Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 186/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„RICCIARELLI DI SIENA”

NR. CE: IT-PGI-0005-0666-18.12.2007

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire:

„Ricciarelli di Siena”

2.   Stat Membru sau țară terță:

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs (anexa II):

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Denumirea „Ricciarelli di Siena” indică produsul de patiserie obținut prin prepararea unui aluat pe bază de migdale, zahăr și albușuri de ou, care este apoi copt la cuptor. La punerea în consum, produsul prezintă următoarele caracteristici: forma: romb ovalizat; greutate: între 10 și 30 grame bucata; dimensiuni: diagonala mare între 50 și 105 mm; diagonala mică între 30 și 65 mm; grosime între 13 și 20 mm; aspectul exterior: suprafața este de culoare albă datorită pudrării cu zahăr, prezentând eventuale crăpături difuze ale aluatului; marginea este ușor aurie; aspectul interior: aluatul are culoarea bej cu o tentă aurie; consistența: moale, nefărâmicioasă; umiditatea relativă: între 8 % și 11,5 %.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Ingrediente obligatorii: ingredientele folosite la prepararea produsului „Ricciarelli di Siena”, pentru 1 kg de aluat, sunt următoarele: migdale dulci: 35 %-50 %; zahăr tos: 35 %-47 %; albuș de ou de găină: 6 %-12 %; zahăr pudră: 5 %-8 %; agenți de creștere (săruri de amoniu și/sau săruri de sodiu): cât este necesar. Se poate folosi și albuș de ou praf sau pasteurizat. Ingrediente opționale: migdale amare: până la maximum 6 % din cantitatea totală de aluat, înlocuind parțial migdalele dulci; sirop de glucoză sau zahăr invertit: până la maximum 10 % din cantitatea totală de aluat, înlocuind parțial zahărul tos; miere polifloră: alături de alți îndulcitori, în cantitate de până la 7 % din aluat; arome: baton de vanilie sau vanilină, esență de citrice, esență de migdale, individual sau împreună, cât este necesar; coajă de portocale glasată: în cantitate maximă de până la 5 % din aluat; foi din amidon: folosite ca bază pentru produs. acid sorbic: conform normelor în vigoare. Nu se admit alte ingrediente, aditivi, coloranți sau conservanți.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5.   Etapele specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Prepararea și ambalarea trebuie să se realizeze în succesiune continuă și, prin urmare, ambele trebuie efectuate în aria identificată la punctul 4, deoarece numai astfel este garantată aroma produsului. Păstrarea nivelului de umiditate relativă specificat la punctul 3.2 este asigurată de ambalarea imediat după răcire care previne apariția a două fenomene opuse, ale căror efecte dăunătoare ar putea afecta atât aspectul produsului (alterarea crustei), cât și moliciunea și aroma: absorbția de aer prea uscat, care provoacă uscarea aluatului, sau de aer prea umed, care duce în schimb la o sensibilitate prea mare la atingere.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

„Ricciarelli di Siena” sunt comercializate în pachete de câte o bucată sau mai multe bucăți. Caracteristicile de prospețime, delicatețe si fragranță ale produsului, precum și integritatea acestuia, sunt garantate prin ambalarea lui în zonă, iar păstrarea în condiții optime, prin tipul de ambalaj folosit. Pachetul cu o singură bucată implică păstrarea prăjiturilor cu migdale în ambalaje corespunzătoare, închise ermetic. Pachetul cu mai multe bucăți implică păstrarea acestora în tăvi sau caserole transparente, închise ermetic sau în tăvi tip fagure, prevăzute cu celule potrivite ca formă și mărime cu bucățile individuale. Acestea se învelesc ulterior în pelicule transparente lipite la cald și se închid, în mod normal, în cutii de carton sau metalice.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Pe etichetă trebuie să figureze mențiunile „Ricciarelli di Siena” și „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) în formă desfășurată sau ca acronim (IGP), precum și informațiile următoare: numele, denumirea și adresa întreprinderii producătoare și a celei care face ambalarea; sigla reprezentând imaginea care se folosește în combinație inseparabilă cu această indicație geografică protejată.

Denumirea „Ricciarelli di Siena” nu se traduce. Sigla poate fi adaptată proporțional în funcție de diferitele moduri de utilizare.

4.   Delimitare concisă a ariei geografice:

Zona de preparare și ambalare a produsului „Ricciarelli di Siena” cuprinde întregul teritoriu administrativ al provinciei Siena.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Zona este caracterizată de o puternică industrie de patiserie, moștenire a rolului important jucat în decursul secolelor de spițeriile locale care, apărute în Evul Mediu, au fost principalele depozitare ale producției tipice din zonă. Importanța acestui sector este evidențiată nu numai de numărul de întreprinderi și angajați implicați în producția de dulciuri, ci și de proporția semnificativă a exporturilor din acest sector. Acest succes se datorează în mare parte caracterului tradițional al producției, atestat de existența unei remarcabile specializări a forței de muncă angajate.

5.2.   Specificitatea produsului:

Caracteristica specifică a acestui produs este consistența moale, compactă și nefriabilă a aluatului și culoarea sa albă cu o tentă aurie. Specificitatea produsului „Ricciarelli di Siena” se datorează unor tehnici tradiționale de producție, proprii denumirii, care pot fi rezumate după cum urmează:

„Ricciarelli di Siena” se diferențiază de alte produse asemănătoare prin absența făinii sau amidonului de cartofi, care ar scădea calitatea produsului. Culoarea albă a aluatului se datorează exclusiv prezenței zahărului.

5.3.   Legătură cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Renumele de netăgăduit al produsului „Ricciarelli di Siena” își are originea în afirmarea sa ca prăjitură tipică și de neînlocuit la sărbătorile Crăciunului. Importante texte privitoare la gastronomie și tradițiile alimentare arată că, pentru locuitorii din Siena, Crăciunul nu-i Crăciun fără „Ricciarelli di Siena”. Cu trecerea timpului, consumul acestui produs s-a extins și la celelalte luni ale anului, în principal ca urmare a puternicei afluențe de vizitatori și turiști din toate colțurile lumii, factor care a impulsionat foarte mult exporturile, atenuând în același timp asocierea produsului cu sărbătorile religioase și evenimentele importante ale vieții. „Ricciarelli di Siena” se preparau în mănăstiri sau în spițerii, singurele locuri în care se puteau găsi mirodeniile și aromele indispensabile pentru aromatizarea și conservarea mâncărurilor. Ca o dovadă a acestei tradiții, pot fi văzute chiar și astăzi, în centrul istoric al Sienei, vechi spițerii pe tavanele cu fresce ale cărora se pot citi în litere de aur elogii aduse produselor Ricciarelli, Panforti și altor dulciuri tipice locale preparate în aceste magazine. Nuvelistul și dramaturgul Parige, născut în Siena, povestește într-una din nuvelele sale despre un personaj sienez, un anume Ricciardetto della Gherardesca (de unde și denumirea de „Ricciarello”), care, întors din cruciade, a introdus o serie de dulciuri arabe amintind, prin forma țuguiată, de papucii sultanilor. O primă referire specifică la termenul „Ricciarello” se regăsește într-o lungă listă de dulciuri toscane publicată în „Ditirambo di S.B. in onore del Caffè e dello Zucchero” („Ditirambul lui S.B. în cinstea cafelei și a zahărului”), tipărit la Livorno în anul 1814. Întâlnim aici niște „Ricciarelli de la lupoaică”, unde se face aluzie la originea sieneză prin intermediul „lupoaicei”, simbolul orașului.

În 1891 este publicată prima ediție a importantului volum „La scienza in cucina e l’arte di mangiar bene” („Știința în bucătărie și arta de a mânca bine”) de Pellegrino Artusi, prima carte de rețete din gastronomia tradițională națională. Rețeta nr. 629, dedicată pregătirii produsului în cauză, poartă în titlu denumirea de „Ricciarelli di Siena”. Ingredientele indicate în rețetă sunt cele care se folosesc și astăzi: „zahăr alb fin, migdale dulci și amare, albuș de ou, aromă de coajă de portocală”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

Actuala administrație a lansat procedura națională de opoziție, publicând propunerea de recunoaștere a IGP „Ricciarelli di Siena” în Monitorul Oficial al Republicii Italiene nr. 149 din 29 iunie 2005.

Textul integral al caietului de sarcini poate fi consultat: