15.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/6

—

„Raportul anual al celor șase coordonatori europeni ai TEN-T” și

—

„Rețelele transeuropene: spre o abordare integrată”

—

„Extinderea principalelor axe transeuropene de transport”

—

reamintește în primul rând importanța TEN-T, care contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona;

—

subliniază, de asemenea, rolul-cheie pe care coordonatorii îl pot avea în obținerea unui acord între statele membre în ceea ce privește concordanța parametrilor secțiunilor naționale specifice ale fiecărei axe TEN-T. Pentru a sprijini îndeplinirea acestui obiectiv, Comitetul Regiunilor invită Comisia să facă din acest acord o condiție prealabilă pentru obținerea de sprijin financiar comunitar;

—

consideră că, de asemenea, Comisia ar putea încuraja crearea de rețele între diferitele părți interesate de la nivel local și regional care sunt afectate de proiectele prioritare ale TEN-T, în special prin intermediul unui forum anual. Comitetul Regiunilor își manifestă interesul și disponibilitatea de a coopera cu Comisia în acest sens;

—

își exprimă încă o dată regretul pentru incoerența flagrantă între aspectele capitale pentru Uniune ale rețelelor TEN, menționate din nou în comunicarea Comisiei, rolul determinant pe care îl pot juca stimulentele financiare din partea Uniunii și bugetul foarte restrâns alocat, chiar dacă acesta este concentrat în regiunile transfrontaliere și în cele cu strangulări ale traficului, și insistă, prin urmare, asupra sinergiei necesare între toate sursele de finanțare disponibile la nivel comunitar;

—

subliniază importanța extinderii axelor de transport în afara Uniunii, pentru dezvoltarea schimburilor de mărfuri și persoane, nu numai cu țările vecine, dar și mai departe, cu restul lumii.

Raportor

:

Bernard SOULAGE, prim-vicepreședinte al Consiliului regional Rhône-Alpes (FR/PSE)

1.

reamintește în primul rând importanța TEN-T, care contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona. TEN-T sunt de natură să consolideze coeziunea teritorială și competitivitatea regiunilor, facilitând schimburile de bunuri și persoane. Cetățenii europeni care locuiesc în regiuni vor resimți consecințele TEN-T în viața cotidiană, ceea ce va contribui la creșterea legitimității Uniunii Europene.

2.

ține în mod deosebit să aducă mulțumiri coordonatorilor pentru activitatea lor eficientă în direcția realizării proiectelor prioritare ale TEN-T, ceea ce confirmă pe deplin utilitatea misiunii lor;

3.

apreciază că activitatea în sine și informațiile despre aceasta difuzate de Comisie facilitează foarte mult transparența proiectelor și a executării lor și ar dori deci ca acest dialog dintre Comitetul Regiunilor și Comisie să continue în mod activ, numeroase regiuni fiind direct interesate de astfel de investiții pe teritoriul lor;

4.

reține în special punctele forte ale acțiunii coordonatorilor, care au permis:

5.

constată că aceste misiuni au permis, de asemenea, facilitarea coordonării între ministerele aceleiași țări, supuse examinării de către un observator extern;

6.

se alătură Comisiei în susținerea necesității de a aduce o contribuție suficientă (masa critică, deseori estimată de coordonatori la nivelul maxim permis de regulament) la proiectele transfrontaliere, pentru a le debloca și a obține astfel efectul de pârghie maxim, precum și un efect de antrenare a rețelelor naționale;

7.

insistă asupra temei esențiale a interoperabilității, care condiționează în mare parte valorificarea economică a investițiilor, și subliniază în special decizia ca desfășurarea ERTMS să se concentreze asupra celor șase coridoare de marfă prioritare, ceea ce va facilita buna utilizare și va mări atractivitatea investițiilor în infrastructuri noi pe aceste axe;

8.

subliniază, de asemenea, rolul-cheie pe care coordonatorii îl pot avea în obținerea unui acord între statele membre în ceea ce privește concordanța parametrilor secțiunilor naționale specifice ale fiecărei axe TEN-T. Pentru a sprijini îndeplinirea acestui obiectiv, Comitetul Regiunilor invită Comisia să facă din acest acord o condiție prealabilă pentru obținerea de sprijin financiar comunitar;

9.

subliniază, așa cum au făcut și majoritatea raportorilor, necesitatea unor măsuri luate de statele membre pentru a valorifica la maximum aceste investiții: transferul modal, buna gestionare a priorităților de utilizare a infrastructurii, optimizarea calendarului investițiilor pentru o axă;

10.

propune coordonatorilor să intervină și la nivelul schimburilor între proiecte, pentru a asigura, dacă nu o coerență a practicilor, cel puțin un schimb de idei și bune practici în domeniul studierii, definirii și finanțării proiectelor. De asemenea, Comisia ar putea încuraja crearea de rețele între diferitele părți interesate de la nivel local și regional care sunt afectate de proiectele prioritare ale TEN-T, în special prin intermediul unui forum anual. Comitetul Regiunilor își manifestă interesul și disponibilitatea de a coopera cu Comisia în acest sens;

11.

ar dori, având în vedere experiențele pozitive de până acum și simultan cu extinderea misiunii coordonatorilor deja existenți, să fie numiți eventual alți coordonatori pentru proiectele prioritare finanțate de Uniune în materie de transport, în special pentru domeniile care necesită un impuls puternic, adesea de natură politică, pentru a depăși dificultățile care pot surveni în faza de planificare și construcție, ca și pentru proiectele importante. În orice caz, Comitetul Regiunilor evidențiază faptul că până în prezent au fost numiți coordonatori doar pentru șase proiecte aflate în stadii avansate de pregătire, în timp ce alte axe prioritare au mai multă nevoie de un astfel de sprijin, având în vedere că realizarea lor presupune implicarea mai multor state membre (de exemplu, proiectul nr. 22, care acoperă 8 state membre);

12.

constată că diferitele rapoarte ale coordonatorilor, care datează din iulie 2006, identifică etapele de desfășurare necesare și urgente pentru a face credibile proiectele și angajamentele care trebuie luate de statele membre pentru a optimiza investiția principală și, în consecință;

13.

ar dori să se efectueze bilanțul gradului de realizare efectivă a acestor etape și angajamente până în prezent, pentru ca viitoarele decizii în materie de alocare a creditelor TEN-T pentru 2007-2013 să fie luate în cunoștință de cauză. Ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de analizele și recomandările coordonatorilor, mai ales la luarea deciziilor cu privire la acordarea de subvenții, în special în cadrul programului multianual TEN ;

14.

constată că incertitudinea finanțării comunitare după 2013 poate constitui un obstacol pentru proiectele care implică puține cheltuieli în exercițiul bugetar curent și solicită deci să fie avute în vedere mecanisme de natură a reduce acest obstacol;

15.

în ceea ce privește proiectele prioritare sprijinite de coordonatori, Comisia dispune de informații mai precise, detaliate și complexe în legătură cu stadiul de pregătire al acestora. Acest lucru nu trebuie să încalce principiul egalității de tratament între proiecte;

16.

cu toate acestea, regretă că nu a fost efectuată o analiză încrucișată a acestor proiecte, a progreselor înregistrate și a sinergiilor reciproce. CoR recomandă Comisiei să efectueze analize pornind de la date statistice actuale și pertinente, colectate sub o formă corespunzătoare din statele membre. Chiar dacă în comunicare se subliniază necesitatea unei coordonări optime între proiecte, în vederea optimizării calendarului de realizare a rețelei TEN-T, nu a fost efectuată încă nici o analiză în acest sens. Aceasta ar putea fi efectuată în cadrul grupului de coordonare a TEN. O astfel de analiză ar putea constitui un element suplimentar de informare în vederea alocării, foarte restricționate de altfel, a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013.

17.

este de acord cu Comisia în privința interesului de a asigura sinergia între proiectele TEN care vizează aceeași axă și în privința avantajelor care pot rezulta, atât pentru investiții (reducerea costurilor, impactul redus asupra teritoriului), cât și pentru eficiența lucrărilor;

18.

ar dori, având în vedere dificultățile constatate la combinarea unor proiecte foarte diferite (tunel feroviar și legături de înaltă tensiune, de exemplu), ca, pe lângă manualul de bune practici prevăzut, să se ia în considerare în misiunea coordonatorilor acest obiectiv de realizare a sinergiei;

19.

își exprimă încă o dată regretul pentru incoerența flagrantă între aspectele capitale pentru Uniune ale rețelelor TEN, menționate din nou în comunicarea Comisiei, rolul determinant pe care îl pot juca stimulentele financiare din partea Uniunii și bugetul foarte restrâns alocat, chiar dacă acesta este concentrat în regiunile transfrontaliere și în cele cu strangulări ale traficului, și insistă, prin urmare, asupra sinergiei necesare între toate sursele de finanțare disponibile la nivel comunitar. De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să exploreze noi surse de finanțare care ar putea deveni accesibile în viitor. În acest sens, se pare că este necesară revizuirea intermediară a „directivei Eurovinieta”, pentru a lua în considerare costurile externe;

20.

constată că realizarea celor 30 de axe prioritare nu va diminua decât cu 4 % creșterea emisiilor de CO2 generate de transporturi, rezultat foarte modest, și ar dori, prin urmare, ca, odată cu revizuirea actualei „directive Eurovinieta”, să se țină seama de costurile externe, pentru a putea lua măsuri de încurajare a acțiunilor de transfer modal, în special, dar nu exclusiv, în regiunile și zonele sensibile, pentru care ar trebui, de altfel, să fie planificate și acțiuni mai directe, cu țintă precisă. Exploatarea noilor tehnologii ale informației, sugerată în comunicarea Comisiei, poate fi utilă, la fel ca și dezvoltarea unor sisteme de transport inteligente, direcție în care țările din Asia, de exemplu, sunt considerabil mai avansate decât Europa;

21.

susține dezvoltarea dorită a PPP-urilor (parteneriate public-privat), în special prin asigurarea unei mai bune securități juridice și crearea unor instrumente financiare inovatoare la nivelul BEI. Cu toate acestea, atunci când sunt evaluate avantajele certe ale acestor mecanisme, nu trebuie omise costurile suplimentare pe care le pot genera, iar modalitățile de transfer al riscului trebuie bine precizate;

22.

subliniază că, dacă avantajele deschiderii către concurență în domeniul telecomunicațiilor sunt binecunoscute, ar trebui să se observe efectele benefice și în domeniul transportului feroviar. Dacă este nerealistă speranța ca finanțarea privată a investițiilor feroviare să atingă nivelul celei din telecomunicații, cel puțin deschiderea către concurență în domeniul feroviar ar trebui să permită o mai bună valorificare a investițiilor publice existente;

23.

solicită să fie precizate, și eventual flexibilizate, în cazul investițiilor TEN, normele de deconsolidare (în sensul criteriilor de convergență de la Maastricht) a împrumuturilor contractate pentru aceste proiecte. Această temă ar trebui, cu siguranță, examinată pentru toate investițiile strategice care privesc dezvoltarea Uniunii.

24.

subliniază importanța extinderii axelor de transport în afara Uniunii, pentru dezvoltarea schimburilor de mărfuri și persoane, nu numai cu țările vecine, dar și mai departe, cu restul lumii;

25.

adaugă că îmbunătățirea legăturilor cu țările vecine cu Uniunea va consolida și eficiența importantelor investiții în rețeaua TEN-T;

26.

recunoaște că dezvoltarea controlată și integrarea sectorului transporturilor între UE și țările vecine contribuie din plin la realizarea Agendei Lisabona prin încurajarea comerțului și a creșterii economice durabile, precum și a coeziunii sociale;

27.

constată că aceste extinderi reprezintă un factor important de stabilizare democratică și economică în țările vecine și că participă, de asemenea, la politica europeană de vecinătate, la difuzarea acquis-ului comunitar, facilitând astfel cooperarea pe toate planurile cu țările vecine și pregătind chiar, pentru unele dintre acestea, o eventuală integrare viitoare.

28.

insistă în primul rând asupra calității deosebite a raportului grupului la nivel înalt prezidat de doamna Loyola de Palacio și aduce un omagiu memoriei acesteia;

29.

apreciază procesul de consultare care a permis validarea și îmbogățirea activității grupului la nivel înalt;

30.

ar dori ca acest raport foarte amplu și detaliat să servească drept bază în definirea cu precizie a unor măsuri care să fie puse în aplicare pe termen scurt și mediu;

31.

subliniază pertinența axelor transnaționale identificate:

32.

salută cu această ocazie inițiativa Comisiei privind „lansarea unui exercițiu de identificare și soluționare a strangulărilor în logistica transportului de mărfuri”;

33.

constată că raportul propune termene ferme care nu sunt reluate în comunicare: 2010 — pentru examinarea și actualizarea principalelor axe și proiecte, precum și a măsurilor orizontale și 2008 — pentru revizuirea intermediară.

34.

aprobă recomandarea făcută Consiliului și Parlamentului de a accepta propunerea de revizuire a conceptului coridoarelor și zonelor paneuropene în conformitate cu orientările din raport;

35.

regretă, cu toate acestea, că, deși axele sunt calificate ca multimodale, nu a fost stabilită nici o orientare generală în privința modurilor de transport privilegiate, cu excepția autostrăzilor mării, a căror importanță Comitetul ține să o sublinieze; o orientare generală de această natură ar permite în special promovarea trecerii la moduri de transport ecologice;

36.

reamintește cu această ocazie elementele forte din avizul său din 14 februarie 2007 privind revizuirea intermediară a Cărții albe privind transporturile:

37.

ar dori deci, având în vedere că a fost exprimată această preocupare în consultările publice, să se pună accentul pe aspectele de mediu și să se instituie principiul coerenței opțiunilor modale cu angajamentele de la Kyoto și obiectivele dezvoltării durabile;

38.

subliniază importanța și urgența măsurilor orizontale pentru promovarea interoperabilității, măsuri care sunt corect reluate în comunicare, unde se detaliază și principiile stabilirii planurilor de acțiune;

39.

aprobă structura instituțională propusă, cu trei niveluri:

și, în plus, solicită pentru viitor:

40.

regretă gradul de rezervă din comunicarea Comisiei în materie de acțiuni în ceea ce privește atât investițiile, cât și punerea în aplicare a propunerilor instituționale;

41.

prin urmare, ar dori să se desfășoare foarte rapid discuțiile exploratorii cu țările vecine, în același timp cu instituirea grupurilor de coordonare regionale, cu scopul de a defini măsurile care trebuie puse în aplicare pe termen scurt și mediu;

42.

solicită să fie validate, din primul moment al acestui demers, aspectele financiare, precizate în raportul grupului la nivel înalt, dar despre care nu se menționează nimic în comunicare;

43.

de asemenea, solicită ca nivelurile administrative locale și regionale să fie implicate intens în definirea și punerea în aplicare a acțiunilor, în scopul obținerii unei bune sinergii cu evoluțiile locale, atât în domeniul economic, cât și pentru amenajarea teritoriului.