Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2009/C 72/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„GRELOS DE GALICIA”

NR. CE: ES-PGI-0005-0469-13.6.2005

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

2.   Grup:

3.   Tip de produs:

Clasa 1.6 — Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire:

„Grelos de Galicia”

4.2.   Descriere:

Produsul care beneficiază de DOP „Grelos de Galicia” se definește ca fiind partea vegetativă, destinată consumului uman, care provine de la plante aparținând speciei Brassica rapa L. var. rapa (cunoscută, în limbaj comun, sub numele de „nap”), din grupurile de varietăți corespunzătoare ecotipurilor Santiago și Lugo, precum și din varietățile comerciale înregistrate „Grelos de Santiago” și „Globo blanco de Lugo”, reprezentantele respective ale ecotipurilor menționate, care se comercializează în stare proaspătă, congelată și în conservă.

Caracteristicile morfologice ale plantei sunt următoarele: rădăcină pivotantă, îngroșată în partea superioară și unită cu tulpina netedă, care este ramificată începând de la colet. Frunzele inferioare sunt pețiolate, acoperite cu perișori, alcătuite din lobi laterali mici și lați și un lob terminal mai mare. Frunzele superioare ale tulpinii florale sunt alungite și lanceolate, cu două teci mari, rotunjite, glabre, care îmbrățișează tulpina (amplexicaule).

Denumirea „grelos” se aplică, fără distincție, frunzelor și tulpinilor vegetative culese pe tot parcursul ciclului de dezvoltare al plantei, denumite „nabizas”, precum și frunzelor și tulpinilor florale culese imediat înainte de înflorire, cunoscute în multe locuri din Galicia sub numele de „cimos”.

Sub formă proaspătă, „grelos” se comercializează în loturi omogene ca proveniență și varietate, sub forma unor legături tradiționale care au o greutate aproximativă între 0,5 kg și 1 kg și care sunt legate cu tije vegetale sau cu alte materiale autorizate de manualul de calitate.

„Grelos” care urmează a fi comercializate în stare congelată se triază, se spală, se opăresc și, uneori, se taie mărunt înainte de congelare. Se ambalează în recipiente din materiale autorizate de legislația în vigoare, a căror greutate este de asemenea autorizată, și care sunt indicate în mod explicit în manualul de calitate.

„Grelos” comercializate în conserve se prepară în stare naturală, fără adăugarea niciunei alte substanțe în afară de apa în care au fiert și sare comună, fără acidifianți. Sunt prezentate în recipiente din metal sau în borcane de sticlă, a căror greutate este autorizată de legislația în vigoare și indicată în mod explicit în manualul de calitate.

Caracteristici organoleptice: „Grelos” nu se consumă în stare proaspătă. Pentru a le face comestibile, acestea se fierb, intervalul de fierbere variind în funcție de dezvoltarea fenologică a plantelor. În consecință, caracteristicile organoleptice se referă la frunzele și tulpinile de nap destinate consumului, adică la cele fierte fie de consumatori, fie de industria de prelucrare.

Aceste caracteristici sunt următoarele: culoare verde intens, mai accentuată pe măsură ce planta se apropie de momentul înfloririi. Gust ușor acid, combinat cu o anumită amăreală. Textură ușor fibroasă, aceasta fiind mai accentuată dacă este vorba de o varietate cu frunze înguste, cu procentaj ridicat de pețioluri, foarte fragedă datorită conținutului scăzut în fibre.

4.3.   Aria geografică:

Aria de producție cuprinde toate comunele din Comunitatea autonomă a Galiciei. Aria de prelucrare și ambalare coincide cu cea de producție.

4.4.   Dovada originii:

Numai frunzele și tulpinile de nap care se cultivă în conformitate cu condițiile stabilite în caietul de sarcini și în manualul de calitate, pe plantațiile înscrise în și de către producătorii înscriși în registrele corespunzătoare pot beneficia de IGP „Grelos de Galicia” sau pot fi utilizate pentru a fi transformate în produse protejate de indicația geografică menționată. În mod similar, pot beneficia de IGP „Grelos de Galicia” numai frunzele și tulpinile de nap manipulate și/sau prelucrate în instalațiile înscrise în registrul corespunzător.

Toate persoanele fizice sau juridice titulare ale bunurilor înscrise în registre, precum și toate plantațiile, depozitele, întreprinderile de prelucrare și produsele vor fi supuse inspecțiilor și verificărilor efectuate de către organismul de control cu scopul de a stabili dacă produsele beneficiind de IGP „Grelos de Galicia” îndeplinesc cerințele specificate în caietul de sarcini și în manualul de calitate.

4.5.   Metodă de obținere:

Semințele utilizate trebuie să provină de la plante din ecotipurile Santiago și Lugo, atât cele corespunzătoare varietăților comerciale autorizate „Grelos de Santiago” și „Globo blanco de Lugo”, cât și cele ale varietăților — populații care provin din reutilizarea exploatației înseși sau de pe alte parcele înscrise în registrul plantațiilor indicației geografice protejate „Grelos de Galicia”. Însămânțarea se realizează prin împrăștiere manuală începând de la jumătatea lunii august, data exactă variind în funcție de zonă și de precocitatea varietății respective. Recoltarea se face manual, de preferință în timpul orelor răcoroase ale zilei și necesită o manipulare foarte atentă, pentru a preveni vătămarea care ar afecta aspectul plantelor și, în plus, ar constitui o posibilă poartă de intrare pentru microorganismele patogene. În cazul în care produsul este destinat industriei de prelucrare, recoltarea se poate face și cu mijloace mecanice. Frunzele și tulpinile de nap se trimit depozitelor sau, după caz, industriei prelucrătoare în chiar ziua recoltei și cu o deosebită grijă pentru a nu dăuna în vreun fel produsului.

Prelucrarea și ambalarea frunzelor și tulpinilor de nap trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată, precum o reclamă condițiile delicate de manipulare după recoltă și de conservare a produsului. În consecință, este necesar ca aceste operații să se realizeze în aria geografică delimitată din mai multe motive:

4.6.   Legătură:

Includerea napului în sistemul rotației culturilor este atestată încă din secolul al XIII-lea în diferite documente municipale și acte de vânzare-cumpărare de exploatații agricole denumite „nabales”. Aceasta a permis exploatarea deplină a terenului prin intermediul sistemului de rotație de tipul cereale de vară-napi-cereale de iarnă.

Napii sunt plante adaptate să se dezvolte și să crească în climate umede și caracterizate prin temperaturi moderate. Sunt rezistenți la îngheț. În plus, au nevoie de soluri fertile, cu conținut ridicat de substanțe organice, de consistență medie, profunde și afânate, bine drenate, dar cu o umiditate relativă ridicată. Aceste condiții pedoclimatice sunt caracteristice multor porțiuni din teritoriul Galiciei.

Napii sunt legume indispensabile pentru prepararea unora dintre felurile de mâncare cele mai reprezentative ale bucătăriei din Galicia precum „Caldo”, „Pote gallego”, „Cocido” și „Lacón con Grelos”, constituind, de asemenea, un element distinctiv față de bucătăria altor regiuni.

Referințele la acest produs, fie că sunt de natură istorică sau gastronomică, sunt numeroase și evidențiază prezența tradițională a acestei legume în cultura galiciană. Diferiți autori, specialiști în etnografie și gastronomie, subliniază în unanimitate prezența și caracterul singular al napilor în bucătăria tradițională galiciană. Astfel, se pot găsi referințe despre napi în lucrările ilustrului poligraf Ramón Otero Pedrayo („Guía de Galicia”, 1926), în lucrările criticului în materie de gastronomie Ángel Muro („Almanaque y conferencias culinarias”, 1890-1905), sau în cele ale scriitorilor Emilia Pardo Bazán („La cocina española antigua”,1912), Manuel María Puga y Parga („La cocina práctica”, 1905) și Álvaro Cunqueiro („A cociña galega”, 1973).

În încheiere, trebuie semnalat faptul că acest produs, fiind o legumă tipică Galiciei, figurează în „Inventario Español de Productos Tradicionales” (Inventarul spaniol al produselor tradiționale), publicat de Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației în anul 1996.

4.7.   Organism de control:

4.8.   Etichetare:

După certificare, produsul care beneficiază de indicația geografică protejată „Grelos de Galicia” trebuie să poarte eticheta comercială corespunzătoare mărcii proprii a producătorului/ambalatorului respectiv, precum și eticheta specifică a IGP, cu codificare alfanumerică și cu numerotarea corespunzătoare, autorizată și emisă de organismul de control, împreună cu logotipul oficial al indicației geografice protejate.

Atât pe eticheta comercială, cât și pe eticheta proprie a indicației geografice trebuie să figureze mențiunea „Indicație geografică protejată «Grelos de Galicia»”.

În mod facultativ, se poate indica pe etichetă stadiul fenologic al plantei, diferențiind între „nabizas” și „cimos”, conform precizărilor din paragraful referitor la descrierea plantei.

În plus, se poate autoriza ca, produsele supuse altor procese de prelucrare decât cele menționate în caietul de sarcini să poarte, pe eticheta ambalajelor, precizarea că au fost fabricate din frunze și tulpini de nap care beneficiază de IGP „Grelos de Galicia”, cu condiția ca materiile prime să îndeplinească cerințele caietului de sarcini și ca normele din manualul de calitate să fie respectate.

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.