EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C2007/020/06

Cauza C-472/06: Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de către Efeteion Athinon (Grecia) la data de 21 noiembrie 2006 — Ionas Stroumsas EPE/GlaxoSmithKline Anonymi Emporiki Viomichaniki Etairia Farmakeftikon Proїonton

JO C 20, 27.1.2007, p. 5–6 (ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, SK, SL, FI, SV)
JO C 20, 27.1.2007, p. 4–5 (BG, RO)

27.1.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 20/4


Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de către Efeteion Athinon (Grecia) la data de 21 noiembrie 2006 — Ionas Stroumsas EPE/GlaxoSmithKline Anonymi Emporiki Viomichaniki Etairia Farmakeftikon Proїonton

(Cauza C-472/06)

(2007/C 20/06)

Limba de procedură: greaca

Instanța de trimitere

Efeteion Athinon (Grecia)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Ionas Stroumsas EPE

Pârâtă: GlaxosmithKline Anonymi Emporiki Viomichaniki Etairia Farmakeftikon Proїonton

Întrebările preliminare

1)

Constituie ipso facto un comportament abuziv, în sensul articolului 82 CE, refuzul unei întreprinderi ce ocupă o poziție dominantă de a satisface integral comenzile ce îi sunt adresate de vânzători en-gros de produse farmaceutice, atunci când acest comportament se datorează intenției de a restrânge activitatea de export a respectivilor vânzători și de a limita astfel prejudiciul cauzat de comerțul paralel? Răspunsul la această întrebare este influențat de faptul că diferențele de prețuri rezultând în cadrul Uniunii Europene ca urmare a intervenției statului sau, altfel spus, subordonarea pieței produselor farmaceutice unui regim care nu este de concurență strictă și care, dimpotrivă, este marcat de un grad ridicat de intervenționism statal, fac comerțul paralel deosebit de profitabil pentru vânzătorii en-gros? În sfârșit, este obligată o autoritate națională din domeniul concurenței să aplice regulile comunitare în materie de concurență în același mod piețelor ce funcționează în regim de concurență și piețelor în care concurența este denaturată ca urmare a intervenției statului?

2)

În măsura în care Curtea ar considera că restricționarea comerțului paralel, pentru motivele indicate mai sus, nu constituie întotdeauna o practică abuzivă, atunci când este exercitată de o întreprindere dominantă, cum trebuie apreciat eventualul caracter abuziv?

În special:

2.1

Este posibil să fie considerate drept criterii potrivite criteriul procentajului de depășire a consumului național normal și/sau cel al prejudiciului suferit de întreprinderea în poziție dominantă față de cifra sa de afaceri totală și de beneficiul său total? În caz afirmativ, în ce mod trebuie fixat nivelul procentajului de depășire și cel al prejudiciului — acesta din urmă fiind considerat drept un procentaj al cifrei de afaceri și al totalului câștigurilor — dincolo de care comportamentul respectiv va fi calificat drept abuziv?

2.2

Trebuie urmată o abordare bazată pe o ponderare a intereselor și, în caz afirmativ, care sunt interesele ce trebuie luate în calcul în această ponderare?

Mai precis:

a)

Răspunsul este influențat de faptul că bolnavul consumator final are un avantaj financiar limitat ca urmare a comerțului paralel?

b)

Trebuie luat în considerare interesul organismelor de securitate socială de a beneficia de medicamente mai ieftine și, dacă da, în ce măsură?

2.3

Ce alte criterii și ce alte moduri de abordare pot fi considerate potrivite în speță?


Top