–

pentru Dyson BV și Dyson Ltd, de P. Maeyaert și de C. Van Wichelen, advocaten;

–

pentru BSH Home Appliances NV, de V. Raus și de L. Depypere, advocaten;

–

pentru guvernul belgian, de J. Van Holm și de P. Cottin, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul german, de T. Henze și de M. Hellmann, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de F. Di Matteo, avvocato dello Stato;

–

pentru Comisia Europeană, de A. Cleenewerck de Crayencour, de K. Talabér‑Ritz și de E. Manhaeve, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aspiratoarelor (JO 2013, L 192, p. 1), precum și a articolului 7 din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO 2005, L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 260, rectificare în JO 2013, L 129, p. 40).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Dyson Ltd și Dyson BV (denumite în continuare, împreună, „Dyson”), pe de o parte, și BSH Home Appliances NV (denumită în continuare „BSH”), pe de altă parte, în legătură cu unele practici comerciale neloiale care se pretinde că sunt imputabile BSH, întrucât, pe de o parte, omite să furnizeze informații referitoare la performanțele energetice ale aspiratoarelor pe care le comercializează și, pe de altă parte, adaugă, pe ambalajul aspiratoarelor pe care le comercializează, alte informații decât cele care trebuie să figureze în mod obligatoriu pe eticheta referitoare la clasa energetică a aspiratoarelor, al cărei model figurează în anexa II la Regulamentul delegat nr. 665/2013 (denumită în continuare „eticheta energetică”).

3

Articolul 2 din Directiva 2005/29 prevede:

„În sensul prezentei directive:

[…]

[…]”

4

Articolul 3 alineatul (4) din această directivă prevede:

„În cazul în care dispozițiile prezentei directive și alte norme [ale dreptului Uniunii] care reglementează aspecte specifice ale practicilor comerciale neloiale sunt în conflict, normele [dreptului Uniunii] prevalează și se aplică respectivelor aspecte specifice.”

5

Articolul 7 din directiva menționată, intitulat „Omisiuni înșelătoare”, are următorul cuprins:

„(1)   O practică comercială se consideră înșelătoare în cazul în care, analizând faptele și ținând seama de toate caracteristicile și circumstanțele, precum și de limitele proprii mediului de comunicare utilizat, omite o informație semnificativă de care consumatorul mediu are nevoie în contextul respectiv pentru a lua o decizie comercială în cunoștință de cauză și care, în consecință, determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat‑o în alte împrejurări.

(2)   De asemenea, o practică comercială se consideră omisiune înșelătoare în cazul în care, ținând seama de toate aspectele descrise la alineatul (1), un comerciant disimulează o informație semnificativă prevăzută la alineatul respectiv sau o furnizează într‑o manieră neclară, neinteligibilă, ambiguă sau nepotrivită sau dacă nu își declară intenția comercială adevărată în cazul în care aceasta nu reiese deja din context sau în cazul în care, în orice situație, aceasta determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat‑o în alte împrejurări.

(3)   În cazul în care mediul de comunicare folosit pentru practica comercială respectivă impune limite de spațiu și timp, aceste limite și orice alte măsuri luate de comerciant pentru a pune informația la dispoziția consumatorilor prin alte mijloace se iau în considerare atunci când se decide dacă au fost omise informații.

(4)   În cazul unei invitații de a cumpăra, următoarele informații se consideră semnificative, în cazul în care nu reies deja din context:

(5)   Informațiile prevăzute de legislația [Uniunii] privind comunicarea comercială, inclusiv publicitatea sau comercializarea, a căror listă incompletă este prevăzută de anexa II, se consideră semnificative.”

6

Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO 2010, L 153, p. 1) a fost abrogată prin Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO 2017, L 198, p. 1). La data faptelor aferente litigiului principal, Directiva 2010/30 rămânea aplicabilă.

7

Considerentele (5) și (8) ale Directivei 2010/30 aveau următorul cuprins:

[…]

8

Articolul 1 alineatul (1) din această directivă prevedea:

„Prezenta directivă stabilește cadrul pentru armonizarea măsurilor naționale privind informațiile destinate utilizatorilor finali, în special prin etichetare și informații standard despre produs, privind consumul de energie și, atunci când e relevant, de alte resurse esențiale în timpul utilizării, precum și informații suplimentare privind produsele cu impact energetic, dând astfel posibilitatea utilizatorilor finali de a opta pentru produse mai eficiente.”

9

Articolul 3 alineatul (1) din directiva menționată avea următorul cuprins:

„Statele membre se asigură că:

[…]

[…]”

10

Potrivit articolului 4 din aceeași directivă:

„Statele membre se asigură că:

[…]”

11

Articolul 5 din Directiva 2010/30 prevedea:

„Statele membre se asigură că:

[…]”

12

Articolul 10 din această directivă era formulat după cum urmează:

„(1)   Comisia stabilește detaliile etichetei și fișei prin intermediul actelor delegate, în conformitate cu articolele 11, 12 și 13, cu privire la fiecare tip de produs în conformitate cu prezentul articol.

[…]

Dispozițiile actelor delegate referitoare la informații care figurează pe etichetă și în fișă privind consumul de energie și de alte resurse esențiale în timpul utilizării le permit utilizatorilor finali să ia decizii informate de achiziționare mai bune, iar autorităților de supraveghere a pieței le permit să verifice dacă produsele sunt conforme cu informațiile furnizate.

[…]

(4)   Actele delegate menționează în special următoarele:

[…]

[…]

[…]”

13

Considerentul (5) al Regulamentului delegat nr. 665/2013 are următorul cuprins:

„Prezentul regulament trebuie să specifice un design și un conținut uniforme pentru etichetele aplicabile aspiratoarelor.”

14

Articolul 1 alineatul 1 din acest regulament prevede:

„Prezentul regulament stabilește cerințe privind etichetarea și furnizarea de informații suplimentare despre produse aplicabile aspiratoarelor alimentate de la rețeaua de energie electrică, inclusiv aspiratoarelor hibride.”

15

Articolul 3 alineatul 1 din regulamentul menționat prevede:

„Furnizorii se asigură că, începând cu 1 septembrie 2014:

[…]”

16

Articolul 4 din același regulament prevede:

„Distribuitorii se asigură că, începând cu 1 septembrie 2014:

[…]”

17

Potrivit anexei I la Regulamentul delegat nr. 665/2013, clasa de eficiență energetică a unui aspirator se determină în funcție de consumul anual de energie al acestuia, clasa sa de performanță de curățare în funcție de capacitatea sa de absorbție a prafului, iar clasa emisiilor de praf a acestuia se determină în funcție de nivelul emisiilor de praf generate de acesta.

18

Anexa II la acest regulament stabilește designul etichetei energetice și enumeră informațiile care trebuie să fie cuprinse în aceasta, în special clasa de eficiență energetică a modelului de aspirator respectiv, clasa sa de performanță de curățare și clasa emisiilor de praf a acestuia. Aceasta precizează și că designul etichetei trebuie să fie conform cu punctele 3.1, 3.2 sau 3.3 din această anexă, după cum este vorba despre un aspirator de uz general, pentru pardoseli tari sau pentru covoare, și că, prin derogare, atunci când unui anumit model i s‑a acordat eticheta ecologică introdusă prin Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta [Uniunii Europene] ecologică (JO 2010, L 27, p. 1) (denumită în continuare „eticheta ecologică a Uniunii”), poate fi adăugată o copie a etichetei ecologice a Uniunii.

19

În temeiul articolului VI.99 alineatul (1) din code de droit économique (Codul de drept economic, Moniteur belge din 29 martie 2013, p. 19975), astfel cum a fost modificat prin Legea din 21 decembrie 2013 (Moniteur belge din 30 decembrie 2013, p. 103506), prin care se urmărește transpunerea articolului 7 alineatul (1) din Directiva 2005/29 în dreptul intern, o practică comercială se consideră omisiune înșelătoare în cazul în care, analizând faptele și ținând seama de toate caracteristicile și circumstanțele, precum și de limitele proprii mediului de comunicare utilizat, omite o informație semnificativă de care consumatorul mediu are nevoie în contextul respectiv pentru a lua o decizie comercială în cunoștință de cauză și care, în consecință, determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat‑o în alte împrejurări.

20

Dyson și BSH introduc, amândouă, pe piață aspiratoare care, în conformitate cu Regulamentul delegat nr. 665/2013, trebuie să fie prevăzute cu o etichetă energetică la vânzare. Această etichetă reflectă rezultatele unor teste care sunt realizate cu un recipient gol. Dyson reproșează, printre altele, BSH că a indus consumatorul în eroare și că s‑a făcut vinovat de practici comerciale neloiale. În acest context, Dyson a introdus o acțiune în fața instanței de trimitere, voorzitter van de rechtbank van koophandel te Antwerpen (președintele Tribunalului Comercial din Antwerpen, Belgia).

21

Instanța de trimitere respinge, într‑o primă etapă, susținerea Dyson potrivit căreia BSH ar fi utilizat o practică comercială neloială prin faptul că a menționat clasa energetică A pe etichetele energetice ale aspiratoarelor pe care le comercializează. Astfel, o asemenea clasificare ar rezulta în urma testelor realizate cu un recipient gol, acest test fiind considerat de instanța de trimitere drept singurul care permite să se evalueze consumul anual de energie al aspiratoarelor.

22

Instanța de trimitere arată totodată, într‑o a doua etapă, că în mod corect Dyson afirmă că testele efectuate cu un recipient gol nu corespund unei utilizări normale a aspiratorului și că aceste teste nu permit să se compare aparatele atunci când funcționează potrivit unor principii diferite, și anume, pe de o parte, aspiratoarele care, precum cele comercializate de BSH, sunt echipate cu un sac de colectare a prafului ai cărui pori se astupă pe măsură ce este utilizat, aceasta obligând motorul să dezvolte o putere mai mare, și, pe de altă parte, aspiratoarele mărcii Dyson, care nu sunt echipate cu un astfel de sac și a căror utilizare nu ar avea nicio influență asupra puterii pe care motorul trebuie să o dezvolte. Aceasta apreciază, în consecință, că se pune întrebarea dacă, omițând să precizeze metoda de testare luată în considerare, BSH a indus în eroare consumatorul.

23

Instanța de trimitere arată în această privință că BSH nu face decât să respecte Regulamentul delegat nr. 665/2013. Acest regulament reglementează în mod foarte precis aspectul etichetei energetice și mențiunile care trebuie să figureze pe aceasta, astfel încât BSH este ținută de restricțiile acestui mediu de comunicare în stabilirea informației pe care o furnizează consumatorilor. Ținând seama de articolul 7 alineatele (1) și (3) din Directiva 2005/29, această instanță consideră că trebuie analizat dacă BSH dispunea de o anumită libertate în ceea ce privește informațiile care decide să figureze pe aparatele pe care le comercializează în ceea ce privește consumul lor de energie.

24

În plus, instanța de trimitere arată că, pe lângă eticheta energetică, impusă de Regulamentul delegat nr. 665/2013, BSH adaugă pe aspiratoarele sale alte simboluri, printre altele, o etichetă verde cu mențiunea „Energy A”, din care rezultă că aspiratorul a atins per ansamblu clasa A în ceea ce privește eficiența energetică, o etichetă portocalie cu mențiunea „AAAA Best rated: A in all classes”, din care rezultă că aspiratorul a atins, cu privire la performanța de curățare, atât pe covor, cât și pe pardoseli tari, clasa A pentru eficiență energetică și pentru emisia de praf, precum și o etichetă neagră pe care este reprezentat un covor și mențiunea „class A Performance”, din care rezultă că aspiratorul a atins clasa A în ceea ce privește nivelul de absorbție a prafului de pe covoare.

25

Această instanță arată că BSH furnizează astfel informații care sunt comunicate deja în totalitate prin intermediul etichetei energetice și ridică problema dacă Regulamentul delegat nr. 665/2013 permite o astfel de practică.

26

În aceste condiții, voorzitter van de rechtbank van koophandel te Antwerpen (președintele Tribunalului Comercial din Antwerpen) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

27

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 7 din Directiva 2005/29 trebuie interpretat în sensul că faptul de a nu furniza consumatorului informații privind condițiile de testare care au condus la clasificarea energetică indicată pe eticheta energetică constituie o „omisiune înșelătoare”, în sensul acestei dispoziții.

28

Cu titlu preliminar, trebuie amintit că Directiva 2005/29 urmărește să instituie norme uniforme referitoare la practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori, pentru a contribui la buna funcționare a pieței interne și pentru a realiza un nivel ridicat de protecție a consumatorilor (Hotărârea din 26 octombrie 2016, Canal Digital Danmark, C‑611/14, EU:C:2016:800, punctul 25).

29

În acest cadru, faptul de a menționa pe eticheta energetică numai informațiile impuse de Regulamentul delegat nr. 665/2013, fără a preciza condițiile în care a fost măsurată eficiența energetică a aspiratorului, constituie o „practică comercială”, în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 2005/29.

30

Astfel, noțiunea „practici comerciale” este definită printr‑o formulare deosebit de largă, practicile astfel prevăzute trebuind să fie, pe de o parte, de natură comercială, adică să provină de la comercianți, și, pe de altă parte, în directă legătură cu promovarea, cu vânzarea sau cu furnizarea produselor lor către consumatori (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 octombrie 2013, RLvS, C‑391/12, EU:C:2013:669, punctul 37).

31

Or, comunicarea de informații referitoare la eficiența energetică a unui produs expus spre vânzarea cu amănuntul sau necomunicarea unor astfel de informații, atunci când emană de la un comerciant, constituie o practică comercială în directă legătură cu vânzarea produsului consumatorilor. În această privință, astfel cum a subliniat avocatul general la punctul 77 din concluzii, este irelevant dacă informațiile în cauză sunt informații nefavorabile intereselor comerciantului sau dacă acesta din urmă a comunicat aceste informații pentru a se conforma dispozițiilor Regulamentului delegat nr. 665/2013.

32

În ceea ce privește, în primul rând, lipsa, pe eticheta energetică, a unor informații privind condițiile de testare, trebuie arătat că articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2005/29 prevede că, în cazul în care dispozițiile acestei directive și alte norme ale dreptului Uniunii care reglementează aspecte specifice ale practicilor comerciale neloiale sunt în conflict, normele dreptului Uniunii prevalează și se aplică respectivelor aspecte specifice.

33

În speță, Directiva 2010/30 și Regulamentul delegat nr. 665/2013 constituie norme ale dreptului Uniunii care reglementează aspecte specifice ale practicilor comerciale neloiale, în sensul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2005/29. Astfel, chiar dacă rezultă în special din considerentele (5) și (8) ale Directivei 2010/30 că obiectivul primordial al acestora este protecția mediului, nu este mai puțin adevărat că obiectivul de a furniza o informare exactă, pertinentă și comparabilă cu privire la consumul energetic specific al produselor cu impact energetic prin intermediul unei etichete energetice uniforme care trebuie afișată de un comerciant pe un produs expus spre vânzarea cu amănuntul participă la protecția consumatorului.

34

Prin urmare, în cazul în care articolul 7 din Directiva 2005/29, pe de o parte, și dispozițiile Directivei 2010/30, precum și ale Regulamentului delegat nr. 665/2013, pe de altă parte, sunt în conflict, aceste din urmă dispoziții trebuie aplicate conform articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2005/29.

35

În această privință, este necesar să se arate că Directiva 2010/30 și Regulamentul delegat nr. 665/2013 trebuie interpretate în sensul că nicio informație referitoare la condițiile în care a fost măsurată eficiența energetică a aspiratoarelor nu poate fi adăugată pe eticheta energetică.

36

Astfel, în considerentul (8) al Directivei 2010/30, se precizează că este necesar să se introducă o etichetă uniformă pentru toate produsele de același tip. Acest obiectiv de uniformizare este pus în aplicare prin articolul 1 alineatul (1), articolul 4 și articolul 10 alineatul (4) literele (d) și (g) din directiva menționată, în temeiul cărora aceasta din urmă stabilește cadrul pentru armonizarea măsurilor naționale privind în special informațiile destinate utilizatorilor finali privind consumul de energie, prin etichetare și informații standard, și impune statelor membre să asigure informarea privind consumul de energie electrică în timpul utilizării aparatului, prin intermediul unei etichete ale cărei format și conținut specific trebuie determinate printr‑un act delegat, și anume, în ceea ce privește aspiratoarele, Regulamentul delegat nr. 665/2013.

37

Astfel cum reiese din considerentul (8) și din articolul 10 din Directiva 2010/30, uniformizarea formatului și a mențiunilor cuprinse pe eticheta energetică, precum și caracterul său simplu și concis vizează să permită o mai bună lizibilitate și o mai bună comparabilitate a informațiilor cuprinse în aceasta în favoarea utilizatorului final.

38

Pe de altă parte, din cuprinsul considerentului (5) al Regulamentului delegat nr. 665/2013 rezultă că acesta din urmă trebuie să specifice un design și un conținut uniforme pentru etichetele aplicabile aspiratoarelor.

39

Designul și conținutul acestei etichete sunt definite în mod precis în anexa II la regulamentul menționat. Anexa menționată prevede, în plus, că, prin derogare de la designul etichetei energetice care este definit în aceasta în mod precis, poate fi adăugată numai o copie a etichetei ecologice a Uniunii pe eticheta menționată, atunci când modelul de aspirator respectiv a obținut o asemenea etichetă.

40

În consecință, Regulamentul delegat nr. 665/2013, interpretat în lumina Directivei 2010/30, se opune ca alte mențiuni decât, dacă este cazul, copia etichetei ecologice a Uniunii să fie adăugate pe eticheta energetică.

41

Din această interdicție reiese că, în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2005/29, articolul 7 din această directivă nu poate fi aplicat lipsei, pe eticheta energetică, a unor informații referitoare la condițiile de testare a eficienței energetice a aspiratoarelor.

42

În ceea ce privește, în al doilea rând, lipsa, altundeva decât pe eticheta energetică, a unor informații privind condițiile de testare, trebuie arătat că, potrivit articolului 7 alineatul (1) din Directiva 2005/29, o practică comercială se consideră înșelătoare în cazul în care, analizând faptele și ținând seama de toate caracteristicile și circumstanțele, precum și de limitele proprii mediului de comunicare utilizat, omite o informație semnificativă de care consumatorul mediu are nevoie în contextul respectiv pentru a lua o decizie comercială în cunoștință de cauză și care, în consecință, determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat‑o în alte împrejurări. În plus, din alineatul (5) al aceluiași articol reiese că informațiile prevăzute de legislația Uniunii privind comunicarea comercială, inclusiv publicitatea și comercializarea, se consideră semnificative.

43

În speță, condițiile în care a fost măsurată eficiența energetică a modelului de aspirator respectiv nu pot fi considerate ca reprezentând o informație semnificativă pentru consumatorul mediu.

44

Astfel, Directiva 2010/30 a impus utilizarea unei etichete energetice uniforme pentru informarea utilizatorilor finali cu privire la consumul de energie al anumitor produse în timpul utilizării lor, iar Regulamentul delegat nr. 665/2013 a stabilit o listă exhaustivă de informații, referitoare la consumul de energie al aspiratoarelor în timpul utilizării lor, care trebuie aduse la cunoștința consumatorilor prin intermediul etichetei energetice menționate, fără a impune să fie menționate pe aceasta condițiile în care a fost măsurată eficiența energetică a aspiratoarelor. În consecință, trebuie să se considere că din Directiva 2010/30 coroborată cu Regulamentul delegat nr. 665/2013 reiese că o astfel de informație nu poate fi considerată semnificativă pentru consumatorul mediu.

45

Așadar, lipsa unei mențiuni privind condițiile de testare a eficienței energetice a unui aspirator nu este susceptibilă de a constitui o omisiune înșelătoare, în sensul articolului 7 din Directiva 2005/29.

46

Din ceea ce precedă rezultă că este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 7 din Directiva 2005/29 trebuie interpretat în sensul că nu constituie o „omisiune înșelătoare”, în sensul acestei dispoziții, faptul de a nu furniza consumatorului informații privind condițiile de testare care au condus la clasificarea energetică indicată pe eticheta energetică.

47

Este necesar să se arate, cu titlu introductiv, că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, este de competența acesteia, în cadrul procedurii de cooperare cu instanțele naționale instituite prin articolul 267 TFUE, să ofere instanței de trimitere un răspuns util, care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată, și că, din această perspectivă, Curtea trebuie, dacă este cazul, să reformuleze întrebarea care îi este adresată (a se vedea în special Hotărârea din 21 decembrie 2016, Ucar și Kilic, C‑508/15 și C‑509/15, EU:C:2016:986, punctul 51 și jurisprudența citată).

48

În speță, este cert că Regulamentul delegat nr. 665/2013, care impune afișarea unei etichete energetice pe fiecare aspirator comercializat cu amănuntul, trebuie interpretat în lumina dispozițiilor Directivei 2010/30, care constituie temeiul acestuia. În consecință, a doua întrebare, care privește Regulamentul delegat nr. 665/2013, trebuie reformulată astfel încât să vizeze și Directiva 2010/30.

49

Pe de altă parte, din decizia de trimitere reiese că, în speță, BSH a afișat pe ambalajul aspiratoarelor pe care le comercializează, lângă eticheta energetică, mai multe etichete sau simboluri care nu sunt prevăzute de Regulamentul delegat nr. 665/2013, și anume, în special o etichetă verde cu mențiunea „Energy A”, o etichetă portocalie cu mențiunea „AAAA Best rated: A in all classes” și o etichetă neagră pe care este reprezentat un covor cu mențiunea „Class A Performance”.

50

Astfel, este necesar să se considere că, prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă Regulamentul delegat nr. 665/2013, interpretat în lumina Directivei 2010/30, trebuie interpretat în sensul că se opune afișării, altundeva decât pe eticheta energetică, a altor etichete sau simboluri care reiau informațiile menționate pe eticheta energetică menționată.

51

Trebuie arătat că articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/30 prevede că se interzice afișarea, printre altele, a unor etichete sau simboluri altundeva decât pe eticheta ecologică dacă, în primul rând, aceste etichete sau simboluri nu respectă cerințele directivei menționate sau ale actelor delegate ale acesteia, și anume, în speță, ale Regulamentului delegat nr. 665/2013 și dacă, în al doilea rând, prin această afișare, există probabilitatea inducerii în eroare a utilizatorilor finali sau a creării de confuzii în rândul acestora în ceea ce privește consumul de energie sau, atunci când este relevant, de alte resurse esențiale în timpul utilizării aparatului electric. Astfel, acest articol supune o asemenea interdicție verificării acestei duble condiții.

52

Or, în speță, întrucât etichetele sau simbolurile afișate de BSH pe ambalajul aspiratoarelor pe care le comercializează nu sunt prevăzute de Regulamentul delegat nr. 665/2013, acestea trebuie să fie considerate că nu îndeplinesc cerințele regulamentului menționat. În consecință, afișarea lor este interzisă, dacă există probabilitatea inducerii în eroare a utilizatorilor finali sau a creării de confuzii în rândul acestora în ceea ce privește consumul de energie al aspiratorului în timpul utilizării sale.

53

Revine instanței de trimitere să determine, având în vedere ansamblul elementelor pertinente, dacă afișarea etichetelor sau a simbolurilor utilizate de BSH determină o astfel de probabilitate.

54

Cu toate acestea, reiese dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că, în cadrul unei trimiteri preliminare, deși, în definitiv, revine instanței naționale sarcina de a aprecia faptele, Curtea, învestită cu atribuția de a furniza răspunsuri utile instanței naționale, este competentă să dea indicații întemeiate în special pe dosarul litigiului principal, precum și pe observațiile care i‑au fost prezentate, de natură să permită instanței de trimitere să se pronunțe (Hotărârea din 5 iunie 2014, I, C‑255/13, EU:C:2014:1291, punctul 55 și jurisprudența citată).

55

În această privință, trebuie precizat că din însuși modul de redactare a articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/30 rezultă că instanța menționată trebuie să aplice în mod strict criteriul vizat la punctul 52 din prezenta hotărâre, destinat să protejeze consumatorul final împotriva oricărei probabilități de eroare sau de confuzie în ceea ce privește consumul de energie în timpul utilizării aparatului electric în cauză. Aplicarea strictă a criteriului menționat este confirmată de obiectivul protecției mediului pe care îl vizează directiva menționată, astfel cum a fost amintit la punctul 33 din prezenta hotărâre.

56

În plus, este necesar să se arate că, în cadrul Directivei 2005/29, criteriul de evaluare care trebuie reținut pentru o practică comercială înșelătoare este cel al consumatorul mediu, care este suficient de bine informat și de atent, ținând seama de factori sociali, culturali și lingvistici (Hotărârea din 12 mai 2011, Ving Sverige, C‑122/10, EU:C:2011:299, punctul 22, și Hotărârea din 26 octombrie 2016, Canal Digital Danmark, C‑611/14, EU:C:2016:800, punctul 39). Conexitatea întrebărilor justifică reținerea aceluiași criteriu de evaluare și în cadrul aprecierii probabilității unei erori sau a unei confuzii vizate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/30.

57

În această privință, simpla împrejurare că etichetele sau simbolurile afișate de BSH fac trimitere la informații deja prezente pe eticheta energetică nu poate fi suficientă pentru a exclude existența unei asemenea probabilități. Astfel, trebuie arătat, pe de o parte, că simbolurile utilizate de BSH nu sunt identice din punct de vedere grafic cu cele care sunt utilizate pe eticheta energetică și, pe de altă parte, că anumite etichete sau simboluri utilizate de BSH repetă aceeași informație utilizând totodată un grafism diferit pentru fiecare etichetă, ceea ce ar putea da impresia că este vorba, de fiecare dată, de o informație diferită.

58

Prin urmare, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că Regulamentul delegat nr. 665/2013, interpretat în lumina articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/30, trebuie interpretat în sensul că se opune afișării, altundeva decât pe eticheta energetică, a unor etichete sau simboluri care reiau informațiile menționate pe eticheta energetică respectivă, dacă, prin această afișare, există probabilitatea inducerii în eroare a utilizatorilor finali sau a creării de confuzii în rândul acestora în ceea ce privește consumul de energie al aspiratorului comercializat cu amănuntul în cauză în timpul utilizării acestuia, aspect a cărui verificare îi revine instanței de trimitere, având în vedere ansamblul elementelor relevante și percepția utilizatorului final mediu, care este suficient de bine informat și de atent, ținând seama de factori sociali, culturali și lingvistici.

59

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară: