30.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 146/27

—

sugerează ca structurile administrative ale IET să fie stabilite astfel încât să concilieze nevoia de independență a IET în activitățile curente cu necesitatea ca statele membre și instituțiile UE să aibă capacitatea de a proteja interesele UE, de exemplu printr-o revizuire, la fiecare cinci ani, realizată de un grup de experți din statele membre;

—

regretă că propunerea prevede noi surse de finanțare care sunt inadecvate pentru comunitatea de cercetare. Insistă să nu se folosească pentru această inițiativă fonduri comunitare deja destinate cercetării, ci să se prevadă, în schimb, contribuții suplimentare din sectorul privat, asigurate prin mecanisme clare. Centrele de cunoaștere și inovație ar trebui încurajate să devină în timp durabile din punct de vedere financiar, iar bugetul acestora să fie revizuit periodic în funcție de performanțe;

—

recomandă ca, într-o primă etapă, IET să nu elibereze diplome proprii, ci să creeze o „marcă” sau o etichetă care să fie acordată de universitățile partenere din cadrul comunităților de cunoaștere și inovație;

—

recomandă ca selectarea parteneriatelor cu comunități de cunoaștere și inovație să aibă în vedere atât excelența, cât și potențialul de excelență demonstrat în educație, cercetare și inovație. Solicită Comisiei Europene să specifice cum vor fi cuantificate aceste criterii;

—

recomandă să i se pună în vedere IET să acorde un punctaj ridicat cererilor de constituire a comunităților de cunoaștere și inovație care au un parteneriat solid cu comunități de cercetare structurate și un angajament față de autoritățile/organismele regionale și locale. IMM-urile ar trebui clasificate în mod explicit ca potențiale organizații partenere.

1.

a doua comunicare a Comisiei și propunerea de regulament privind crearea unui Institut European de Tehnologie constituie un progres;

2.

deși participarea directă la IET a tuturor organismelor de cercetare ale Uniunii Europene este imposibilă, voința lor comună de a se asocia acestui institut prin intermediul unei comunități de cunoaștere și inovație va modifica în mod pozitiv situația din sfera cercetării întărind triunghiul cunoașterii (formare, cercetare și inovație);

3.

consolidarea triunghiului cunoașterii și, în special, stabilirea unor parteneriate solide între întreprinderi și sfera cercetării va contribui în mod semnificativ la ridicarea gradului de competitivitate al Uniunii Europene;

4.

dezvoltarea regională echilibrată se poate consolida în cazul în care comunitățile de cunoaștere și inovație ale IET, care vor reuni cele mai bune echipe în colaborare cu întreprinderile, cooperează cu organismele de dezvoltare economică regională și locală;

1.1

salută această a doua comunicare pe care o consideră drept o contribuție însemnată atât la dezbaterea asupra creării unui Institut European de Tehnologie (IET), cât și la realizarea strategiei Lisabona;

1.2

salută abordarea echilibrată adoptată de Comisie la elaborarea propunerii legislative, inclusiv înlocuirea denumirii „comunități de cunoaștere” cu „comunități de cunoaștere și inovație” și constată cu satisfacție că autoritățile locale și regionale sunt incluse ca potențiale „organizații partenere” ale comunităților de cunoaștere și inovație, dar este preocupat de anumite detalii;

1.3

sprijină atât inițiativa care vizează întărirea legăturilor între cei trei piloni ai triunghiului cunoașterii (formare, cercetare și inovație), cât și propunerea de remediere a deficitului de inovație observat în Europa;

1.4

reafirmă că, din punctul său de vedere, modelele performante de cercetare și de inovație nu pot fi copiate după voie și recomandă ca Uniunea Europeană să se străduiască să continue modelele reușite de bune practici pentru legăturile strânse dintre cercetare, inovație și formare în UE;

1.5

recunoaște importanța IET ca organism care reunește toți actorii majori din triunghiul cunoașterii: echipe de cercetare de prim-plan, întreprinderi și autorități publice. Este necesar să se evite cu orice preț crearea unui sistem cu două viteze;

1.6

admite că anumite întrebări legate de unele elemente ale propunerii rămân încă problematice;

1.7

regretă că noua propunere legislativă prevede noi surse de finanțare care sunt inadecvate pentru cercetarea europeană și că aceasta nu conține mecanisme clare pentru a atrage fonduri din sectorul privat;

1.8

insistă să nu se folosească pentru această inițiativă fonduri deja destinate cercetării (programe-cadru și programe pentru inovație și competitivitate), ci să se prevadă, în schimb, contribuții suplimentare din sectorul privat;

1.9

subliniază că este crucială influența autorităților locale și regionale asupra cadrului necesar pentru interacțiunile generatoare de inovație;

1.10

reamintește Comisiei rolul esențial al autorităților locale și regionale și, în special, al parteneriatelor lor economice în crearea condițiilor necesare pentru interacțiunea dintre cele trei laturi ale triunghiului cunoașterii, spre exemplu prin promovarea dezvoltării grupărilor de activități (clustere), prin furnizarea de infrastructură necesară incubatoarelor tehnologice, prin încurajarea investițiilor întreprinderilor etc.;

1.11

reamintește, de asemenea, Comisiei că autoritățile locale și regionale sunt cel mai bine plasate pentru a încuraja IMM-urile să colaboreze în cadrul unui parteneriat de cercetare și să promoveze parteneriatele întreprinderi-universități promițătoare la nivel local/regional, ținând seama de circumstanțe, de politici și de factorii de atracție și respingere din prezent și din viitor etc.;

1.12

insistă asupra faptului că IET trebuie să fie axat înainte de toate asupra inovației, transferului de cunoștințe și proiectelor de cercetare aplicată.

2.1

recomandă să fie reunite în cadrul IET atuurile universităților din Uniunea Europeană a căror excelență este recunoscută la nivel mondial și ale organismelor și echipelor lor de cercetare, precum și ale celor mai bune echipe ale altor universități și organisme de cercetare din Uniunea Europeană care au un asemenea potențial de excelență;

2.2

îndeamnă, prin urmare, Comisia să coopereze cu universitățile și organismele de cercetare care posedă o experiență solidă în triunghiul cunoașterii. În cazul în care IET nu reușește să își asocieze universitățile și organismele de cercetare de vârf din Europa, percepția sa la nivel internațional va avea de suferit;

2.3

insistă, dat fiind că este vorba despre crearea unor comunități de cunoaștere și inovație, asupra unei abordări de jos în sus, care să înceapă prin selecția unor exemple concrete de excelență în colaborarea dintre sfera cercetării și întreprinderi;

2.4

constată cu satisfacție că procedura de selecție a comunităților de cunoaștere și inovație este deschisă și oferă echipelor de cercetare promițătoarea șansă de a se alătura activităților IET. Toate universitățile și organismele de cercetare, mari și mici, ar trebui să fie convinse că, dacă stabilesc structurile, parteneriatele și politicile adecvate, cele mai bune echipe ale lor ar putea, în cele din urmă, să participe activ la IET. Cu toate acestea, regretă că principalul criteriu de selecție, și anume „excelența în educație și cercetare”, nu se referă în mod special și la potențialul de excelență și solicită Comisiei să precizeze cum vor fi cuantificate cele două criterii;

2.5

propune, pentru a întări în cadrul unei comunități de cunoaștere și inovație legăturile între sfera cercetării și sectorul privat, să fie încurajate și stimulate comunitățile de cunoaștere și inovație în vederea garantării în timp a durabilității lor din punct de vedere financiar și solicită ca propunerea legislativă să includă această abordare printre dispozițiile pe care le conține;

2.6

se opune propunerii Comisiei care prevede ca IET să elibereze diplome și recomandă, cu privire la diplome, ca, într-o primă etapă, IET să nu elibereze diplome proprii, ci să creeze o „marcă” sau o etichetă care va fi acordată de către o universitate parteneră care face parte dintr-o comunitate de cunoaștere și inovație. În caz contrar, eliberarea de diplome de către IET riscă să determine universitățile de prim-plan să se îndepărteze de Institut;

2.7

sugerează ca, în cursul primilor săi ani de existență, IET să se limiteze la a crea marca unui program de masterat care să includă elemente specifice, precum stagii în întreprinderi, caracter interdisciplinar, formare antreprenorială etc.;

2.8

insistă asupra unei reprezentări corespunzătoare a sectorului privat în consiliul de administrație care ar avea de drept libertatea de a stabili agenda strategică a IET;

2.9

sugerează ca structurile administrative ale IET să fie stabilite astfel încât să concilieze nevoia de independență a IET în activitățile curente cu necesitatea ca statele membre și instituțiile UE să aibă capacitatea de a proteja interesele UE, de exemplu printr-o revizuire la fiecare cinci ani, realizată de un grup de experți din statele membre;

2.10

solicită Comisiei ca, la selectarea comunităților de cunoaștere și inovație, să prevadă în orientările sale destinate consiliului de administrație ca acesta să acorde un punctaj ridicat cererilor de constituire a comunităților de cunoaștere și inovație înaintate de parteneriatele care includ autoritățile locale sau regionale și au comunități de cercetare care implică o cooperare științifică și tehnologică între universități, organisme de cercetare și societăți cu un program de cercetare pe termen mediu și lung;

2.11

reamintește Comisiei rolul decisiv pe care autoritățile locale și regionale îl joacă în crearea grupărilor de activități (clusterelor) prin intermediul politicilor și investițiilor lor în infrastructură, favorizând astfel o colaborare strânsă între universități și întreprinderi;

2.12

sugerează ca, pentru a măsura gradul de succes al IET, să îi fie trasate consiliului de administrație obiective care să permită evaluarea orientării sale strategice. Printre criteriile de succes ar putea figura indicatori care să evalueze capacitatea IET de a propune soluții comercializabile concrete pentru problemele IMM-urilor, ale întreprinderilor și ale industriei;

2.13

solicită Comisiei să evite, în contextul dinamicii foarte favorabile care caracterizează înființarea IET, să pună în orice fel la îndoială importanța creării Consiliului European de Cercetare (CER), care are funcția de motor principal în materie de cercetare fundamentală. Comitetul director al IET ar trebui să stabilească, în măsura posibilului, legături strânse cu CER și să înființeze structuri proprii pentru a exploata elementele de complementaritate și a evita izolarea activităților lor și dublarea eforturilor.

2.14

sugerează ca aceste comunități de cunoaștere și inovație ale IET să fie constituite în mod treptat, trăgând învățăminte din fiecare experiență și adaptând în consecință structurile, de fiecare dată când noi comunități de cunoaștere și inovație sunt înființate și este satisfăcut de scenariul Comisiei care prevede crearea a 6 comunități de cunoaștere și inovație până în 2013;

2.15

consideră că următoarele aspecte au o importanță fundamentală în ceea ce privește înființarea și gestionarea comunităților de cunoaștere și inovație:

2.16

recomandă tratarea cu flexibilitate a problemei modalităților de angajare astfel încât IET să poată angaja cele mai bune echipe de cercetători. Apartenența la două instituții este considerată în această privință drept un pas înainte;

2.17

sugerează ca, în scopul recrutării unor echipe de cercetători de prim-plan și al responsabilizării acestora față de IET, comunitățile de cunoaștere și inovație să își angajeze personalul pentru un procent determinat din timpul de lucru al acestora. Niveluri maxime și minime pot fi stabilite de la caz la caz și modificate pe durata ciclului de viață al unei comunități de cunoaștere și inovație;

2.18

îndeamnă Comisia să pună accentul, atunci când își pregătește propunerea legislativă referitoare la IET, pe rolul major al organismelor locale și regionale în furnizarea unui sprijin esențial comunităților de cunoaștere și inovație, în special, și în eliminarea decalajelor din triunghiul cunoașterii, în general.