19.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 279/30

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575 — SEC(2007)1283),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Concluziile consultării privind politica maritimă europeană” (COM(2007)0574),

—

având în vedere propunerea Comisiei referitoare la declarația comună tripartită prin care se instituie o „zi maritimă europeană” (SEC(2007)1631),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune, o viziune europeană privind oceanele și mările” (COM(2006)0275) și Rezoluția Parlamentului din 12 iulie 2007 (1):

—

având în vedere concluziile Președinției Consiliului European din 8-9 martie 2007 cu privire la adoptarea de către Consiliul European a unui „Plan de acțiune al Consiliului European (2007–2009) — politica în domeniul energiei pentru Europa”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „De două ori 20 până în 2020. Șansa oferită Europei de schimbările climatice” (COM(2008)0030),

—

având în vedere prevederile Convenției muncii maritime, care a fost adoptată de Organizația Internațională a Muncii (OIM) la 23 februarie 2006, un singur instrument care include și adaptează convențiile privind munca maritimă adoptate de OIM începând din anul 1919,

—

având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru pescuit (A6-0163/2008),

A.

întrucât oceanele și mările sunt factori economici și ecologici esențiali ai Uniunii Europene; întrucât UE oferă, datorită regiunilor de coastă și celor ultraperiferice, o coastă cu o lungime de 320 000 km, unde locuiește o treime din populația Europei;

B.

întrucât industria și serviciile maritime, precum și regiunile de coastă, contribuie în total cu 40 % la PIB-ul Uniunii Europene;

C.

întrucât schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a tuturor politicilor din secolul XXI; având în vedere amenințarea pe care o reprezintă pentru regiunile de coastă creșterea nivelului mării, provocată de schimbările climatice, care, la scară largă, poate avea consecințe grave asupra locuitorilor;

D.

întrucât regiunile maritime ale UE, în special regiunile sale ultraperiferice, joacă, pe de o parte, un rol foarte important în ceea ce privește siguranța și protecția împotriva infracțiunilor, cum ar fi imigrația ilegală, terorismul și contrabanda, dar sunt, pe de altă parte, expuse unor dezastre naturale specifice;

E.

întrucât în decursul anului trecut atacurile cu caracter penal împotriva navelor de pescuit, navelor comerciale și de pasageri comunitare în apele internaționale din apropierea coastelor africane au crescut în număr și frecvență, expunând viețile membrilor echipajelor la riscuri importante și având un impact negativ semnificativ asupra comerțului internațional,

1.

salută adoptarea de către Comisie a comunicărilor menționate mai sus și a planului de acțiune prezentat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei menționat mai sus;

2.

reafirmă rezoluția sa din 12 iulie 2007 și salută preluarea de către Comisie a unei părți importante din solicitările Parlamentului, cel puțin într-o anumită măsură;

3.

subliniază că dimensiunea maritimă excepțională de care UE dispune datorită regiunilor sale de coastă și regiunilor ultraperiferice oferă șanse unice în ceea ce privește inovația, cercetarea, mediul și biodiversitatea, care trebuie avute în vedere în cadrul politicii maritime integrate a Uniunii Europene, și subliniază că, în plus, regiunile ultraperiferice constituie excelente platforme de contact în ceea ce privește transportul și securitatea la nivelul UE și la nivel mondial;

4.

sprijină categoric intenția Comisiei de a valorifica într-o mai mare măsură potențialul transportului maritim pe distanțe mici și al transportului pe căi navigabile interioare între statele membre și de a-l integra rapid în piața internă, și salută intenția Comisiei de a urgenta propunerile sale pentru o zonă comună de transport maritim și pentru o strategie completă de transport maritim pentru 2008-2018;

5.

încurajează statele membre să consolideze cooperarea dintre ele și cooperarea cu statele vecine, pentru o utilizare adecvată a mecanismelor de finanțare TEN-T și a altor mecanisme de finanțare europene (cum ar fi Marco Polo) pentru a realiza proiectele „Autostrăzile mării” și „Rețele de transport maritim pe distanțe mici”;

6.

salută intenția Comisiei de a îmbunătăți coordonarea agențiilor europene care se ocupă cu supravegherea maritimă, în special în ceea ce privește prevenirea activităților ilegale (traficul de ființe umane și traficul de droguri, imigrarea ilegală și amenințările teroriste), acordând o atenție specială apelor internaționale;

7.

salută inițiativa Comisiei de a iniția o rețea europeană de supraveghere maritimă și de a promova o mai bună cooperare între serviciile de pază de coastă ale statelor membre; invită Comisia să prezinte rezultatele studiului de fezabilitate privind paza de coastă europeană, care trebuiau să fie publicate și prezentate Parlamentului și Consiliului la sfârșitul anului 2006;

8.

consideră că grupările maritime pot juca un rol de primă importanță la elaborarea unei politici maritime integrate; invită Comisia să inițieze cât mai rapid proiectul pentru realizarea unei rețele europene de grupări maritime;

9.

sprijină propunerea de a adopta o „zi maritimă europeană” în 20 mai a fiecărui an; consideră că o astfel de zi de acțiune ar trebui folosită pentru a sublinia importanța politicii maritime în afara cercurilor maritime, cu participarea cetățenilor de rând, a școlilor, universităților și organizațiilor neguvernamentale; reamintește Comisiei de propunerea sa de înființare a unui premiu care să fie acordat regiunilor maritime exemplare, ca modalitate de promovare a bunelor practici;

10.

consideră însă, în ansamblu, că planul de acțiune conține prea puține măsuri concrete și încurajează Comisia să folosească pe viitor într-un mod mai ambițios instrumentele care îi stau la dispoziție în temeiul tratatelor;

11.

regretă faptul că planul de acțiune abordează problema provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice fără a impune niciun fel de obligații; reafirmă părerea sa conform căreia una dintre misiunile unei politici maritime europene trebuie să fie pregătirea și adaptarea sa în ceea ce privește efectele schimbărilor climatice, precum și stabilirea în mod urgent a măsurilor de adaptare necesare, în special având în vedere topirea ghețarilor, care conduce la creșterea nivelului mării, precum și pericolul crescut de inundații în porturi și regiuni de coastă, și solicită în acest sens contribuția tuturor politicilor relevante, în special a politicii de cercetare;

12.

reamintește faptul că topirea ghețarilor determină atât creșterea nivelului mării, cât și daune iremediabile asupra vieții oamenilor, animalelor și plantelor și, prin urmare, salută intenția Comisiei de a prezenta o inițiativă privind zona arctică și invită comunitatea științifică și factorii de decizie să analizeze în mod aprofundat posibilitățile de protejare a calotelor glaciare polare;

13.

subliniază faptul că o bună gestionare a spațiului maritim necesită o bună gestionare a zonelor de coastă și, în consecință, toate proiectele de construcție în regiunile de coastă ale UE trebuie să țină seama de consecințele schimbărilor climatice, precum și de fenomenele care decurg din acestea, cum ar fi creșterea nivelului mării, eroziunea litoralului, sporirea frecvenței și a violenței furtunilor;

14.

sprijină obiectivul Consiliului European din martie 2007 de a înjumătăți emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050 și reafirmă solicitarea sa ca politica maritimă să aibă o contribuție esențială la reducerea acestor emisii; aceasta ar trebui să includă integrarea transportului maritim în comerțul cu emisii, precum și consolidarea eforturilor de cercetare atât cu privire la utilizarea mărilor ca sursă de energie regenerabilă, cât și în vederea dezvoltării de noi tehnologii mai curate de propulsare a navelor; consideră că rolul de pionierat al Europei în combaterea schimbărilor climatice ar putea consolida și extinde poziția sa în tehnologia și cercetarea în domeniul mediului;

15.

solicită insistent Comisiei să dea dovadă de mai multă ambiție în combaterea emisiilor de sulf și oxid de nitrogen, precum și a deșeurilor solide provenind de la nave; în acest sens, reafirmă necesitatea unei cooperări mai strânse cu Organizația Maritimă Internațională (OMI) și, în special, solicitarea sa referitoare la:

16.

salută măsurile adoptate în materie de urmărire prin satelit a descărcărilor necontrolate în mare, practicate de anumite nave; cu toate acestea, solicită măsuri de reglementare care să impună navelor să utilizeze dispozitive cu cutie neagră brevetate, al căror conținut nu poate fi sustras, care vor permite înregistrarea la intervale scurte a nivelurilor și a naturii lichidelor introduse sau eliminate din rezervoare și santine; consideră că verificarea acestor înregistrări va indica dacă au avut loc descărcări necontrolate și ilegale de reziduuri de combustibil poluante;

17.

reafirmă solicitarea sa adresată statelor membre și Comisiei de a încuraja și mai mult, având în vedere poluarea aerului care afectează multe orașe și regiuni portuare, furnizarea de energie electrică din surse terestre pentru navele aflate în port; solicită, prin urmare, prezentarea unei propuneri de modificare a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (2), pentru ca statele membre care beneficiază de scutirea de impozit pentru hidrocarburile pentru propulsia navelor în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă să fie obligate să aplice o scutire de impozit în măsură egală pentru electricitatea din surse terestre; subliniază că aplicarea aceluiași tratament, din punct de vedere al impozitării, electricității și hidrocarburilor pentru propulsia navelor ar reprezenta un stimulent important pentru a încuraja porturile și armatorii să reducă nivelul de poluare a aerului în orașele portuare prin investiții în aprovizionarea cu electricitate a navelor în port;

18.

subliniază, încă o dată, faptul că poluarea maritimă de origine terestră reprezintă o parte semnificativă din poluarea maritimă totală și că, până acum, Comisia nu a propus nicio soluție la această problemă; reafirmă, de aceea, solicitarea sa adresată Comisiei de a prezenta un plan de acțiune pentru reducerea acestei poluări, precum și cererea sa adresată statelor membre de a transpune cât mai rapid în legislația națională a legislației existente, precum Directiva-cadru privind apa (3); subliniază faptul că transpunerea Directivei-cadru privind apa presupune inclusiv un plan de acțiune pentru identificarea și eliminarea munițiilor vechi provenind din foste războaie scufundate în Marea Nordului și Marea Baltică;

19.

invită Comisia să ajute statele membre să inițieze un plan de monitorizare și de localizare a navelor eșuate și a siturilor arheologice scufundate, deoarece acestea fac parte din patrimoniul istoric și cultural al Comunității, facilitând astfel înțelegerea și studiul acestor situri, și să contribuie la prevenirea jafului la care acestea sunt supuse, ceea ce va permite prezervarea lor în condiții optime;

20.

îndeamnă instituțiile implicate să adopte cât mai repede posibil pachetul maritim Erika III și invită statele membre să înceapă să-l pună în aplicare fără întârziere, în vederea furnizării mijloacelor legale necesare pentru prevenirea sau remedierea accidentelor sau a incidentelor cu efecte dezastruoase pentru dezvoltarea regiunilor maritime, accidentele Erika și Prestige fiind două exemple în acest sens;

21.

consideră că Directiva cadru privind Strategia pentru mediul marin (4) ar trebui să constituie fundamentul de mediu al politicii maritime integrate a Uniunii Europene; constată că în directiva respectivă se afirmă că regiunile în care starea mărilor este critică ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare mai rapid măsuri pentru a obține un nivel bun al stării mediului; subliniază că, în astfel de regiuni, este îndeosebi importantă coordonarea diferitelor sectoare, programe și strategii de către Comisie și ca aceasta să ofere sprijin financiar suficient; remarcă faptul că, pentru realizarea unei astfel de politici maritime integrate, este necesară includerea activităților terestre, cum ar fi agricultura, gestionarea apelor reziduale, transportul și producția energetică; consideră că astfel de regiuni pot constitui zone-pilot pentru o politică maritimă autentică și complet integrată;

22.

salută bilanțul realizat de Comisie referitor la excluderea navigatorilor de la anumite aspecte ale reglementărilor europene sociale și de protecție a muncii (de exemplu, Directiva 98/59/CE privind concedierile colective (5), Directiva 2001/23/CE privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (6), Directiva 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (7), precum și Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (8)); propune revizuirea acestor directive în strânsă cooperare cu partenerii sociali;

23.

îndeamnă acele state membre care încă nu au făcut acest lucru să ratifice cât mai rapid Convenția muncii maritime din 2006, care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale navigatorilor și prevenirea concurenței neloiale din industria transportului maritim prin actualizarea și codificarea întregii structuri de standarde internaționale de muncă în vigoare;

24.

îndeamnă Comisia să actualizeze Directiva 1999/95/CE (9) privind timpul de lucru al navigatorilor, precum și legislația privind chestiunile care intră în competența Comisiei, dar care nu sunt acoperite sau sunt acoperite doar parțial la nivel comunitar, de exemplu normele privind agențiile de recrutare temporară sau dreptul lucrătorilor de a beneficia de un contract de muncă semnat;

25.

consideră că implicarea partenerilor regionali și locali este esențială pentru succesul politicii maritime; susține, în consecință, faptul că trebuie să existe o cooperare și o legătură mai strânsă între regiunile de coastă europene, prin intermediul promovării unor strategii coordonate în vederea favorizării dezvoltării și a competitivității, precum și prin intermediul unei coordonări mai eficiente între diferitele niveluri de guvernare;

26.

reafirmă invitația sa pentru păstrarea unei abordări integrate a politicii maritime a Uniunii Europene și solicită Comisiei consolidarea cadrului său politic, precum și a coeziunii teritoriale, sociale și economice ce asigură legătura cu Europa continentală și politicile sale; propune publicarea la fiecare doi ani a unui raport referitor la politica maritimă europeană, precum și organizarea în mod periodic a unui schimb public de opinii cu toate părțile interesate; solicită viitoarelor președinții ale Consiliului să abordeze politica maritimă în cadrul programelor de lucru; solicită, în plus, evidențierea în mod clar de către Comisie a tuturor proiectelor care beneficiază de finanțare din partea UE și care se referă la domeniul maritim;

27.

salută inițiativa Comisiei de a încuraja negocierile pentru o mai bună gestionare a utilizării mărilor în comun cu țările terțe și sprijină cu tărie cooperarea sporită cu țările vecine pentru protecția mărilor în afara jurisdicțiilor naționale;

28.

îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine activ, în cadrul ONU și al OMI, inițiativa promovată de mai multe state membre de a extinde dreptul de urmărire pe mare și în aer la apele teritoriale ale statelor de coastă, sub rezerva acordului țărilor vizate,și de a institui un mecanism de asistență reciprocă în cazuri de piraterie maritimă;

29.

solicită Comisiei să instituie, fără întârziere, în cadrul noii politici maritime integrate, un sistem comunitar de coordonare și asistență reciprocă, sistem care ar permite navelor militare aflate sub pavilionul unui stat membru care navighează în ape internaționale să protejeze navele de pescuit și comerciale din alte state membre;

30.

consideră că o strategie europeană completă de cercetare marină și maritimă are un rol important și trebuie să fie corect finanțată, în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și al programelor viitoare;

31.

se declară în favoarea luării în considerare în mod adecvat a politicii maritime la nivelul bugetului și al instrumentelor UE după 2013 și solicită ca acest lucru să fie reflectat în cadrul unor rezumate conținute în rapoartele periodice privind politica maritimă europeană;

32.

salută, de asemenea, recomandarea Consiliului European din 14 decembrie 2007, conform căreia politica maritimă ar trebui să se adapteze la specificul diferitelor state membre și al regiunilor maritime, inclusiv al celor de coastă, insulare și ultraperiferice;

33.

recunoaște competența în domeniu a statelor membre și, totodată, așteaptă cu interes publicarea de către Comisie a unei foi de parcurs care să faciliteze dezvoltarea de către statele membre a unei amenajări a spațiului maritim; atrage atenția asupra necesității de a păstra un echilibru adecvat între aspectele economice, sociale, teritoriale și cele legate de mediu;

34.

amintește că dimensiunea maritimă excepțională pe care regiunile de coastă, insulare și ultraperiferice o conferă Uniunii Europene oferă oportunități unice în domenii precum inovarea, cercetarea, mediul, biodiversitatea, dezvoltarea unor tehnologii inovatoare care să aibă la bază mediul marin, iar viitoarea politică maritimă europeană integrată nu poate lăsa neexplorate aceste oportunități; recunoaște utilitatea înființării unor centre de excelență și recomandă încurajarea și sprijinirea centrelor universitare de cercetare deja existente în zonele de coastă;

35.

subliniază importanța energiei valurilor ca sursă de energie alternativă nepoluantă și invită Comisia să o ia în considerare atunci când elaborează viitoarele planuri de acțiune;

36.

consideră că principalul obiectiv al politicii maritime integrate a Uniunii Europene în domeniul pescuitului trebuie să fie promovarea modernizării și dezvoltării durabile, echilibrate și corecte a acestui sector în întreaga Uniune Europeană, pentru asigurarea viabilității sale socio-economice și a caracterului durabil al resurselor și pentru garantarea suveranității și securității sectorului produselor alimentare, a aprovizionării cu pește a populației, a păstrării locurilor de muncă și a îmbunătățirii condițiilor de viață ale pescarilor;

37.

apreciază că, până în prezent, nici caracterul durabil al resurselor marine, nici viabilitatea economică a flotelor de pescuit și a comunităților din zonele de coastă ale Uniunii nu au fost deservite în mod corespunzător de politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și că, prin urmare, ar fi necesară dezvoltarea politicii maritime integrate a Uniunii în vederea evitării apariției, în cadrul PCP, a unor carențe de tipul supracentralizării și imposibilității de a avea în vedere diversitatea regională a apelor din Uniune;

38.

consideră că o creștere a numărului de locuri de muncă în sectorul maritim, în special în cel al pescuitului, și o îmbunătățire a acestora, depind, de asemenea, de garantarea unui venit echitabil și corespunzător, de condiții de muncă decente (inclusiv în ceea ce privește sănătatea și siguranța), precum și de accesul la formare pentru lucrătorii din domeniu;

39.

solicită statelor membre recunoașterea reciprocă a diplomelor eliberate de învățământul profesional mediu pentru profesiunile de pilot și mecanic de nave de pescuit;

40.

reiterează necesitatea existenței unor mecanisme de subvenționare sau compensare pentru pescarii afectați de consecințele socio-economice ale măsurilor de refacere a resurselor halieutice sau de protecție a ecosistemelor, în special în cazul regiunilor și comunităților celor mai defavorizate și al regiunilor ultraperiferice;

41.

confirmă necesitatea consolidării ajutorului acordat cercetării științifice desfășurate în domeniul pescuitului în diverse state membre, în special în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare;

42.

solicită acordarea unui sprijin comunitar pentru punerea în aplicare a unor măsuri eficiente pentru asigurarea mijloacelor adecvate de evacuare, sprijinire și salvare a echipajelor;

43.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.