63 TCE), ci de competenţa directă a statelor membre. În consecinţă, UE nu poate avea decât un rol de sprijin în acest domeniu, în aşteptarea eventualei ratificări a Tratatului de la Lisabona, care ar consolida prerogativele europene în acest domeniu;

8.

reaminteşte că imigraţia în creştere din Europa reprezintă un plus cultural, lingvistic şi demografic care este mai degrabă o şansă decât o sarcină şi că, în acest sens, educaţia şi formarea primilor veniţi, dar şi a migranţilor de generaţia a doua trebuie să constituie o prioritate, deoarece aceasta este cheia integrării şi a participării reuşite la viaţa socială şi profesională (4). Comitetul invită Comisia să acorde atenţie categoriilor celor mai vulnerabile din rândul migranţilor;

9.

remarcă intenţia Comisiei de a intensifica utilizarea metodei deschise de coordonare (MDC) adăugând evaluări colegiale la activităţile de învăţare reciprocă existente; prin urmare, invită Comisia să ţină seama de creşterea sarcinii financiare şi administrative pe care o poate antrena această intensificare a utilizării MDC pentru autorităţile locale şi regionale, acestora revenindu-le în mare parte responsabilităţile în materie de educaţie şi formare;

10.

reaminteşte că, în special în materie de educaţie şi formare, metoda deschisă de coordonare nu poate funcţiona decât dacă nivelul subnaţional este direct implicat. Performanţa statelor membre, care reprezintă ansamblul performanţelor regiunilor şi localităţilor acestora, trebuie înainte de toate să se bazeze pe bogăţia cooperării dintre acestea, realizată prin eforturi de solidaritate susţinute;

11.

este foarte atent la problemele care privesc inegalităţile dintre bărbaţi şi femei, după cum a menţionat deja în mai multe avize ale sale (5). Astfel, Comitetul invită Comisia să acorde o atenţie deosebită acestui dezechilibru bazat pe sex, care dăinuie încă;

12.

atrage atenţia asupra necesităţii de a promova integrarea persoanelor handicapate de toate vârstele în circuitele obişnuite de formare şi de educaţie. Acest demers promovează în mare măsură incluziunea socială şi capacitatea de inserţie profesională a acestora;

13.

îşi exprimă satisfacţia în legătură cu importanţa acordată formării adulţilor, care este esenţială pentru facilitarea capacităţii de inserţie profesională, a mobilităţii, a incluziunii sociale şi a dezvoltării personale. Comitetul reaminteşte în acest sens că şi-a manifestat până acum dorinţa de a juca un rol activ în promovarea educaţiei şi formării de-a lungul vieţii, domeniu care priveşte în mod deosebit autorităţile locale şi regionale (6);

14.

ridică problema lipsei din prezenta comunicare a unei menţiuni cu privire la chestiunea formării şi menţinerii personalului de înaltă calificare şi a persoanelor cu competenţe-cheie în Uniunea Europeană, care sunt, de altfel, cruciale pentru majoritatea ţărilor europene în contextul construcţiei unei economii bazate pe cunoaştere, atât din punct de vedere al migraţiei valorilor, cât şi din cel al nevoii de a forma personal de nivel înalt în toate disciplinele. Comitetul invită astfel Comisia să analizeze această chestiune, fără a trebui totuşi să introducă mai mulţi indicatori, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra coerenţei generale a obiectivelor definite;

15.

atrage atenţia Comisiei asupra faptului că, în opinia sa, implicarea ţărilor terţe angajate în procesul de aderare la UE este crucială şi, în consecinţă, invită Comisia să examineze modalităţile prin care se poate realiza acest lucru;

16.

susţine cele patru provocări strategice şi aspectele prioritare de abordat în perioada 2009-2010, propuse de Comisie;

17.

constată că aceste provocări strategice şi priorităţi pe termen scurt se înscriu pe linia activităţilor desfăşurate până acum în cadrul programului „Educaţie şi formare 2010”;

18.

salută faptul că provocările strategice nu se limitează la chestiuni legate de piaţa forţei de muncă şi susţine în special provocarea referitoare la „promovarea echităţii şi a cetăţeniei active”. Primul contact direct cu politica în domeniul cetăţeniei active şi aplicarea în viaţa de zi cu zi a acesteia au loc, de altfel, la nivelurile subnaţionale;

19.

reaminteşte angajamentul său faţă de mobilitate, factor esenţial al dezvoltării culturale şi profesionale, care permite depăşirea atât a obstacolelor economice, cât şi a celor culturale. Comitetul insistă în acest sens asupra faptului că mobilitatea trebuie să devină o regulă pentru toţi cursanţii;

20.

subliniază rolul fundamental pe care îl au autorităţile locale şi regionale în mobilitatea cursanţilor, atât în materie de informare, cât şi de sprijin acordat mobilităţii, prin instituirea unor mecanisme de coordonare şi de însoţire, care să vină în completarea programelor europene (7). Prin urmare, Comitetul invită Comisia să ţină seama mai mult de acest rol, prin implicarea regiunilor în elaborarea de programe şi prin atribuirea de responsabilităţi suplimentare regiunilor care doresc acest lucru, pentru punerea lor în aplicare;

21.

reaminteşte faptul că regiunile, precum şi oraşele şi comunele trebuie să joace un rol de prim plan în îndeplinirea obiectivului de cunoaştere a două limbi străine, pe lângă limba maternă, mai ales pentru realizarea programelor educative (8);

22.

reaminteşte nevoia de progrese suplimentare în învăţarea limbilor în şcoala primară şi în învăţământul secundar. Procesul de învăţământ va trebui să ofere mai multe posibilităţi de a dialoga în cel puţin o limbă străină în şcoala primară (9);

23.

reaminteşte că este necesară intensificarea efortului de sensibilizare cu privire la beneficiile pe care le prezintă învăţarea limbilor (10);

24.

susţine voinţa de consolidare a formării iniţiale a profesorilor şi a posibilităţilor de dezvoltare profesională continuă a personalului implicat în activităţile de predare şi de orientare;

25.

consideră că trebuie luate în calcul nevoile viitoare de competenţe în procesul de planificare în materie de educaţie şi formare. Deseori, acestea se identifică în primul rând la nivel local şi regional;

26.

consideră că educaţia în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi, mai ales, sensibilizarea cu privire la problematica schimbărilor climatice, a protejării speciilor şi a conservării tuturor resurselor naturale (sol, apă, aer, bogăţii ale solului etc.), precum şi dezvoltarea competenţei mediatice sunt componente esenţiale şi indisociabile ale cetăţeniei active, putând figura în cadrul aspectelor prioritare de abordat în 2009-2010;

27.

în acest sens, reaminteşte că cetăţenia activă şi înţelegerea provocărilor dezvoltării durabile fac parte din competenţele-cheie ale europenilor, după cum se precizează în recomandarea „Competenţe-cheie pentru educaţie şi formare de-a lungul vieţii - Un cadru de referinţă european” (1);

28.

consideră că educaţia de la o vârstă fragedă, preşcolară şi primară, are un rol important în dezvoltarea şi dobândirea competenţelor de bază care permit concetăţenilor noştri, bărbaţi şi femei, să îşi împlinească viaţa privată şi cea profesională (11);

29.

susţine intenţia de a intensifica învăţarea reciprocă în materie de bune practici privind educaţia copiilor din familii de imigranţi. Această învăţare reciprocă este esenţială pentru promovarea unei cetăţenii europene şi pentru un proces de integrare reuşit;

30.

doreşte să sublinieze importanţa predării în limba maternă pentru copiii imigranţilor, întrucât astfel se îmbunătăţeşte capacitatea acestora de a-şi însuşi limba ţării-gazdă, precum şi alte limbi străine. Totuşi, prioritatea sprijinului din partea statului ar trebui să constea fără îndoială în învăţarea limbii ţării-gazdă şi în utilizarea sigură a acesteia;

31.

insistă cu privire la importanţa majoră pe care o au autorităţile locale şi regionale în dezvoltarea mediilor propice inovării (11);

32.

consideră că, în cadrul provocării strategice privind „stimularea inovării şi creativităţii”, trebuie acordată o atenţie specială provocărilor societale legate de problemele de mediu (apă, energie, climă, biodiversitate, poluare etc.). La un nivel mai general, aceste provocări implică modificări profunde în numeroase meserii şi apariţia multor alte meserii; trebuie, deci, luate în considerare în cadrul formării de-a lungul vieţii, îndeosebi prin organizarea unor programe de formare adecvate;

33.

susţine propunerea de a crea parteneriate între instituţiile şi organismele de învăţământ şi de formare, pe de o parte, şi întreprinderi, institute de cercetare, actori culturali şi industriile creative, pe de altă parte. Odată puse în aplicare, aceste acţiuni şi-au demonstrat eficacitatea în materie de inovare;

34.

consideră că este esenţial ca statele membre să coopereze în continuare pentru a răspunde provocărilor comune care vor duce la apariţia unei societăţi dinamice bazate pe cunoaştere; este de părere că, la îndeplinirea acestui obiectiv, contribuie şi colaborarea dintre autorităţile locale şi cele regionale care, de aceea, trebuie încurajată;

35.

solicită realizarea unei evaluări comparative a sistemelor de educaţie şi formare profesională din statele membre, precum şi a reformei planificate pentru viitorul apropiat, şi publicarea acesteia pe internet în toate limbile oficiale ale UE. Astfel, experţii în chestiunile privind educaţia din localităţi şi regiuni, cei din consiliile comunale şi din comunităţile şcolare ar putea obţine informaţiile necesare despre experienţa altor ţări în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi s-ar putea prezenta ca parteneri egali în discuţiile de la nivelurile centrale de decizie privind transformările ulterioare din educaţie şi formarea profesională;

36.

susţine utilizarea criteriilor de referinţă în cadrul metodei deschise de coordonare; totuşi, aceasta nu trebuie să conducă la o armonizare mascată a sistemelor din diferitele state membre;

37.

susţine intenţia Comisiei de a recurge la măsuri cantitative (criterii de referinţă, statistici) şi calitative (schimburi de informaţii şi de bune practici) (12). Acestea trebuie să se întemeieze în primul rând pe elemente existente, să se bazeze pe date comparabile şi să ia în considerare situaţiile diferite din statele membre. Statele membre sunt invitate să examineze modalităţile şi măsura în care pot contribui la îndeplinirea comună a acestor obiective, în contextul schimbării condiţiilor economice şi sociale, precum şi al priorităţilor lor naţionale;

38.

subliniază faptul că nu a avut încă loc un proces de reflecţie cu privire la resursele necesare regiunilor şi administraţiilor locale pentru asumarea eventualei creşteri a costurilor administrative şi financiare pe care o implică aplicarea noilor indicatori;

39.

cu toate acestea, remarcă faptul că obiectivele stabilite pentru patru din cele cinci criterii de referinţă adoptate în 2003 nu vor fi îndeplinite până în 2010. Mai mult, impactul activităţilor de învăţare reciprocă şi de schimb de informaţii şi de bune practici rămâne nesigur. Aceste elemente pledează în favoarea unei reevaluări a relevanţei obiectivelor definite şi/sau a metodelor de lucru;

40.

propune Comisiei, statelor membre şi autorităţilor locale şi regionale să analizeze motivele pentru care aceste patru criterii de referinţă nu au fost îndeplinite;

41.

susţine intenţia Comisiei de a creşte rata de participare a adulţilor la educaţia şi formarea de-a lungul vieţii de la 12,5 % la 15 %. Această creştere este deosebit de importantă în perioade de criză, în care sunt necesare reconversia şi formarea profesională a numeroşi salariaţi;

42.

deşi Comisia nu defineşte încă acest indicator, susţine propunerea acesteia de stabilire a unui criteriu cu privire la mobilitate, care este esenţială întrucât consolidează capacitatea de inserţie profesională şi permite dezvoltarea cetăţeniei europene. Fără a aduce atingere eforturilor depuse în favoarea studenţilor, care trebuie continuate, Comitetul consideră că trebuie să se pună accentul pe mobilitatea ucenicilor şi a tinerilor în formarea profesională, domeniu în care multe regiuni sunt active;

43.

susţine intenţia de stabilire a unui criteriu de referinţă referitor la persoanele cu nivel scăzut al competenţelor de bază, extins ulterior la matematică şi la ştiinţe, dar insistă asupra necesităţii de a se concentra mai întâi asupra cititului şi scrisului. Reaminteşte, cu toate acestea, că limbile străine şi cunoştinţele în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) sunt importante pentru dobândirea de cunoştinţe şi îndeplinirea obiectivelor de formare continuă şi de învăţare de-a lungul vieţii. Copiii, cu precădere, trebuie să poată dobândi competenţe în domeniul TIC de la o vârstă fragedă (12). Comitetul atrage atenţia cu privire la inegalităţile sociale în materie de acces la aceste tehnologii, care trebuie să facă obiectul unor răspunsuri corespunzătoare din partea instituţiilor naţionale, regionale sau locale şi europene, oferind astfel colectivităţilor teritoriale instrumentele necesare pentru a putea utiliza programele UE existente şi noile programe ale Comisiei şi pentru a integra lupta împotriva analfabetismului funcţional în Strategia de la Lisabona revizuită. De asemenea, aceste structuri trebuie să ia în considerare importanţa cunoaşterii limbii ţării-gazdă în cazul migranţilor, în vederea facilitării incluziunii sociale şi a capacităţii de inserţie profesională a acestora;

44.

consideră că la aplicarea metodei deschise de coordonare, în procesul de elaborare a noilor indicatori şi a noilor valori de referinţă în domeniul învăţământului şi formării, verificarea competenţelor de citire şi de înţelegere a textului trebuie să implice şi identificarea competenţelor privind conţinuturile mediatice, întrucât în prezent, într-un mediu electronic sau digital, aceste conţinuturi se prezintă ca o combinaţie de suporturi scrise, iconografice şi cinematografice;

45.

consideră că eforturile depuse în domeniul cititului, scrisului, matematicii, ştiinţelor şi în domeniul TIC nu sunt deloc incompatibile cu studiul altor materii, care contribuie toate la dezvoltarea unor calităţi cum ar fi creativitatea, respectul de sine, aptitudinile sociale (9);

46.

aderă la obiectivul de intensificare a progreselor realizate în ceea ce priveşte învăţarea a două limbi străine de la o vârstă fragedă şi, în consecinţă, aprobă criteriul de referinţă privind limbile străine;

47.

manifestă serioase rezerve cu privire la introducerea unui criteriu de referinţă vizând investiţiile în învăţământul superior. O iniţiativă proactivă de creştere a nivelului investiţiilor în învăţământul superior la 2 % din PIB este, în sine, un element pozitiv, însă aspectul public-privat al acestui obiectiv nu trebuie să exonereze statele de răspunderea ce le revine şi, pe de altă parte, să antreneze majorarea procentului de fonduri familiale alocate finanţării învăţământului superior, ceea ce, în primul rând, ar repune în cauză obiectivul egalităţii de şanse, în special în perioadă de criză;

48.

susţine criteriul de referinţă referitor la absolvenţii învăţământului superior, precum şi intenţia de a se renunţa la obiectivul îndeplinit privind matematica, ştiinţele şi tehnologiile şi apreciază atenţia acordată problemei dezechilibrului dintre femei şi bărbaţi la aceste discipline. În acest sens, trebuie amintit Avizul Comitetului privind Comunicarea Comisiei „Către o strategie-cadru comunitară în domeniul egalităţii dintre femei şi bărbaţi” (13);

49.

îşi exprimă rezerva cu privire la propunerea Comisiei de a stabili un criteriu de referinţă privind capacitatea de inserţie profesională. Împărtăşeşte preocuparea faţă de legătura care trebuie să existe între nivelul de studii şi capacitatea de intrare pe piaţa forţei de muncă. Cu toate acestea, trebuie luate în calcul şi alte variabile, cum ar fi starea economiei. De aceea, iniţiativa necesită o definire mai detaliată;

50.

susţine propunerea Comisiei de a stabili un criteriu de referinţă privind învăţământul preşcolar, întrucât învăţarea timpurie creează noi posibilităţi de dezvoltare şi constituie o parte importantă a învăţării de-a lungul vieţii;

51.

este de acord cu intenţia de a nu modifica criteriul privind abandonul şcolar timpuriu şi consideră că ar trebui identificate diferite abordări, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv;

52.

pe baza informaţiilor disponibile în prezent, manifestă unele rezerve faţă de propunerea unui criteriu autentic de referinţă privind inovarea şi creativitatea. Comitetul Regiunilor se pronunţă în favoarea examinării de către statele membre a posibilităţilor de elaborare a unor indicatori care să poată contribui la sprijinirea eforturilor statelor membre în domeniul inovării şi creativităţii;

53.

propune un proces de reflecţie asupra promovării schimbului de informaţii şi de bune practici între state, cu privire la criteriile de referinţă referitoare la inovare şi creativitate şi la capacitatea de inserţie profesională, demers în care regiunile trebuie să fie implicate îndeaproape;

54.

împărtăşeşte hotărârea de a menţine şi de a extinde politicile eficace şi ambiţioase în domeniul educaţiei şi formării. Criza economică actuală nu trebuie să ne îndepărteze de la îndeplinirea acestui obiectiv, ci, dimpotrivă, să ne conducă către acesta.