31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/6

—

consideră că regiunile și autoritățile locale joacă un rol esențial în Spațiul European de Cercetare (SEC), prin faptul că aduc politica la nivelul cetățenilor și sunt situate mai aproape de preocupările părților care intervin în această politică;

—

sprijină instituirea unui cadru juridic comunitar, așa cum au solicitat statele membre, în scopul de a facilita crearea și implementarea eficientă a unor infrastructuri de excelență în Europa, care să promoveze cercetarea și care, în ultimă instanță, să se concretizeze în îmbunătățirea competitivității Europei față de țările terțe;

—

propune, în scopul de a garanta caracterul transnațional al infrastructurii de cercetare, ca, în cazul în care membrii acesteia sunt regiuni sau autorități locale, cel puțin trei dintre acestea să aparțină unor state membre diferite, fără a aduce atingere provenienței celorlalți membri ai infrastructurii;

—

solicită să se țină seama în mod special de realitatea GECT, acesta fiind un instrument juridic alternativ pentru crearea infrastructurilor de cercetare de dimensiune europeană. În acest sens, punctele (5) și (9) din expunerea de motive din noul regulament al Consiliului ar trebui facă o trimitere mai clară și mai explicită la acest aspect;

—

subliniază importanța regiunilor și a autorităților locale ca promotori ai programelor comune de cercetare, deoarece acestea sunt mai apropiate de realitățile locale specifice, atât științifice și tehnologice, cât și antreprenoriale, și, prin urmare, de necesitățile de cooperare în domenii strategice;

—

consideră că este important să se maximizeze impactul regional și local prin intermediul infrastructurilor de cercetare „distribuite” și subliniază necesitatea ca ERI să ia în considerare sprijinul pe care li l-ar putea aduce înființarea unei rețele virtuale de infrastructuri în Europa.

Raportor

:

dl Iñaki AGUIRRE ARIZMENDI (ES/ALDE), Secretar general pentru afaceri externe, Comunitatea autonomă a Țării Bascilor, Spania

1.

consideră că regiunile și autoritățile locale joacă un rol esențial în Spațiul European de Cercetare (SEC), prin faptul că aduc politica la nivelul cetățenilor și sunt situate mai aproape de preocupările părților care intervin în această politică. De aceea, Comitetul consideră că regiunile trebuie să joace un rol strategic în inițiativele ce vizează consolidarea și extinderea SEC, în special în acele inițiative referitoare la crearea de organisme de cercetare solide în medii inovatoare și la activitățile de colaborare și cooperare pe teme de cercetare;

2.

salută cele două inițiative prezentate și recunoaște că acestea reprezintă o contribuție importantă la aprofundarea și extinderea SEC. De altfel, în avizul său pe tema „Spațiul European de Cercetare: perspective noi” (1), Comitetul a insistat deja asupra necesității de a întreprinde acțiunile corespunzătoare pentru a intensifica procesul de creare a SEC, ca un pas către transformarea Europei în economia cea mai dinamică din lume;

3.

consideră că regiunile și autoritățile locale sunt unitățile de gestionare de bază, atât din punct de vedere teritorial, cât și economic, și subliniază rolul-cheie jucat de regiunile și municipiile europene în aplicarea noii Agende de la Lisabona, ce vizează sporirea competitivității economiei europene printr-o strategie orientată către inovare;

4.

subliniază specificitatea fiecăreia dintre regiunile europene în ceea ce privește structura economică și nivelul de maturitate și de specializare. În consecință, atrage atenția asupra necesității de a ține seama de această specificitate în momentul corelării regiunilor cu măsurile stabilite pentru îmbunătățirea competitivității la nivel global. În acest sens, trebuie să existe garanția faptului că anumite caracteristici ale unor regiuni ca, de exemplu, statutul de „ultraperiferice”, nu vor antrena excluderea acestora în cazul în care solicită crearea unei ERI. În acest sens, ar trebui luate măsuri pentru a asigura accesul regiunilor ultraperiferice (RUP) la această rețea virtuală de infrastructuri;

5.

invită statele membre să se coordoneze și să coopereze cu regiunile din care se compun la elaborarea politicii de inovare, precum și a măsurilor și instrumentelor de stimulare, astfel încât rezultatele obținute prin intermediul politicii să răspundă și necesităților existente la nivel local și regional;

6.

este de acord cu concluziile Consiliului Competitivitate (2) referitoare la îmbunătățirea guvernanței SEC, bazate pe o perspectivă pe termen lung asupra acestui proiect, care va fi dezvoltat în comun de Comisie și de statele membre, în colaborare cu grupurile de interes și cu cetățenii. În acest sens, Comitetul susține propunerea de a implica în guvernanța SEC, încă din primele faze de elaborare, toate părțile interesate, în special comunitatea științifică, respectând principiul subsidiarității și stabilind corelații cu alte politici, precum cele în materie de educație, inovare și coeziune;

7.

solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a permite implicarea deplină și eficientă a autorităților locale și regionale în guvernanța celor două inițiative care fac obiectul prezentului aviz;

8.

sprijină instituirea unui cadru juridic comunitar, așa cum au solicitat statele membre, în scopul de a facilita crearea și implementarea eficientă a unor infrastructuri de excelență în Europa, care să promoveze cercetarea și care, în ultimă instanță, să se concretizeze în îmbunătățirea competitivității Europei față de țările terțe;

9.

solicită Comisiei ca, în momentul stabilirii criteriilor de eligibilitate pentru membrii fiecărei ERI, să includă și regiunile ca membri cu drepturi depline, alături de statele membre, organizațiile interguvernamentale și țările terțe. Regiunile nu trebuie considerate ca fiind reprezentantele unui stat membru, ci ca unități de gestionare autonome, dat fiind că dispun de capacități și resurse suficiente, precum și de sisteme științifice și tehnologice dezvoltate și capabile să facă față în mod satisfăcător unui proces de conducere comună pentru instituirea și implementarea unor ample infrastructuri de excelență;

10.

propune, în scopul de a garanta caracterul transnațional al infrastructurii de cercetare, ca, în cazul în care membrii acesteia sunt regiuni sau autorități locale, cel puțin trei dintre acestea să aparțină unor state membre diferite, fără a aduce atingere provenienței celorlalți membri ai infrastructurii;

11.

salută faptul că ERI pot fi finanțate atât prin programul-cadru de cercetare, cât și prin fondurile structurale. De asemenea, Comitetul propune utilizarea coordonată a altor surse de finanțare, atât publice, cât și private, disponibile în interiorul statelor membre;

12.

sugerează instituirea unor mecanisme strategice de coordonare la nivel european, care să implice grupurile de interes relevante, pentru a asigura aplicarea eficientă a unei politici coerente pentru ERI, inclusiv în domenii atât de importante cum sunt evaluarea inițiativelor sau soluționarea problemelor de localizare a noilor ERI;

13.

este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea de a stimula inițiative care să se întemeieze pe coordonarea între părți, pentru a facilita schimbul de informații și de cunoștințe între acestea, astfel încât beneficiile să fie extinse asupra structurilor economice, științifice, academice și tehnologice ale diferitelor regiuni și autorități locale. În acest sens, Comitetul salută portalul web privind infrastructurile de cercetare, recent creat de Comisia Europeană în colaborare cu Fundația europeană pentru știință;

14.

recunoaște limitările pe care le prezintă formele juridice existente pentru crearea infrastructurilor europene de cercetare, precum și necesitatea de a dispune de un cadru la nivel european, pentru a îmbunătăți funcționarea infrastructurilor și a elimina în mod eficient barierele și obstacolele din calea cercetării transnaționale;

15.

amintește că există și alte instrumente complementare ERI la nivel internațional, național și european. În timp ce acestea din urmă au fost create cu un scop specific, altele, precum Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT), au obiective mai ample: facilitarea și promovarea cooperării teritoriale pentru a întări coeziunea economică și socială în diferite domenii. Prin urmare, Comitetul recomandă ca ERI să se alăture în mod coerent instrumentelor deja existente, în scopul de a obține, din ansamblul acestora, cele mai bune rezultate posibile;

16.

solicită să se țină seama în mod special de realitatea GECT, acesta fiind un instrument juridic alternativ pentru crearea infrastructurilor de cercetare de dimensiune europeană (3). În acest sens, punctele (5) și (9) din expunerea de motive din noul regulament al Consiliului ar trebui facă o trimitere mai clară și mai explicită la acest aspect;

17.

subliniază distribuția geografică actuală a infrastructurilor europene de cercetare, observând că, în principal din motive istorice, acestea sunt situate în vestul teritoriului și că ar trebui planificate în așa fel încât să aibă o distribuție uniformă în întreaga Europă și, în funcție de posibilități, între statele membre. Această distribuție descentralizată a instalațiilor va urmări să alinieze beneficiile regionale cu necesitatea de noi infrastructuri la nivel european; ea va putea fi consolidată printr-o rețea virtuală care să conecteze toate aceste instalații, acordându-se o atenție specială infrastructurilor de cercetare de dimensiuni mici și mijlocii, care se pot dovedi importante pentru dezvoltarea cunoștințelor în domenii de interes strategic, ca și pentru dezvoltarea economică și inovarea din regiunile și zonele locale implicate;

18.

este de acord cu concluziile Consiliului Competitivitate din 30 mai 2008, în care se solicita Comisiei și statelor membre să susțină regiunile și autoritățile locale europene în accesarea, construirea și implementarea infrastructurilor moderne de cercetare. Printre posibilele măsuri care pot fi întreprinse în acest sens, Comitetul propune:

19.

atrage atenția asupra importanței regiunilor și autorităților locale în dezvoltarea unui mediu inovator în jurul ERI, dat fiind că politicile regionale au un impact semnificativ atât asupra atragerii oamenilor de știință, cât și asupra promovării ERI ca centre pentru dezvoltarea regională. Astfel, ERI au potențialul de a aduce importante beneficii socioeconomice orașelor și regiunilor cu care sunt conectate;

20.

este de acord ca deciziile referitoare la ERI să revină Comisiei Europene. Comitetul consideră că, în acest fel, procedura va fi mai simplă și mai scurtă decât în cazul în care fiecare decizie privind ERI ar fi luată separat de către Consiliu. Pentru a asigura deplina transparență și legitimitate a deciziilor luate în cadrul acestui proces, Comitetul propune să se detalieze criteriile de evaluare utilizate de Comisia Europeană și să se înființeze un comitet de gestionare — compus din reprezentanți ai statelor membre și/sau, după caz, ai regiunilor sau ai autorităților locale și regionale sau ai asociațiilor acestora — al cărui aviz să fie determinant pentru deciziile Comisiei cu privire la ERI. De asemenea, propune ca la nivelul statelor membre să se stabilească mecanisme de coordonare adecvate, care să permită ca punctul de vedere exprimat de fiecare stat în cadrul comitetului de gestionare să reflecte poziția regiunilor sau a autorităților locale pe care le reprezintă;

21.

salută eliminarea obstacolelor de natură administrativă, juridică și fiscală din forma juridică propusă pentru ERI în acest regulament, în special în ceea ce privește scutirea de taxe și procedurile de achiziții publice mai rapide și mai flexibile, care, în opinia Comitetului, vor contribui la simplificarea înființării de mari infrastructuri de cercetare, precum și la sporirea eficienței în activitățile și rezultatele acestora;

22.

subliniază importanța regiunilor și a autorităților locale ca promotori ai programelor comune de cercetare, deoarece acestea sunt mai apropiate de realitățile locale specifice, atât științifice și tehnologice, cât și economice, și, prin urmare, de necesitățile de cooperare în domenii strategice. De fapt, diverse regiuni europene participă și gestionează cu succes instrumente de coordonare și de colaborare în cadrul programelor de cercetare, așa cum este cazul proiectelor ERA-NET. Comitetul Regiunilor propune ca acordurile de cooperare din cadrul programului comun să fie promovate nu numai de statele membre, ci și, în special, de organismele publice regionale;

23.

subliniază necesitatea de a include în propunere și de a defini în mod corespunzător mecanisme de coordonare mai eficiente pentru buna funcționare a acordurilor între diferitele regiuni și autorități locale din Europa;

24.

este conștient de necesitatea reală de a propune un program cu aceste caracteristici; cu toate acestea, în opinia Comitetului, ar fi de dorit ca implementarea programului respectiv să nu presupună sarcini suplimentare pentru state și regiuni, și, prin urmare, propune ca acesta să fie sprijinit de Comisie, nu numai în ceea ce privește facilitarea acordurilor, ci și în materie de angajare a unor resurse financiare, considerând că angajamentul financiar este un factor indispensabil de impulsionare a programului în mod satisfăcător. Comitetul propune Comisiei să creeze, în viitor, un fond specific pentru sprijinirea acestei inițiative;

25.

sugerează că, înainte de a lansa noi programe, atât Uniunea, cât și statele membre ar trebui să valorifice cum se cuvine toate posibilitățile de a obține sinergii între politicile transnaționale și instrumentele de colaborare deja existente, instituind mecanisme care să garanteze obținerea profitului maxim din programele de coordonare aflate în desfășurare, precum programul ERA NET, metoda deschisă de coordonare, platformele tehnologice europene etc.;

26.

recunoaște că este important să se dea curs inițiativelor bazate pe coordonarea și cooperarea dintre părțile implicate în cercetarea, dezvoltarea și inovarea europeană, pentru a atinge obiectivul fixat în Strategia de la Lisabona, și anume de a transforma Europa în economia cea mai competitivă și dinamică din lume. Cu toate acestea, Comitetul propune ca această coordonare să fie organizată „de jos în sus”, ținând seama de principiul geometriei variabile și de cel al subsidiarității. În acest sens, participarea voluntară a regiunilor trebuie înțeleasă ca un pas înainte către extinderea aplicării principiului geometriei variabile;

27.

împărtășește opinia Comisiei în ceea ce privește necesitatea de a aborda împreună provocările care depășesc sfera națională, dat fiind că regiunile și autoritățile locale sunt cele care cunosc cel mai bine problemele și deficiențele care trebuie înfruntate și tocmai reunirea resurselor, a persoanelor și a cunoștințelor mărește probabilitatea de a găsi soluții la problemele științifice și tehnologice mai complexe;

28.

solicită ca temele prioritare ale programului comun să fie stabilite de comun acord, ținând seama de numărul mare de regiuni cu competențe în acest domeniu și consultând comunitatea științifică și toate grupurile de interes care au legături specifice cu fiecare sector de cercetare;

29.

sugerează ca, în virtutea naturii sale și a spiritului inovator, acest program să inițieze un proces de dezvoltare pragmatic, flexibil și definit în detaliu, în cadrul căruia prioritățile regionale de cercetare să aibă un rol important.