Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C2007/140/18

    Cauza C-171/07: Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichts des Saarlandes la 30 martie 2007 — Apothekerkammer des Saarlandes, Marion Schneider, Michael Holzapfel, Dr. Fritz Trennheuser și Deutscher Apothekerverband e.V./Saarland și Ministerium für Justiz, Gesundheit und Soziales, intervenientă: DocMorris N.V.

    JO C 140, 23.6.2007, p. 11–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    23.6.2007   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 140/11


    Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichts des Saarlandes la 30 martie 2007 — Apothekerkammer des Saarlandes, Marion Schneider, Michael Holzapfel, Dr. Fritz Trennheuser și Deutscher Apothekerverband e.V./Saarland și Ministerium für Justiz, Gesundheit und Soziales, intervenientă: DocMorris N.V.

    (Cauza C-171/07)

    (2007/C 140/18)

    Limba de procedură: germana

    Instanța de trimitere

    Verwaltungsgericht des Saarlandes

    Părțile din acțiunea principală

    Reclamanți: Apothekerkammer des Saarlandes, Marion Schneider, Michael Holzapfel, Dr. Fritz Trennheuser, Deutscher Apothekerverband e.V.

    Pârâți: Saarland, Ministerium für Justiz, Gesundheit und Soziales

    Intervenientă: DocMorris N.V.

    Întrebările preliminare

    1)

    Dispozițiile privind libertatea de stabilire a societăților de capitaluri (articolele 43 CE, 48 CE) trebuie interpretate în sensul că se opun regulii potrivit căreia numai un farmacist poate deține o farmacie („Fremdbesitzverbot”), așa cum aceasta rezultă din articolul 2 alineatul 1 punctele 1-4 și 7, articolul 7 prima teză și articolul 8 prima teză din Gesetz über das Apothekenwesen — ApoG — (legea germană a farmaciilor) în versiunea sa din 15.10.1980 (BGBl. I, p. 1993), modificată ultima dată prin articolul 34 din Ordinul din 31.10.2006 (BGBl. I, p. 2407)?

    2)

    În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

    O autoritate națională este îndreptățită și obligată, în temeiul dreptului comunitar, în special având în vedere articolul 10 CE și principiul efectului util al dreptului comunitar, să nu aplice dispozițiile naționale pe care le consideră contrare dreptului comunitar, chiar dacă nu este vorba despre o încălcare vădită a dreptului comunitar, iar Curtea de Justiție a Comunităților Europene nu a constatat incompatibilitatea respectivelor dispoziții cu dreptul comunitar?


    Top