EUR-Lex Acces la dreptul Uniunii Europene

Înapoi la prima pagină EUR-Lex

Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex

Document 62013CJ0330

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 12 iunie 2014.
Lukoyl Neftohim Burgas AD împotriva Nachalnik na Mitnicheski punkt Pristanishte Burgas Tsentar pri Mitnitsa Burgas.
Cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Burgas.
Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Clasificarea mărfurilor – Marfă descrisă ca „ulei greu, ulei lubrifiant sau alt ulei destinat a fi supus unui tratament specific” – Pozițiile 2707 și 2710 – Constituenți aromatici și constituenți nearomatici – Raportul dintre Nomenclatura combinată și Sistemul armonizat.
Cauza C‑330/13.

Culegeri de jurisprudență - general

Identificator ECLI: ECLI:EU:C:2014:1757

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a șasea)

12 iunie 2014 ( *1 )

„Trimitere preliminară — Tariful vamal comun — Nomenclatura combinată — Clasificarea mărfurilor — Marfă descrisă ca «ulei greu, ulei lubrifiant sau alt ulei destinat a fi supus unui tratament specific» — Pozițiile 2707 și 2710 — Constituenți aromatici și constituenți nearomatici — Raportul dintre Nomenclatura combinată și Sistemul armonizat”

În cauza C‑330/13,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Аdministrativen sad Burgas (Bulgaria), prin decizia din 28 mai 2013, primită de Curte la 18 iunie 2013, în procedura

Lukoyl Neftohim Burgas AD

împotriva

Nachalnik na Mitnicheski punkt Pristanishte Burgas Tsentar pri Mitnitsa Burgas,

CURTEA (Camera a șasea),

compusă din domnul A. Borg Barthet, președinte de cameră, domnii S. Rodin și F. Biltgen (raportor), judecători,

avocat general: domnul N. Wahl,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru Lukoyl Neftohim Burgas AD, de S. Andronov, conseil;

pentru guvernul bulgar, de E. Petranova și de J. Atanasov, în calitate de agenți;

pentru Comisia Europeană, de P. Mihaylova și de B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea pozițiilor 2707 și 2710 din Nomenclatura combinată (denumită în continuare „NC”), care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 (JO L 282, p. 1).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Lukoyl Neftohim Burgas AD (denumită în continuare „Lukoyl”), pe de o parte, și Nachalnik na Mitnicheski punkt Pristanishte Burgas Tsentar pri Mitnitsa Burgas (șeful biroului vamal al portului central Burgas, denumit în continuare „Nachalnik”), pe de altă parte, referitor la clasificarea tarifară a unei mărfi descrise ca „ulei greu, ulei lubrifiant, alt ulei destinat a fi supus unui tratament specific”.

Cadrul juridic

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor

3

Convenția internațională care a instituit Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, și Protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986 au fost aprobate în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

Consiliul de Cooperare Vamală, în prezent Organizația Mondială a Vămilor (OMV), înființat prin Convenția de instituire a consiliului menționat, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, aprobă, în condițiile prevăzute la articolul 8 din Convenția privind SA menționată la punctul anterior, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

5

Considerațiile generale ale Notelor explicative la SA referitoare la capitolul 27 au următorul cuprins:

„[…]

Expresia «constituenții aromatici» din Nota 2 a Capitolului 27 și din textul poziției 2707 trebuie interpretată ca vizând moleculele întregi cu o parte aromatică, indiferent de numărul și de lungimea catenelor laterale, și nu numai părțile aromatice ale moleculelor de acest gen.

[…]”

6

Nota 2 a capitolului 27 din SA este redactată după cum urmează:

„Termenii uleiuri petroliere și uleiuri obținute din minerale bituminoase folosiți la poziția 2710 se aplică nu numai uleiurilor petroliere și uleiurilor obținute din minerale bituminoase, ci și uleiurilor similare ca cele care constau în principal din hidrocarburi nesaturate amestecate, în care constituenții nearomatici predomină în greutate în raport cu constituenții aromatici, oricare ar fi procedeul de obținere.

[…]”

7

Notele explicative la SA privind poziția 2707 prevăd, printre altele, următoarele:

„Poziția cuprinde:

[…]

2)

Uleiurile și alte produse similare celor precedente în care constituenții aromatici predomină ca greutate în raport cu constituenții nearomatici și care sunt obținuți prin distilarea gudronului de huilă la temperatură joasă sau a altor gudroane minerale, prin ciclizarea petrolului, prin debenzolarea gazului de huilă sau prin orice alt procedeu.

[…]”

8

Notele explicative la SA privind poziția 2710 precizează în titlul I B):

„[…]

Poziția cuprinde:

[…]

B)

Uleiurile, asemănătoare cu cele precedente, în care constituenții nearomatici predomină în greutate în raport cu constituenții aromatici și care se obțin prin distilarea huilei la temperatură joasă, prin hidrogenare sau prin orice alt procedeu (cracare, reformare etc.).

Poziția cuprinde în special alchilenele în amestec denumite tripropilenă, tetrapropilenă, diizobutilenă, triizobutilenă etc. Sunt amestecuri de hidrocarburi aciclice nesaturate (în principal octilene, nonilene, omologii lor și izomerii lor etc.) și de hidrocarburi aciclice saturate.

Sunt obținute fie prin polimerizarea (la un grad foarte redus) propilenei, izobutilenei sau a altor hidrocarburi etilenice, fie prin separare (prin distilare fracționată în special), pornind de la anumite produse provenite de la cracarea uleiurilor minerale.

[…]

În afară de acestea, nu se clasifică la această poziție uleiurile în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici, obținute prin ciclizarea petrolului sau prin orice alt proces (poziția 2707).”

NC

9

Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC, care este întemeiată pe SA. Versiunea acesteia în vigoare la data situației de fapt din litigiul principal este cea rezultată din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011.

10

Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În titlul I din NC, consacrat regulilor generale, secțiunea A prevede reguli generale pentru interpretarea acestei nomenclaturi, conform cărora se efectuează clasificarea mărfurilor în NC. Astfel, se prevede, printre altele, că clasificarea se consideră legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de secțiuni și de capitole, enunțul titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerat ca având numai o valoare indicativă.

11

Capitolul 27 din partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, privește „Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; materialele bituminoase; ceară minerală”.

12

Poziția 2707 din NC, care figurează în acest capitol, precizează:

„2707

Uleiuri și alte produse rezultate din distilarea gudronului de huilă la temperaturi înalte; produse similare la care greutatea constituenților aromatici depășește greutatea constituenților nearomatici”.

13

Poziția 2710 din NC are următorul cuprins:

„2710

Uleiuri din petrol sau uleiuri din minerale bituminoase, altele decât uleiurile brute; preparatele nedenumite și necuprinse în altă parte, care conțin în greutate minimum 70 % uleiuri din petrol sau din minerale bituminoase și pentru care aceste uleiuri constituie elementele de bază; deșeuri de uleiuri”.

14

Notele explicative ale NC, în versiunea lor aplicabilă la data situației de fapt din litigiul principal (JO 2011, C 137, p. 1), referitoare la subpozițiile 2707 99 91 și 2707 99 99 din NC, intitulate „Altele”, precizează:

„La aceste subpoziții se clasifică în principal produsele care constau în amestecuri de hidrocarburi.

Printre aceste produse se pot enumera:

1.

Uleiuri grele (altele decât cele brute) obținute de la distilarea gudronului de huilă la temperaturi înalte sau produse similare acestor uleiuri, în situația în care:

(a)

până la 250 °C distilează sub 65 % din volum prin aplicarea metodei ASTM D 86-67 (revizuită în 1972) și

(b)

au densitatea peste 1,000 g/cm3 la 15 °C și

(c)

au un indice de penetrație cu ac de minimum 400 la 25 °C, după metoda ASTM D 5 și

(d)

au alte caracteristici decât produsele de la subpoziția 2715 00 00.

Produsele care nu îndeplinesc condițiile prezentate la literele (a)-(d) de mai sus se clasifică, în concordanță cu caracteristicile lor, de exemplu, la subpozițiile 2707 10 10-2707 30 90, 2707 50 10 și 2707 50 90, poziția 2708, subpozițiile 2710 19 31-2710 19 99, 2713 20 00 sau poziția 2715 00 00;

[…]”

15

Notele explicative ale NC referitoare la poziția 2707 precizează:

„Pentru determinarea conținutului de constituenți aromatici, a se vedea notele explicative la nota 2 de la prezentul capitol”.

16

Nota 2 din Considerațiile generale ale Notelor explicative ale NC aferente capitolului 27 are următorul cuprins:

„Pentru determinarea conținutului de constituenți aromatici se aplică următoarele metode:

produse al căror punct final de distilare este de cel mult 315 °C: metoda ASTM D 1319-70;

produse al căror punct final de distilare este peste 315 °C: a se vedea anexa A la notele explicative ale capitolului.”

17

Anexa A la Notele explicative ale NC aferente capitolului 27, intitulată „Metodă de determinare a conținutului de constituenți aromatici în produsele cu punct final de distilare peste 315 °C”, are următorul cuprins:

„Principiul metodei

Proba, dizolvată în n‑pentan, este trecută printr‑o coloană cromatografică specială cu silicagel. Hidrocarburile nearomatice, eluate cu n‑pentan, sunt colectate succesiv și dozate prin cântărire, după evaporarea solventului.

[…]

Mod de lucru

[…]

Conținutul în greutate de hidrocarburi nearomatice (A) se calculează cu formula:

Image

unde P1 reprezintă greutatea probei supusă analizei.

Diferența până la 100 % reprezintă procentul de hidrocarburi aromatice absorbite de silicagel.

[…]”

Litigiul principal și întrebările preliminare

18

Prin declarația vamală simplificată din 2 mai 2012, Lukoyl a declarat, în vederea punerii lor în liberă circulație și a consumului final, o marfă descrisă ca „uleiuri grele, uleiuri lubrifiante; alte uleiuri destinate a fi supuse unui tratament specific”. Marfa a fost declarată la poziția 2710 19 71 din NC.

19

În declarația vamală se indică un preț de 24269509 dolari americani (USD). La 10 mai 2012, Lukoyl a plătit 7250758,54 leva bulgare (BGN) cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, în opinia acesteia, nefiind datorată nicio sumă pentru taxele vamale și pentru accize.

20

Ulterior, autoritățile vamale competente au efectuat un control documentar al mărfii în cauză, al documentelor de însoțire și al declarației. Acestea au constatat că certificatele și documentele prezentate nu permiteau efectuarea unei clasificări tarifare a mărfii respective și au prelevat, prin urmare, eșantioane din această marfă pentru a stabili codul aplicabil din NC.

21

Eșantioanele au fost analizate de laboratorul vămii din Ruse (Bulgaria), a cărui expertiză a concluzionat că marfa analizată este mazut și reprezintă mai exact un ulei din petrol direct distilat, care conține un amestec de hidrocarburi în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici. Acest ulei nu constituie benzen, toluen, xilen, naftalină, alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, uleiuri de creozot sau uleiuri brute, nici fracțiuni ușoare sulfurate, produse bazice, antracen sau fenoli. Analiza a fost efectuată în conformitate cu metoda indicată în anexa A la Notele explicative ale NC aferente capitolului 27 (denumită în continuare „metoda din anexa A”).

22

Prin scrisoarea din 28 septembrie 2012, adjunctul directorului biroului vamal Sofia (Bulgaria) a informat Nachalnik că, ținând seama de concluzia laboratorului vamal din Ruse, precum și de punctele 1 și 6 din Regulile generale pentru interpretarea NC, de textul poziției 2707 din NC și de Notele explicative la SA aferente acestei poziții, marfa în cauză ar trebui clasificată la subpoziția 2707 99 99 din NC.

23

În consecință, Nachalnik a adoptat la 26 octombrie 2012 o decizie prin care a solicitat Lukoyl, pe de o parte, rectificarea poziției tarifare prin clasificarea mărfii în cauză la poziția 2707 99 99 din NC, care prevede aplicarea unei taxe vamale de 1,7 %, și, pe de altă parte, plata către stat a unei datorii vamale de 616314,48 BGN, majorată cu o taxă pe valoarea adăugată în cuantum de 123262,90 BGN.

24

Lukoyl a formulat o acțiune împotriva acestei decizii la Administrativen sad Burgas.

25

Această instanță a dispus efectuarea unei expertize judiciare chimice ale cărei concluzii au confirmat, în esență, concluzia expertizei realizate de laboratorul vamal din Ruse. În schimb, expertul a considerat că metoda din anexa A, utilizată de laboratorul vamal din Ruse, nu este adecvată pentru a stabili raportul din punctul de vedere al greutății dintre constituenții aromatici și constituenții nearomatici în produse precum cel în discuție în litigiul principal.

26

În acest context, Administrativen sad Burgas a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)

Metoda de determinare [a conținutului de] constituenți aromatici în produsele menționate la capitolul 27 din NC prevăzută în anexa A la Notele explicative ale capitolului 27 din NC este în contradicție cu definiția constituenților aromatici prevăzută de Considerațiile generale privind capitolul 27 din SA? În cazul în care există o astfel de contradicție: cum se determină acești constituenți, iar metoda АSТМ D 2007 este adecvată și admisibilă în acest scop?

2)

Care este semnificația expresiei «constituenți nearomatici», utilizată în Notele explicative ale capitolului 27 din NC și în Notele explicative ale capitolului 27 din SA, precum și în nota 2 a capitolului 27 din SA? Această semnificație se suprapune semnificației expresiei «hidrocarburi nearomatice» sau este mai extinsă? În cazul în care această expresie este mai extinsă decât semnificația ultimei expresii: cuprinde toți constituenții care, având în vedere greutatea, nu sunt acoperiți de expresia «constituenți aromatici» sau este vorba despre constituenții unui produs precum produsul din litigiul principal care, din punctul de vedere al greutății, nu este cuprins de niciuna dintre aceste două categorii – «constituenți aromatici» și «constituenți nearomatici»?

3)

Este admisibilă utilizarea aceleiași metode atât în vederea stabilirii constituenților aromatici, precum și a celor nearomatici în sensul capitolului 27 din NC și al capitolului 27 din SA, iar în cazul unui răspuns afirmativ, care este această metodă? În cazul în care acest lucru nu este admisibil: care este metoda ce trebuie utilizată în vederea determinării constituenților aromatici și care este metoda ce trebuie utilizată în vederea determinării constituenților nearomatici?

4)

Care dintre cele două poziții 2707 sau 2710 din capitolul 27 din NC desemnează mai exact un produs având caracteristici similare produsului în discuție în procedura principală?

5)

În cazul în care ambele poziții desemnează la fel de exact un produs având caracteristici similare celor ale produsului din procedura principală: preponderența constituenților aromatici din greutate este caracteristica ce le conferă caracterul semnificativ?

6)

Care dintre cele două poziții 2707 și 2710 se referă la produse având caracteristicile cele mai asemănătoare cu cele ale produsului din procedura principală?

7)

Există o contradicție între o parte a Notelor explicative ale NC privind pozițiile 2707 99 91 și 2707 99 99 și nota 2 a capitolului 27 din SA sau această ultimă notă nu are caracter exhaustiv, ci doar exemplificativ?

Potrivit Notelor explicative ale NC privind subpozițiile 2707 99 91 și 2707 99 99, «uleiuri[le] grele (altele decât cele brute) obținute din distilarea gudronului de huilă la temperaturi înalte» – dacă nu îndeplinesc cele patru condiții cumulative menționate în cadrul Notelor explicative ale NC privind aceste subpoziții – trebuie clasificate conform caracteristicilor lor la subpozițiile «[…] 2710 19 31-2710 19 99 […]».

Potrivit notei 2 a capitolului 27 din SA, prin denumirea «uleiuri petroliere și uleiuri obținute din minerale bituminoase» cuprinsă la poziția 2710 se înțeleg și uleiurile asemănătoare, precum și uleiurile formate preponderent din amestecuri de hidrocarburi nesaturate, indiferent de procedura de producție, în care constituenții nearomatici predomină în greutate față de constituenții aromatici.

8)

Există o contradicție între Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 […] și Notele explicative ale poziției 2710 din SA, partea I B), la care fac trimitere Notele explicative ale capitolului 27 din NC […]?

9)

Care este textul autentic și care este semnificația autentică a celei de a doua fraze din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 care prevede în limba bulgară «mezhdu tezi produkti mogat da se upomenat» [traducere exactă: «Din aceste produse pot fi menționate»] și în engleză «These products are»?

10)

Cum trebuie clasificat un produs având caracteristici similare produsului din procedura principală în cazul în care constituenții aromatici ai acestui produs predomină în greutate față de constituenții nearomatici, produsul neîndeplinind însă toate cele patru condiții cumulative prevăzute la punctul 1 din Notele explicative ale subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din NC?”

Cu privire la întrebările preliminare

27

Cu titlu introductiv, pe de o parte, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, decât în a efectua ea însăși această clasificare, aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua clasificarea (Hotărârea Lohmann și Medi Bayreuth, C‑260/00-C‑263/00, EU:C:2002:637, punctul 26, Hotărârea Lecson Elektromobile, C‑12/10, EU:C:2010:823, punctul 15, precum și Hotărârea Digitalnet și alții, C‑320/11, C‑330/11, C‑382/11 și C‑383/11, EU:C:2012:745, punctul 61).

28

Va reveni, așadar, instanței de trimitere sarcina să efectueze clasificarea produselor în discuție în litigiul principal în funcție de răspunsurile date de Curte la întrebările preliminare care i‑au fost adresate.

29

Pe de altă parte, este necesar să se sublinieze că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul procedurii de cooperare între instanțele naționale și Curte instituite la articolul 267 TFUE, este de competența acesteia din urmă să ofere instanței naționale un răspuns util care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată. Din această perspectivă, Curtea trebuie, dacă este cazul, să reformuleze întrebările care îi sunt adresate (Hotărârea Krüger, C‑334/95, EU:C:1997:378, punctele 22 și 23, precum și Hotărârea Byankov, C‑249/11, EU:C:2012:608, punctul 57).

30

În speță, din decizia de trimitere reiese că, prin intermediul celor zece întrebări, instanța națională ridică, în realitate, problema interpretării pozițiilor 2707 și 2710 din NC în vederea clasificării tarifare a unui produs având caracteristici similare celor ale produsului în discuție în litigiul principal, descris ca „ulei greu, ulei lubrifiant, alt ulei destinat a fi supus unui tratament specific”.

31

Pentru a oferi un răspuns util instanței de trimitere, aceste întrebări trebuie reformulate și regrupate, astfel încât a doua întrebare să fie examinată după întrebările a patra‑a șasea, urmând să se abordeze ulterior prima și a treia întrebare, urmate de întrebările a șaptea‑a zecea.

Cu privire la întrebările a patra‑a șasea

32

Prin intermediul întrebărilor a patra‑a șasea, care trebuie examinate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească care este criteriul potrivit căruia un produs având caracteristici similare celor ale produsului în discuție în litigiul principal trebuie clasificat la poziția 2707 sau la poziția 2710 din NC.

33

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie subliniat, pe de o parte, că Regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se consideră legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de secțiuni și de capitole, enunțul titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerat ca având numai o valoare indicativă.

34

Pe de altă parte, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și în notele de secțiune sau de capitol (a se vedea în special Hotărârea Peacock, C‑339/98, EU:C:2000:573, punctul 9, Hotărârea Intermodal Transports, C‑495/03, EU:C:2005:552, punctul 47, Hotărârea Kamino International Logistics, C‑376/07, EU:C:2009:105, punctul 31, precum și Hotărârea British Sky Broadcasting Group și Pace, C‑288/09 și C‑289/09, EU:C:2011:248, punctul 60).

35

În ceea ce privește Notele explicative la SA, este necesar să se adauge că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, ele reprezintă mijloace importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (Hotărârea Kloosterboer Services, C‑173/08, EU:C:2009:382, punctul 25, și Hotărârea Agroferm, C‑568/11, EU:C:2013:407, punctul 28). Același lucru este valabil în ceea ce privește Notele explicative ale NC (a se vedea Hotărârea Develop Dr. Eisbein, C‑35/93, EU:C:1994:252, punctul 21, precum și Hotărârea British Sky Broadcasting Group și Pace, EU:C:2011:248, punctul 92).

36

În speță, din textul poziției 2707 din NC rezultă că această poziție cuprinde „uleiurile și alte produse […]; produse similare la care greutatea constituenților aromatici depășește greutatea constituenților nearomatici”.

37

În plus, nota 2 a capitolului 27 din NC precizează, în termeni identici cu cei ai Notelor explicative la SA privind poziția 2710, că termenii „uleiuri petroliere sau uleiuri obținute din minerale bituminoase” folosiți la poziția 2710 se aplică și uleiurilor care „constau în principal din hidrocarburi nesaturate amestecate, în care constituenții nearomatici predomină în greutate în raport cu constituenții aromatici”. Aceleași note adaugă că sunt excluse de la poziția 2710 „uleiurile în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici”.

38

În consecință, astfel cum subliniază în mod întemeiat guvernul bulgar și Comisia Europeană, din textul pozițiilor 2707 și 2710 din NC, interpretate în lumina notei 2 a capitolului 27 din NC și a Notelor explicative la SA referitoare la poziția 2710, rezultă că criteriul determinant care permite clasificarea unui produs la poziția 2707 din NC este preponderența în greutate a constituenților aromatici. În sens invers, criteriul determinant în ceea ce privește produsele care intră sub incidența poziției 2710 din NC este preponderența în greutate a constituenților nearomatici.

39

Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebările a patra‑a șasea că criteriul care trebuie luat în considerare pentru a clasifica un produs având caracteristici similare celor ale produsului în discuție în litigiul principal la poziția 2707 sau la poziția 2710 din NC este conținutul în greutate al constituenților aromatici în raport cu constituenții nearomatici.

Cu privire la a doua întrebare

40

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă sensul termenilor „constituenți aromatici” care figurează în capitolul 27 din NC, precum și în Notele explicative ale NC și la SA aferente acestui capitol, este identic cu cel al termenilor „hidrocarburi aromatice”.

41

În această privință, trebuie arătat că, chiar dacă NC nu definește termenii „constituenți aromatici”, răspunsul la această întrebare poate fi dedus în mod clar din modul de redactare a dispozițiilor capitolului 27 din NC și din Notele explicative ale NC și la SA aferente acestui capitol.

42

Astfel, textul poziției 2707 din NC precizează că această poziție cuprinde produsele „în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici”. Din textul subpozițiilor 2707 10-2707 99 din NC rezultă că aceste produse includ, printre altele, benzolul, toluolul, xilolul, naftalina, alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, uleiuri de creozot sau uleiuri brute.

43

Pe de altă parte, astfel cum reiese din termenii utilizați în diferitele versiuni lingvistice ale titlului subpoziției 2707 50 din NC și în special din versiunile în limbile bulgară („Drugi smesi na aromatni vuglevodorodi”), spaniolă („Las demás mezclas de hidrocarburos aromáticos”), germană („andere Mischungen aromatischer Kohlenwasserstoffe”), engleză („Other aromatic hydrocarbon mixtures”), franceză („autres mélanges d’hydrocarbures aromatiques”) și italiană („altre miscele d’idrocarburi aromatici”), NC operează, după cum subliniază în mod întemeiat guvernul bulgar, o distincție între termenii „constituenți aromatici” și termenii „hidrocarburi aromatice”.

44

Trebuie să se constate că aceeași distincție rezultă din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 11 și 2707 99 19 din aceasta, care menționează că aceste subpoziții cuprind „produsele similare în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici” și precizează că aceste produse „pot conține o proporție mai mică de hidrocarburi aromatice polinucleare”. În mod similar, Notele explicative ale NC aferente poziției 2707 99 30 din aceasta precizează că, „în sensul acestei subpoziții, prin fracțiuni ușoare (frunți) sulfurate se înțeleg numai produsele […] care conțin compuși cu sulf […], precum și hidrocarburi, cu preponderență hidrocarburi nearomatice […]”.

45

Această distincție se regăsește și în Notele explicative la SA aferente poziției 2707, care precizează că această poziție acoperă „uleiurile și celelalte produse […] constituite în principal din amestecuri de hidrocarburi aromatice și de alți compuși aromatici”.

46

În aceste condiții, trebuie să se concluzioneze că modul de redactare a dispozițiilor menționate face în mod vădit o distincție între termenii „constituenți aromatici” și termenii „hidrocarburi aromatice” și că, prin urmare, termenii „constituenți aromatici” trebuie interpretați ca fiind mai extinși decât termenii „hidrocarburi aromatice”.

47

Această interpretare este confirmată de modul de redactare a Considerațiilor generale ale Notelor explicative la SA referitoare la capitolul 27 care precizează că „expresia «constituenții aromatici» din nota 2 a capitolului 27 și din textul poziției 2707 trebuie interpretată ca vizând moleculele întregi cu o parte aromatică, indiferent de numărul și lungimea catenelor laterale și nu numai părțile aromatice ale moleculelor de acest gen”.

48

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că termenii „constituenți aromatici” care figurează în capitolul 27 din NC trebuie interpretați ca fiind mai extinși decât termenii „hidrocarburi aromatice”.

Cu privire la prima și la a treia întrebare

49

Prin intermediul primei și al celei de a treia întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească modul de determinare a conținutului de constituenți aromatici într‑un anumit produs în vederea clasificării acestuia la poziția 2707 sau la poziția 2710 din NC.

50

În această privință, trebuie arătat că nota 2 din Considerațiile generale ale Notelor explicative ale NC aferente capitolului 27 menționat prevede că metoda din anexa A trebuie aplicată produselor al căror punct final de distilare este peste 315 °C.

51

Cu toate acestea, astfel cum s‑a amintit la punctul 35 din prezenta hotărâre, Notele explicative ale NC nu au forță juridică obligatorie (a se vedea Hotărârea Develop Dr. Eisbein, EU:C:1994:252, punctul 21, precum și Hotărârea British Sky Broadcasting Group și Pace, EU:C:2011:248, punctul 92). În consecință, astfel cum subliniază Comisia, metoda din anexa A nu trebuie considerată ca fiind unica metodă aplicabilă pentru a determina conținutul de constituenți aromatici dintr‑un anumit produs.

52

În plus, trebuie subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții, dacă rezultă că acestea contravin textului pozițiilor din NC și al notelor de secțiune sau de capitol, Notele explicative ale NC trebuie înlăturate (a se vedea în acest sens Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, EU:C:2007:239, punctul 31, Hotărârea JVC Franța, C‑312/07, EU:C:2008:324, punctul 34, precum și Hotărârea Kamino International Logistics, EU:C:2009:105, punctele 49 și 50).

53

Rezultă că atunci când autoritățile vamale dintr‑un stat membru sau un operator economic se confruntă cu un caz în care aplicarea Notelor explicative ale NC pare să determine un rezultat incompatibil cu NC, acestea trebuie să aibă posibilitatea de a exercita o acțiune la instanța competentă.

54

În consecință, astfel cum observă Comisia, în cazul în care autoritățile vamale dintr‑un stat membru sau un operator economic consideră că metoda din anexa A nu conduce la un rezultat conform cu NC, aceștia pot exercita o acțiune la autoritatea competentă.

55

Revine în acest caz instanței sesizate sarcina de a decide care este metoda cea mai adecvată pentru a determina conținutul de constituenți aromatici în produsul în cauză.

56

În consecință, trebuie să se răspundă la prima și la a treia întrebare că revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina de a stabili care este metoda cea mai adecvată pentru a determina conținutul de constituenți aromatici dintr‑un anumit produs în vederea clasificării acestuia la poziția 2707 sau la poziția 2710 din NC.

Cu privire la întrebările a șaptea‑a zecea

57

Prin intermediul întrebărilor a șaptea‑a zecea, care trebuie examinate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească modul în care trebuie interpretat punctul 1 din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din NC.

58

În această privință, trebuie subliniat de la bun început că, în mod contrar celor susținute de instanța de trimitere, versiunea în limba engleză a textului celui de al doilea paragraf din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din NC are formularea „these products include”, iar nu „these products are”.

59

Pentru a oferi un răspuns util instanței de trimitere, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama atât de modul de redactare și de obiectivul acesteia, cât și de contextul în care apare această dispoziție și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (a se vedea în special Hotărârea TNT Express Nederland, C‑533/08, EU:C:2010:243, punctul 44 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Brain Products, C‑219/11, EU:C:2012:742, punctul 13 și jurisprudența citată).

60

Pe de altă parte, necesitatea interpretării uniforme a regulamentelor Uniunii exclude posibilitatea ca, în caz de îndoială, textul unei dispoziții să fie privit în mod izolat și, dimpotrivă, impune ca acesta să fie interpretat și aplicat în lumina versiunilor existente în celelalte limbi oficiale (a se vedea în acest sens Hotărârea Eschig, C‑199/08, EU:C:2009:538, punctul 54 și jurisprudența citată).

61

În speță, din comparația între versiunile lingvistice ale celui de al doilea paragraf din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din NC rezultă că această dispoziție are același sens atât în versiunile în limbile bulgară („mezdu tezi produkti mogat da se upomenat”) și engleză („these products include”), cât și în versiunile în limbile spaniolă („Entre esos productos se pueden citar”), germană („Von diesen Erzeugnissen sind z. B. zu nennen”), franceză („Parmi ces produits, on peut citer”) și italiană („Fra questi prodotti si possono citare”) și că, în consecință, ea trebuie interpretată ca având un caracter neexhaustiv.

62

Această interpretare este confirmată de modul de redactare a ultimului paragraf al punctului 1 din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din aceasta. Astfel, utilizarea termenilor „de exemplu” la sfârșitul acestui paragraf demonstrează în mod explicit că lista de poziții și de subpoziții din NC pe care aceasta o conține, în care pot fi clasificate produsele în care predomină în greutate constituenții aromatici și care intră, așadar, sub incidența poziției 2707 din NC, dar care nu îndeplinesc condițiile stabilite la punctul 1 literele (a)-(d) din notele menționate, nu este exhaustivă.

63

În plus, trebuie subliniat că, în măsura în care Notele explicative ale NC au ca obiect facilitarea interpretării NC în scopul clasificării tarifare, acestea trebuie interpretate într‑un mod care să asigure efectul util al subpozițiilor din NC.

64

Or, în cazul în care punctul 1 din Notele explicative ale NC referitoare la subpozițiile 2707 99 91 și 2707 99 99 din aceasta ar trebui interpretate în sensul că lista conținută la ultimul său paragraf este exhaustivă, notele explicative menționate ar contraveni acestei finalități, ceea ce ar avea drept efect faptul că un produs precum cel în discuție în litigiul principal, în care constituenții aromatici predomină în greutate în raport cu constituenții nearomatici și care intră, așadar, sub incidența poziției 2707 din NC, nu ar putea fi clasificat în niciuna dintre subpozițiile acestei poziții.

65

Pe de altă parte, astfel cum a subliniat în mod întemeiat Comisia, interpretarea potrivit căreia subpoziția 2707 99 99 din NC cuprinde produsele care îndeplinesc condițiile de clasificare la poziția 2707 din NC, dar care nu intră sub incidența niciunei alte subpoziții a acesteia, este confirmată de faptul că subpoziția 2707 99 99 din NC este intitulată „Altele”, precum și de împrejurarea că această subpoziție este ultima subpoziție a poziției 2707.

66

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebările a șaptea-a zecea că punctul 1 din Notele explicative ale NC aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din aceasta trebuie interpretat ca fiind neexhaustiv, astfel încât un produs care intră sub incidența poziției 2707 din NC, dar care nu poate fi clasificat la o subpoziție precisă, va trebui să fie clasificat la subpoziția 2707 99 99 din NC.

Cu privire la cheltuielile de judecată

67

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară:

 

1)

Criteriul care trebuie luat în considerare pentru a clasifica un produs având caracteristici similare celor ale produsului în discuție în litigiul principal la poziția 2707 sau la poziția 2710 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011, este conținutul în greutate al constituenților aromatici în raport cu constituenții nearomatici.

 

2)

Termenii „constituenți aromatici” care figurează în capitolul 27 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011, trebuie interpretați ca fiind mai extinși decât termenii „hidrocarburi aromatice”.

 

3)

Revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina de a stabili care este metoda cea mai adecvată pentru a determina conținutul de constituenți aromatici dintr‑un anumit produs în vederea clasificării acestuia la poziția 2707 sau la poziția 2710 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011.

 

4)

Punctul 1 din Notele explicative ale Nomenclaturii combinate care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011, aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din această Nomenclatură combinată trebuie interpretat ca fiind neexhaustiv, astfel încât un produs care intră sub incidența poziției 2707 din Nomenclatura combinată menționată, dar care nu poate fi clasificat la o subpoziție precisă, va trebui să fie clasificat la subpoziția 2707 99 99 din aceeași Nomenclatură combinată.

 

Semnături


( *1 )   Limba de procedură: bulgara.

Sus