5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/34

—

regretă faptul că au fost neglijate anumite aspecte importante, cum ar fi educația și formarea în domeniul maritim, crearea Fondului european pentru zonele costiere și protecția solului marin;

—

regretă faptul că nu s-a abordat utilizarea și protecția solului marin și consideră că această politică ar trebui să includă și norme strategice generale privind chestiuni legate de deversări, pozarea și utilizarea conductelor și cablurilor pe solul marin;

—

reiterează solicitarea din Avizul privind o viitoare politică maritimă a Uniunii Europene cu privire la efectuarea unei evaluări a opțiunii de revizuire a sistemului financiar al UE în sensul realizării unui sistem unic simplificat pentru totalitatea sau pentru majoritatea aspectelor maritime din cadrul Fondului european pentru zonele costiere și insulare;

—

solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs care să cuprindă obiectivele pe termen mediu și lung care trebuie îndeplinite în cadrul politicii maritime europene până în 2015 și 2020;

—

constată în continuare lipsa unor legături clare între Cartea albastră maritimă și Directiva privind strategia maritimă, solicitând în consecință Comisiei să clarifice aceste legături și să abordeze ambele subiecte mai îndeaproape;

—

solicită, din nou, realizarea unei platforme maritime europene, care să includă autoritățile locale și regionale, împreună cu părțile interesate, ca mijloc de a pune în comun expertiza și schimbul de bune practici.

Raportor

:

Dr Saima KALEV, primarul orașului Jõgeva (EE/UEN-AE)

1.

salută și aprobă Comunicarea Comisiei privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană. Comitetul își exprimă satisfacția pentru faptul că se încearcă în prezent o abordare globală a acestei chestiuni esențiale, care acoperă toate aspectele relației oamenilor cu mările și oceanele. Acest lucru va duce la un cadru politic coerent, care permite dezvoltarea optimă și durabilă a tuturor activităților maritime;

2.

recunoaște implicarea multor părți interesate în procesul consultativ, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că au fost neglijate aspecte-cheie, cum ar fi educația și formarea în domeniul maritim, crearea Fondului european pentru zonele costiere și protecția solului marin;

3.

împărtășește opinia potrivit căreia toate chestiunile privind mările și oceanele sunt legate între ele și ar trebui rezolvate în mod coordonat. Pentru a obține rezultatele vizate, este importantă furnizarea de informații cu privire la progresele înregistrate în legătură cu toate acțiunile în mod coordonat (de exemplu, printr-un site internet). Orice constrângere sau reglementare trebuie să se fondeze pe fapte dovedite științific, precum și pe evaluări care iau în considerare variațiile locale ale ecosistemelor și particularitățile regionale în materie de utilizare a resurselor marine de către oameni;

4.

are convingerea că, pe termen lung, politica maritimă a Uniunii Europene ar putea deveni o politică foarte puternică, având în vedere că apa acoperă peste 50 % din suprafața UE, inclusiv resursele biologice, fizice și geologice;

5.

atrage atenția că un element esențial în materie de mediu marin, respectiv chestiunea privind utilizarea și protecția solului marin, care intră în domeniul de competență a statelor membre, nu este conținut în Comunicarea privind o politică maritimă integrată. În opinia Comitetului, această politică trebuie să ocupe și de dispozițiile generale strategice din domeniul deversărilor, pozării și utilizării conductelor și cablurilor pe solul marin;

6.

subliniază faptul că politica maritimă depășește cadrul frontierelor de stat și necesită o abordare pe multiple paliere și o administrare eficientă pe mai multe niveluri;

7.

este de acord cu conceptul integrat, intersectorial, a cărui punere în aplicare necesită colaborarea și coordonarea măsurilor din domeniul maritim la fiecare nivel de decizie. În acest sens, trebuie găsit un echilibru între competitivitate, caracterul durabil și protecția mediului;

8.

este de părere că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în elaborarea și punerea în aplicare a politicii, ca și în crearea unui cadru juridic și că acestea ar trebui să joace un rol clar în integrarea măsurilor politice sectoriale din acest domeniu și de informare a cetățenilor cu privire la potențialul mărilor și la efectul activităților antropice asupra mediului marin;

9.

atrage atenția că, pentru punerea în aplicare cu succes a politicii maritime integrate a UE este esențial ca autoritățile locale și regionale să fie dispuse, în continuare, să se angajeze în acest domeniu și să-și aducă o contribuție eficientă;

10.

este de acord cu punctul de vedere al Comisiei, conform căruia Comitetul Regiunilor poate aduce valoare adăugată acestui proces. Comitetul dorește realizarea unui mecanism de promovare a participării autorităților locale și regionale la acest proces și a unei contribuții eficiente;

11.

caută căi de sprijinire a autorităților locale și regionale în elaborarea strategiei de punere în aplicare și în aplicarea măsurilor preconizate, ținând seama atât de condițiile specifice din fiecare stat membru și din anumite regiuni maritime, care ar trebui să facă obiectul unei cooperări mai strânse, cum ar fi insulele, arhipelagurile și regiunile ultraperiferice, cât și de dimensiunea internațională;

12.

recomandă luarea în considerare a diferențelor între capacitățile regiunilor, ca și a punctelor de vedere exprimate de acestea în cadrul procesului consultativ;

13.

este de acord cu punctul de vedere exprimat în comunicare, potrivit căruia fiecare schimbare rezultată din politica maritimă are efecte în special asupra zonelor costiere și asupra căilor navigabile interne și gurilor râurilor legate de acestea;

14.

face eforturi în permanență pentru dezvoltarea capacităților autorităților locale și regionale de a asigura disponibilizarea permanentă a fondurilor și, în acest sens, pentru crearea, în viitor, a unui Fond costier și insular european. Reiterează solicitarea, formulată în Avizul său privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană, cu privire la examinarea posibilității de revizuire a sistemului financiar al UE, în vederea creării unui sistem simplificat unic pentru toate sau pentru majoritatea problemelor maritime în cadrul Fondului costier și insular european. Aceste fonduri ar trebui utilizate astfel încât să constituie un avantaj pentru mediul marin și starea ecologică a acestuia;

15.

se bazează, în continuare, pe punctul de vedere exprimat în avizul CdR 84/2005, conform căruia este absolut esențial să se promoveze inovarea și dezvoltarea întreprinderilor, în special sub aspectul dezvoltării de noi tehnologii maritime;

16.

împărtășește punctul de vedere conform căruia o politică maritimă integrată va contribui la rezolvarea problemelor privind globalizarea și competitivitatea, schimbările climatice, punerea în pericol a mediului marin, siguranța traficului maritim, ca și siguranța furnizării energiei și caracterul durabil;

17.

în același timp, consideră necesar ca această politică să fie bazată pe excelență în cercetarea, tehnologia și inovarea din domeniul maritim, pe Agenda Lisabona pentru ocuparea forței de muncă și pe Agenda Göteborg pentru durabilitate;

18.

împărtășește punctul de vedere al Comisiei cu privire la valoarea adăugată adusă, pe care Comitetul a pus-o în discuție în avizul CdR 258/2006, respectiv că o abordare integrată contribuie la evitarea diferențelor de opinie, la crearea de sinergii și la realizarea unui schimb de informații de specialitate cu cetățenii și regiunile vecine;

19.

recunoaște eforturile Comisiei de a crea, prin această comunicare, o bază pentru cadrul de decizie și pentru instrumentele intersectoriale, necesare pentru o politică maritimă integrată a UE, ca și de a prezenta cele mai importante măsuri pe care actuala Comisie intenționează să le pună în aplicare. În acest context, Comitetul salută faptul că, în Strategia sa politică anuală pentru 2009 [COM(2008) 72], Comisia Europeană confirmă faptul că politica maritimă reprezintă una dintre prioritățile sale politice. Cu toate acestea, Comitetul deplânge nivelul redus al finanțării prevăzute în acest sector în 2009, care implică realocarea a 6 milioane EUR din resursele disponibile în cadrul politicii în domeniul pescuitului;

20.

salută faptul că, în luarea acestor măsuri, Comisia este ghidată de principiile subsidiarității, de asigurarea competitivității, de abordarea ecosistemică și de necesitatea implicării părților interesate;

21.

din acest motiv, solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs cuprinzând toate marile obiective pe termen mediu și lung privind politica maritimă europeană până în 2015 și 2020;

22.

este de părere că în cazul unui document de importanța celui privind o politică maritimă integrată a UE, orizontul de timp ar trebui să fie mult mai mare și să depășească durata actualului mandat;

23.

consideră că este deosebit de importantă colaborarea cu grupurile de lucru și organizațiile regionale și orientate pe domenii, care își desfășoară activitatea în cadrul UE în regiunile Oceanului Atlantic, Mării Arctice, Mării Mediterane, Mării Negre, Mării Baltice și Mării Nordului, consultarea acestora și sprijinirea acțiunilor lor. Solicită Comisiei să organizeze punerea în aplicare a politicii maritime integrate în zonele menționate;

24.

atrage atenția asupra faptului că în ceea ce privește abordarea integrată, competențele sunt clar delimitate; prin urmare, UE va trebui să utilizeze competențele stabilite prin tratat pentru a acționa în domeniile relevante, cum sunt mediul, transporturile, pescuitul, politica regională sau cea industrială, cu respectarea deplină a subsidiarității;

25.

sprijină solicitarea Comisiei către statele membre de a elabora orientări integrate de politică maritimă, în strânsă colaborare cu părțile interesate, în special în regiunile costiere și așteaptă cu interes liniile directoare la Comisiei în acest domeniu, precum și cu privire la consultarea părților interesate, care să recunoască atribuțiile specifice ale autorităților locale și regionale în ceea ce privește o politică maritimă integrată;

26.

consideră esențială decizia de a recomanda în 2008 crearea unei serii de orientări privind elaborarea acestor politici maritime integrate la nivel național și prezentarea, începând cu 2009, a unor rapoarte anuale privind măsurile luate de statele membre în acest domeniu;

27.

recomandă elaborarea unor orientări suplimentare pentru autoritățile locale și regionale; solicită Comisiei să aibă în vedere integrarea următoarelor elemente ca principii fundamentale în stabilirea liniilor directoare pentru o bună guvernanță la nivel național și regional: propuneri pentru marile obiective ale politicii maritime, o metodologie care să permită atingerea obiectivelor printr-o abordare integrată, termene concrete pentru atingerea obiectivelor;

28.

este de părere că integrarea nu este garantată prin coordonarea prevăzută de Comisie, că orientările ar putea fi elaborate în mod diferențiat și că structurile consultative nu reprezintă încă structuri pentru luarea de decizii;

29.

propune elaborarea pentru regiuni a unei sinteze clare și a unei liste a bunelor practici;

30.

recomandă crearea unui sistem clar, prin care să se asigure faptul că regiunile își aduc în mod continuu o contribuție eficientă și eficace și că posibilele conflicte între regiuni sunt soluționate în mod just;

31.

subliniază faptul că, în acest scop, trebuie elaborate strategii regionale de punere în aplicare;

32.

propune accelerarea proceselor de decizie în chestiunile maritime în cadru unui dialog cu autoritățile locale și regionale. CoR atrage atenția asupra faptului că și statele membre, ca și autoritățile locale și regionale, trebuie implicate nemijlocit în elaborarea strategiei de punere în aplicare. Obiectivele strategiei ar trebui stabilite împreună cu acestea, urmărind ca toate activitățile să contribuie la integrarea intersectorială. În același mod ar putea fi stabilite și sarcinile și ar putea fi abordate și chestiunile privind resursele financiare;

33.

este de acord cu promovarea unei colaborări mai intense între unitățile de pază de coastă ale statelor membre, ca și cu luarea unor decizii și măsuri privind înființarea unui sistem de supraveghere cu un grad mai ridicat de interoperabilitate, pentru a reuni sistemele existente de supraveghere și urmărire a ambarcațiunilor, utilizate pentru menținerea siguranței maritime, protecția mediului marin, evitarea poluării marine, controlul pescuitului, al frontierelor externe, ca și pentru activități de punere în aplicare a legii în domeniul maritim. În acest sens, i se solicită Comisiei să lanseze un prim proiect-pilot în Marea Mediterană, urmând ca acesta să fie ulterior extins la întreaga Europă;

34.

salută decizia Comisiei de a prezenta în 2008 o foaie de parcurs, pentru a le facilita statelor membre elaborarea unor planuri de amenajare a teritoriului în domeniul maritim;

35.

consideră necesar ca în 2008 Comisia să ia măsuri privind înființarea unei rețele maritime europene de supraveghere și de date și să examineze necesitatea cartării multidimensionale a apelor din statele membre, pentru a facilita accesul la date de calitate. În acest sens, i se solicită Comisiei să lanseze un prim proiect-pilot în Marea Nordului, urmând ca acesta să fie ulterior extins la întreaga Europă;

36.

împărtășește opina Comisiei, potrivit căreia pentru o mărire a eficienței transportului maritim în Europa și pentru asigurarea unei competitivități pe termen lung, trebuie creat un spațiu european de transport maritim, fără bariere, în cooperare cu ceilalți actori din sectorul transporturilor;

37.

este de acord cu pregătirea unei strategii cuprinzătoare privind transportul maritim pentru 2008-2018, care ar trebui să aibă în vedere promovarea autostrăzilor mării și a transportului maritim pe distanță scurtă. Pe lângă faptul că ar trebui să ia în considerare rețeaua de mari porturi europene conectată la rețelele transeuropene de transport, această strategie ar trebui să acorde o atenție specifică porturilor mici și mijlocii, dat fiind că acestea asigură servicii eficiente regiunilor periferice și insulelor și contribuie, de asemenea, la evitarea congestionării marilor porturi și a șoselelor;

38.

solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze concurența între porturile europene pentru sprijinirea: a) transportului cât mai multor mărfuri posibil în interiorul UE cu ajutorul navelor maritime sau fluviale, aceasta fiind opțiunea cea mai ecologică pentru importuri, exporturi și tranzit, b) eficienței economice și ecologice a comerțului maritim cu mărfuri, în special ținând seama de creșterea în continuare a circulației mărfurilor;

39.

ia la cunoștință răspunsul primit pe parcursul procesului consultativ cu privire la întrebarea pusă anterior, privind modul în care strategia pentru protecția și conservarea mediului marin (1) și propunerea de elaborare a unei directive privind strategia maritimă (2) ar putea fi integrate în viitoare politică maritimă comună, având în vedere și faptul că Comisia le consideră părți integrante ale strategiei integrate;

40.

subliniază faptul că strategiile menționate constituie, sub aspectul politicilor de mediu, baza politicii maritime, deoarece promovează o abordare ecosistemică, având scopul de a trata în egală măsură chestiunile ecologice, sociale și economice. În acest sens, componenta ecologică este legată și de anumite constrângeri temporale (atingerea unei stări corespunzătoare a mediului până în 2020);

41.

Propunerea de directivă privind o strategie pentru mediul marin prevede că regiunile în care starea mării este critică au obligația de a elabora și de a pune în aplicare mai rapid măsurile necesare pentru a atinge o stare ecologică satisfăcătoare. În aceste regiuni, este deosebit de important ca Comisia Europeană să coordoneze diferitele sectoare, programe și strategii implicate și să furnizeze sprijinul financiar adecvat. Pentru o politică maritimă cu adevărat integrată, este necesară și includerea anumitor activități desfășurate pe uscat, cum sunt agricultura, tratarea apelor uzate, transporturile și producția de energie. Aceste regiuni ar putea juca rolul de regiuni-pilot pentru o politică maritimă cu adevărat și pe deplin integrată;

42.

regretă, în continuare, lipsa unei legături clare între Cartea albastră privind politica maritimă și Directiva privind strategia maritimă și solicită prin urmare Comisiei clarificarea acestei legături, tratarea în profunzime a celor două subiecte, precum și evitarea dublării activităților propuse;

43.

solicită Comisiei să elaboreze o propunere privind modalitățile de stabilire a unei legături între zonele maritime individuale din cadrul programului Natura 2000 în UE;

44.

este de părere că managementul costier integrat se bazează pe un concept bine gândit, care poate aduce o serie de proceduri valoroase și probate în practică pentru elaborarea politicii maritime; propune să se analizeze și experiența regiunilor și experiența la nivel local în domeniul utilizării integrate a zonelor costiere, în special parteneriatele locale costiere stabilite de colectivitățile locale și de părțile interesate pentru a asigura o gestiune integrată eficientă a zonelor costiere, într-o abordare de jos în sus, precum și să se stabilească modul în care se poate realiza o convergență între managementul integrat al zonelor costiere și politica maritimă;

45.

recomandă, pentru promovarea colaborării în domeniul tehnic și în chestiuni de conducere administrative, să se dezvolte legături strânse cu autoritățile locale și regionale care pun în aplicare măsurile statelor membre în materie de politică maritimă. Prin aceasta, urmează ca până în 2015, de la mal până la o distanță de un kilometru, starea apelor de suprafață să devină (3);

46.

face trimitere, pentru mai multe amănunte în legătură cu poziția sa față de politica portuară europeană, la Avizul său 237/2007 privind Comunicarea Comisiei privind o politică portuară europeană COM(2007) 616;

47.

se alătură sugestiei de a propune o nouă politică portuară, care să ia în considerare multifuncționalitatea a porturilor în contextul logisticii generale din Europa;

48.

recomandă utilizarea unor fonduri din cadrul Fondurilor Structurale pentru a realiza investiții în structurile portuare regionale și în alte proiecte relevante;

49.

este de acord cu propunerea de reducere a emisiilor generate de nave în porturi, care vizează în special reducerea dezavantajelor fiscale existente privind alimentarea cu energie electrică de pe uscat; sprijină, de asemenea, propunerea de instituire și susținere a unor standarde tehnice la nivel european sau mondial pentru transferul energiei electrice de pe uscat pe nave;

50.

în același timp, consideră necesară elaborarea unor orientări pentru utilizarea reglementărilor de mediu comunitare relevante pentru dezvoltarea porturilor;

51.

subliniază totodată necesitatea de a se asigura alimentarea cu energie durabilă în viitor și solicită Comisiei și statelor membre să sprijine sistematic toate tipurile de energie maritimă regenerabilă, cum sunt cea a vântului, a valurilor, a mareelor și a curenților oceanici, în special prin instrumente de cercetare și dezvoltare tehnologică, precum și prin abordări financiare, cum ar fi prețurile de răscumpărare suficiente. Mai mult, ar trebui îndepărtate barierele administrative care stau în calea dezvoltării energiei maritime regenerabile;

52.

consideră că porturile autonome fără scopuri lucrative aflate în posesia actorilor locali ar trebui protejate de la degradare, dat fiind că beneficiile sociale, recreative și turistice pe care le aduc comunităților din jur sunt mai importante decât funcția lor economică inițială;

53.

salută poziția pozitivă a Comisiei privind sprijinirea creării unor grupări (clustere) intersectoriale și a unor centre de vârf maritime regionale, ca și privind promovarea unei rețele europene de clustere maritime;

54.

solicită, în acest context, clarificarea și prezentarea structurilor și formelor unităților care urmează a fi înființate, stabilirea contribuției politice pe care trebuie să o aducă fiecare din aceste structuri și a rolului pe care urmează să-l joace Comisia și Comitetul Regiunilor în acest sens;

55.

sprijină decizia de a analiza din nou, în colaborare strânsă cu partenerii sociali, derogările temporare valabile pentru economia maritimă din cadrul legislației muncii a UE;

56.

consideră că, în materie de îmbunătățire a siguranței pentru profesiile din domeniul maritim, statelor membre le revine o responsabilitate importantă, având în vedere că trebuie să ratifice texte internaționale cum ar fi Convenția OIM consolidată privind munca în domeniul maritim, din februarie 2006, sau Convenția OIM privind munca în domeniul pescuitului, adoptată de OIM în iunie 2007;

57.

aprobă decizia de a promova „Certificatul de excelență maritimă”;

58.

recomandă utilizarea de măsuri pentru îmbunătățirea formării în domeniul maritim, astfel încât formarea profesională să fie acceptată la nivel internațional și să existe posibilitatea furnizării de cursuri de perfecționare, asigurând astfel faptul că există lucrători competenți, care posedă calificările necesare;

59.

este convins că regiunile costiere sunt primele care au de suferit în urma schimbărilor climatice și, în consecință, recomandă acțiuni prioritare, precum reducerea emisiilor generate de navele maritime, dezvoltarea și extinderea energiilor marine regenerabile, stoparea declinului biodiversității marine și protejarea coastelor; prin urmare, salută decizia Comisiei de a introduce măsuri-pilot, pentru a reduce efectele schimbărilor climatice în zonele costiere, ca și pentru a realiza adaptarea la schimbările climatice;

60.

solicită explicarea modului în care Comisia evaluează aceste necesități în pentru regiunile necostiere;

61.

este de acord cu punctul de vedere potrivit căruia ar trebui sprijinite eforturile internaționale de reducere a poluării cu petrol cauzate de navele maritime;

62.

se declară în favoarea deciziei de a sprijini activ eforturile internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de navele maritime;

63.

solicită modificarea directivei privind impozitarea energiei în vederea includerii obligației ca statele membre să nu impoziteze electricitatea consumată de nave în porturi mai mult decât hidrocarburile utilizate pentru propulsia navei, întrucât sistemul actual introdus de directivă încurajează poluarea aerului, care, în orașele-port, provine în proporție de 80 % de la arderea acestor hidrocarburi;

64.

salută eforturile depuse de Comisie și de statele membre pentru a reduce nivelurile de SO2 și NOx, precum și emisiile de particule fine provenite de la navele maritime pe mările și în special în porturile UE. Dat fiind însă că aceste măsuri nu vor fi suficiente pe termen lung, Comitetul Regiunilor pledează pentru o reducere mai accentuată și, prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre să aducă emisiile provenite de la navele maritime la un nivel egal cu cel autorizat pentru autovehicule, până cel târziu în anul 2030;

65.

solicită integrarea emisiilor provenite de la navele maritime în sistemul UE de comercializare a emisiilor;

66.

salută decizia Comisiei, cu respectarea integrală a lucrărilor care au loc la nivel internațional, de a prezenta propuneri pentru dezmembrarea eficientă, sigură și ecologică a navelor scoase din uz;

67.

salută acțiunile energice pentru eliminarea practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor și a practicilor de pescuit distructive, cum ar fi pescuitul cu traule de adâncime în zonele de pescuit sensibile, în larg. În acest sens, este deosebit de importantă analizarea interacțiunii dintre diferitele țări în ceea ce privește pescuitul excesiv;

68.

salută demersurile ferme împotriva pescuitului ilegal, nereglementat și neînregistrat în regiunile în care asemenea acțiuni sunt necesare, pe baza faptelor constatate și a cercetării efectuate;

69.

recunoaște necesitatea promovării și stimulării pescuitului artizanal, care are o lungă tradiție în mările europene, este mai selectiv și respectă mai mult mediul;

70.

solicită părerea Comisiei privind modul în care s-ar putea pune mai bine în aplicare decât până în prezent o politică integrată, în contextul ultimelor două teme menționate;

71.

își afirmă sprijinul pentru dezvoltarea unui sector ecologic al acvaculturii în Europa;

72.

salută intenția de a prezenta, în 2008, o strategie europeană fundamentală pentru cercetarea în domeniul marin și maritim;

73.

solicită Comisiei să ia în considerare ideea creării unei rețele de „institute europene de cercetare oceanografică” în cadrul noii strategii de cercetare maritimă;

74.

în același timp, consideră necesar ca în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru de cercetare să promoveze o abordare integrată și să îmbunătățească înțelegerea chestiunilor maritime transversale, cum ar fi impactul schimbărilor climatice, care duc la creșterea nivelului mărilor și la modificarea condițiilor meteorologice, cu impact asupra utilizării porturilor și asupra transportului maritim în general;

75.

salută promovarea cercetării pentru a prevedea și limita efectele schimbărilor climatice asupra activităților maritime, mediului marin, zonelor costiere și insulelor și pentru adaptarea la aceste efecte, solicitând Comisiei să elaboreze o strategie europeană de adaptare a zonelor costiere la schimbările climatice, bazată pe o evaluare aprofundată a costurilor în creștere ale adaptării zonelor de coastă la schimbările climatice, care să ajute zonele costiere să se poată dezvolta economic, în ciuda acestor condiții;

76.

salută decizia de a promova crearea unui parteneriat european în domeniul științelor marine, pentru a realiza un dialog concertat între știință, industrie și elaborarea de politici;

77.

dorește să afle în ce mod și în ce măsură sprijină Comisia acest parteneriat, cum se va concretiza acest sprijin, care este raportul acestuia cu structura consultativă vizată de Comisie și cum se diferențiază acest parteneriat de structura consultativă;

78.

subliniază importanța datelor regionale și a evaluării acestora, sub aspect interregional;

79.

consideră necesară compararea statisticilor, pentru a promova competitivitatea și activitățile de reformă specifice sectorului (ceea ce s-a menționat în Avizul Comitetului CdR 258/2006, dar nu și în „Cartea albastră”);

80.

solicită informații cu privire la măsura în care regiunile pot avea o influență asupra proiectelor-pilot și a licitațiilor pentru proiectele științifice și de dezvoltare, ca și asupra proiectelor de demonstrație; încurajează din nou crearea unei platforme maritime care să includă autoritățile locale și regionale și părțile interesate, ca instrument pentru concentrarea cunoștințelor de specialitate și pentru schimbul de bune practici;

81.

propune elaborarea cât mai rapidă pentru regiuni a unei sinteze clare și a unei liste a bunelor practici funcționale în prezent, eventual pe baza listelor europene de bune practici în domeniul maritim existente la nivel regional, care să cuprindă în special exemple de obiective maritime generale, bună guvernanță, politici sectoriale și de aplicare a acestora, planuri de acțiuni maritime regionale;

82.

consideră că este esențială promovarea turismului costier și marin durabil, în cadrul inițiativei turistice anunțate;

83.

solicită o clarificare a modului în care autoritățile locale și regionale și regiunile costiere pot contribui, în opinia Comisiei la asigurarea unei calități optime a vieții în zonele costiere, și ce sinergii s-ar putea realiza, de exemplu cu alte domenii politice ale UE;

84.

sprijină crearea urgentă de către Comisiei a unei baze de date privind toate proiectele de politică regională finanțate de UE care intră în sfera de aplicare a politicii maritime, drept bază de partajare a bunelor practici. Această bază de date ar asigura, de asemenea, transparența posibilităților disponibile de finanțare din fonduri comunitare a proiectelor maritime și a regiunilor costiere;

85.

sprijină propunerea de elaborare a unei strategii comunitare de protecție împotriva catastrofelor, prin care să se indice în special pericolele din zonele costiere și să se menționeze, printre altele, porturile de refugiu, care pot fi utilizate de petrolierele și navele cu încărcătură periculoasă, aflate în pericol; măsurile de siguranță maritimă trebuie să ia în considerare și aspectele specifice legate de navigația maritimă în condiții de iarnă;

86.

consideră esențială decizia Comisiei de a lua măsuri de promovare a dezvoltării potențialului regiunilor ultraperiferice și al insulelor; soluțiile pentru problemele specifice cu care se confruntă zonele costiere și insulele ultraperiferice trebuie să fie identificate prin eforturi comune în domeniul politicii maritime, precum și în alte domenii de acțiune politică de la nivelul UE;

87.

salută decizia de implicare în colaborarea din cadrul politicii de extindere și al politicii europene de vecinătate, ca și al dimensiunii nordice;

88.

solicită decizia de propunere a unei strategii pentru proiecția externă a politicii maritime a UE, prin intermediul unui dialog structurat cu cei mai importanți parteneri;

89.

solicită explicarea modului în care ar putea fi utilizate cel mai bine, într-o anumită măsură, cunoștințele de specialitate la nivel regional (de ex.: Comisia Helsinki (HELCOM) pentru protecția Mării Baltice) în mod sistematic, în cadrul relațiilor externe;

90.

consideră, ca și Comisia Europeană, că este necesară începerea elaborării unui atlas european al mărilor;

91.

sprijină propunerea ca, începând din 2008, să se sărbătorească anual o zi europeană a mărilor, la care să participe de la bun început autoritățile locale și regionale și părțile interesate, cu expertiza lor specifică;

92.

sugerează ca, prin sistemul de învățământ, mass-media, internet și alte canale de informare, să se intensifice și sprijine în mod substanțial activitatea de comunicare publică a tuturor chestiunilor legate de domeniul maritim;

93.

consideră că parcurile naționale marine ar putea constitui o bună modalitate atât de sensibilizare a opiniei publice, cât și de protejare a zonelor maritime sensibile;

94.

propune elaborarea unui pachet de măsuri mai cuprinzătoare pentru mărirea vizibilității Europei maritime, în special ținând seama de patrimoniul maritim european.