Cauzele conexate C‑288/09 și C‑289/09

British Sky Broadcasting Group plc

și

Pace plc

împotriva

The Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs

[cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de First‑tier Tribunal (Tax Chamber)]

„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Receptoare și decodoare de televiziune digitală prin satelit având o funcție de înregistrare – Codul vamal comunitar – Articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) și alineatul (6) – Valabilitate în timp a unei informații tarifare obligatorii”

Sumarul hotărârii

1.        Tariful vamal comun – Poziții tarifare

(Regulamentul nr. 2658/87 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentele nr. 1549/2006 și nr. 1214/2007, anexa I)

2.        Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Informație tarifară obligatorie

[Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, art. 12 alin. (5) lit. (a), art. 243 și 247; Regulamentul nr. 2454/93 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 12/97, art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. (a) a treia liniuță])

3.        Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Informație tarifară obligatorie

[Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, art. 12 alin. (5) lit. (a) pct. (i); Regulamentul nr. 1549/2006 al Comisiei]

4.        Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Informație tarifară obligatorie

[Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, art. 12 alin. (6), și Regulamentul nr. 2658/87 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000, art. 12]

1.        Nomenclatura combinată cuprinsă în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentele nr. 1549/2006 și nr. 1214/2007, trebuie să fie interpretată în sensul că modulele separate de comunicație prevăzute cu unități de memorie cu hard disk, care dispun de o funcție de înregistrare și, în același timp, de recepție a semnalelor de televiziune, se încadrează la subpoziția 8528 71 13, în pofida Notelor explicative la Nomenclatura combinată menționată, din moment ce aceste module sunt destinate, în principal, recepționării de semnale de televiziune și această funcție este inerentă acestor aparate.

(a se vedea punctele 71, 81 și 84 și dispozitiv 1)

2.        Articolul 12 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, și articolul 12 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) a treia liniuță din Regulamentul nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 12/97, trebuie interpretate în sensul că autoritățile vamale sunt obligate să emită informații tarifare obligatorii conforme Notelor explicative la Nomenclatura combinată. Dacă apare un dezacord între aceste autorități și operatorii economici privind conformitatea respectivelor note cu Nomenclatura combinată și privind clasificarea mărfurilor, acești operatori au posibilitatea de a introduce o acțiune la autoritatea competentă în temeiul articolului 243 din Regulamentul nr. 2913/92. Instanța sesizată se pronunță cu privire la clasificarea mărfurilor, dacă este necesar, după ce a adresat Curții o întrebare preliminară în condițiile prevăzute la articolul 267 TFUE. Pe de altă parte, statul membru de care depind autoritățile menționate are posibilitatea de a sesiza comitetul prevăzut la articolul 247 din Regulamentul nr. 2913/92, potrivit procedurii prevăzute la articolul 8 din Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000.

(a se vedea punctul 96 și dispozitiv 2)

3.        Articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, trebuie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun trebuie să fie considerat un regulament în sensul acestei dispoziții. O informație tarifară obligatorie care nu mai era conformă cu Nomenclatura combinată din cauza intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 a încetat să fie valabilă după data acestei intrări în vigoare.

(a se vedea punctul 103 și dispozitiv 3)

4.        Articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care, în temeiul articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000, este adoptat un regulament de modificare a Nomenclaturii combinate și acest regulament nu stabilește un termen în care titularul unei informații tarifare obligatorii care încetează să fie valabilă poate totuși să continue să o invoce, acest titular nu mai poate invoca respectiva informație tarifară obligatorie.

În această privință, operatorii economici nu pot invoca principiul protecției încrederii legitime pentru a le fi recunoscut un termen în care se pot prevala de o astfel de informație tarifară obligatorie, din moment ce articolul 12 din Regulamentul nr. 2658/87 prevede că în fiecare an Comisia adoptă un regulament care include versiunea completă a Nomenclaturii combinate și că, prin urmare, eventualitatea unei modificări a modului de redactare sau a conținutului pozițiilor și subpozițiilor din Nomenclatura combinată și eventualitatea riscului subsecvent de pierdere a validității informațiilor tarifare obligatorii sunt, așadar, previzibile și cunoscute de operatorii economici diligenți.

(a se vedea punctele 108, 109, 111 și 112 și dispozitiv 4)

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a doua)

14 aprilie 2011(*)

„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Receptoare și decodoare de televiziune digitală prin satelit având o funcție de înregistrare – Codul vamal comunitar – Articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) și alineatul (6) – Valabilitate în timp a unei informații tarifare obligatorii”

În cauzele conexate C‑288/09 și C‑289/09,

având ca obiect cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare formulate în temeiul articolului 234 CE de First‑tier Tribunal (Tax Chamber) (Regatul Unit), prin deciziile din 6 iulie 2009, primite de Curte la 24 iulie 2009, în procedurile

British Sky Broadcasting Group plc (C‑288/09),

Pace plc (C‑289/09)

împotriva

The Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs,

CURTEA (Camera a doua),

compusă din domnul J. N. Cunha Rodrigues, președinte de cameră, domnii A. Rosas, U. Lõhmus, A. Ó Caoimh și doamna P. Lindh (raportor), judecători,

avocat general: domnul Y. Bot,

grefier: doamna L. Hewlett, administrator principal,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 16 decembrie 2010,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru British Sky Broadcasting Group plc, de domnul D. Anderson, QC, și de L. Van den Hende, advocaat;

–        pentru Pace plc, de domnul J. Grayston, solicitor, și de domnul J. White, barrister;

–        pentru guvernul Regatului Unit, de domnul S. Hathaway, în calitate de agent, asistat de domnul O. Thomas, barrister;

–        pentru Consiliul Uniunii Europene, de domnul F. Florindo Gijón și de doamna R. Liudvinaviciute‑Cordeiro, în calitate de agenți;

–        pentru Comisia Europeană, de domnul R. Lyal și de doamna L. Bouyon, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererile de pronunțare a unor hotărâri preliminare privesc interpretarea subpozițiilor 8521 90 00 și 8528 71 13 din Nomenclatura combinată cuprinsă în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 (JO L 301, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 21, p. 3) și prin Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 (JO L 286, p. 1, denumită în continuare „NC”), precum și interpretarea articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) și alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 82/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 1996 (JO 1997, L 17, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 9, p. 250, rectificare în JO L 179, p. 11, denumit în continuare „Codul vamal”).

2        Aceste cereri au fost formulate în cadrul a două litigii între, pe de o parte, British Sky Broadcasting Group plc (denumită în continuare „Sky”) și Pace plc (denumită în continuare „Pace”) și, pe de altă parte, Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs (denumiți în continuare „Commissioners”) în legătură, pe de o parte, cu clasificarea tarifară a unor modele de set‑top boxes cu funcție de comunicație și prevăzute cu unități de memorie cu hard disk și, pe de altă parte, cu plata taxelor vamale aferente acestor mărfuri.

 Cadrul juridic

 Clasificarea tarifară

 Clasificarea tarifară internațională

3        Convenția internațională care a stabilit Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, precum și Protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986 (denumită în continuare „Convenția privind SA”) au fost aprobate în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4        În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile tarifare și statistice naționale să fie conforme cu SA, să folosească toate pozițiile și subpozițiile din acesta, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente și să respecte ordinea de numerotare a sistemului respectiv. Aceeași dispoziție prevede că fiecare parte contractantă se angajează să aplice regulile generale de interpretare a SA, precum și toate notele la secțiunile, capitolele și subpozițiile SA și să nu modifice domeniul de aplicare al secțiunilor, al capitolelor, al pozițiilor sau al subpozițiilor.

5        Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor, instituit prin convenția privind înființarea respectivului consiliu, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA, instanță a cărei organizare este reglementată de articolul 6 din aceasta. Conform articolului 7 alineatul (1) din Convenția privind SA, sarcina acestui comitet constă în special în a propune modificări la aceasta și în a redacta note explicative, avize de clasificare, precum și alte avize pentru interpretarea SA.

6        Notele explicative privind poziția 8521 din SA prevăd, printre altele, următoarele:

„[...]

A. –      Aparate de înregistrare și aparate combinate de înregistrare și de reproducere videofonică

Aceste aparate, atunci când sunt conectate la o cameră de televiziune sau la un receptor de televiziune, înregistrează impulsuri electrice pe un suport (semnale analogice) sau semnale analogice transformate în cod numeric (sau o combinație a acestor semnale) [...]. Înregistrarea se poate efectua potrivit unor procedee magnetice sau optice și, în general, suportul înregistrării îl constituie discuri sau casete.

[...]

Se exclud de la această poziție:

[...]

(c)      Aparatele receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor, monitoarele video și proiectoarele video (nr. 85.28).”

7        În ceea ce privește poziția 8528 din SA, notele explicative prevăd, printre altele, următoarele:

„[...]

D. –      Aparate de recepție de televiziune

Această categorie cuprinde aparatele, chiar concepute pentru a încorpora un dispozitiv de afișaj video sau un ecran, cum ar fi:

1.      Receptoarele de emisiuni de televiziune (pe cale terestră, prin cablu sau prin satelit) care nu conțin dispozitive de afișaj (de exemplu, ecran cu tub catodic sau cu cristale lichide). Aceste aparate servesc la recepționarea de semnale și la convertirea lor într‑un semnal care poate fi afișat. Aceste receptoare pot de asemenea să conțină un modem care permite conectarea lor la internet.

Aceste receptoare sunt destinate a fi utilizate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere videofonică, cu monitoare, cu proiectoare sau cu televizoare. Totuși, dispozitivele care doar izolează semnalele de televiziune de înaltă frecvență se încadrează, ca parte, la nr. 85.29.

[...]

3.      Receptoarele de televiziune de toate tipurile [cu cristale lichide (LCD), plasmă, tuburi catodice (CRT) etc.] utilizate în gospodării (televizoare), chiar încorporând un receptor de radiodifuziune, un magnetoscop, un DVD‑player, un cititor/înregistrator de DVD, un receptor de emisiuni retransmise prin satelit etc.

[...]

Se exclud de la prezenta poziție:

a)      Aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonică (nr. 85.21).

[...]”

 NC

8        NC se întemeiază pe SA, din care preia pozițiile și subpozițiile de șase cifre, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni care îi sunt proprii acesteia.

9        Conform articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33, denumit în continuare „Regulamentul nr. 2658/87”), Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă aceasta din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor.

10      Articolul 8 din Regulamentul nr. 2658/87 precizează că respectivul comitet prevăzut la articolul 247 din Codul vamal poate analiza orice chestiune care îi este prezentată de președintele său, la cererea unui reprezentant al unui stat membru, referitoare, printre altele, la NC.

11      Versiunea NC aplicabilă în cauza C‑289/09 este cea care rezultă din Regulamentul nr. 1549/2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

12      Versiunea NC aplicabilă în cauza C‑288/09 este cea care rezultă din Regulamentul nr. 1214/2007, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008.

13      Regulile generale pentru interpretarea NC figurează în prima parte a titlului I A din aceasta. Aceste reguli sunt identice în versiunile NC care rezultă din Regulamentele nr. 1549/2006 și nr. 1214/2007. Acestea prevăd:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1.      Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor se consideră ca având numai o valoare orientativă, clasificarea considerându‑se legal determinată în cazul în care este în conformitate cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni sau de capitole și, în cazul în care nu sunt contrare termenilor utilizați în respectivele poziții și note, în conformitate cu următoarele reguli.

[...]

3.      Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 litera (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

[...]

(b)      Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 litera (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.

[...]

[...]

6.      Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

14      Partea a doua a NC include o secțiune XVI. Această secțiune cuprinde capitolul 85, consacrat mașinilor, aparatelor și echipamentelor electrice și părților acestora, aparatelor de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparatelor de înregistrat sau de reprodus imagini și sunet de televiziune și părților și accesoriilor acestor aparate.

15      Nota nr. 3 la secțiunea XVI din NC are următorul cuprins:

„Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul.”

16      Modul de redactare a pozițiilor 8521 și 8528 este identic pentru versiunile NC care rezultă din Regulamentele nr. 1549/2006 și nr. 1214/2007. Pe de altă parte, aceste regulamente nu prevăd termene după data publicării sau a notificării în care titularul unei informații tarifare obligatorii care încetează să fie valabilă poate continua să o invoce.

17      Poziția 8521 din NC are următorul cuprins:

„8521      Aparate de înregistrare sau de reproducere videofonică, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice:

8521 10 – cu bandă magnetică:

[...]

8521 90 00      − altele”.

18      Poziția 8528 din NC are următorul cuprins:

„8528      Monitoare și proiectoare care nu încorporează un aparat de recepție de televiziune; aparate receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor:

[...]

–        aparate receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de recepție de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor:

8528 71 − −  neconcepute pentru a încorpora un dispozitiv de afișare sau un ecran video:

[...]

8528 71 13 − − − − aparate cu microprocesor având încorporat un modem pentru acces la internet și asigurând o funcție de schimb de informații interactiv, de asemenea susceptibil de a primi semnale de televiziune (module separate având funcția de comunicație)”.

 Notele explicative la NC

19      Conform articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia elaborează note explicative privind NC pe care le publică în mod regulat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cele publicate la 7 mai 2008 (JO C 112, p. 8) precizează, referitor la pozițiile 8521 și 8528:

„8521 90 00 Altele

Se clasifică la această subpoziție aparatele fără ecran, capabile să recepționeze semnale de televiziune, așa‑numitele «set‑top boxes» care conțin un dispozitiv cu funcție de înregistrare sau de reproducere (de exemplu, un hard disk sau o unitate DVD).

[...]

8528 71 13 Aparate cu microprocesor având încorporat un modem pentru acces la internet și asigurând o funcție de schimb interactiv de informații, capabil de a primi semnale de televiziune («set‑top boxes cu funcție de comunicație»).

La această subpoziție se clasifică aparatele fără ecran, așa‑numitele «set‑top boxes cu funcție de comunicație», constând din următoarele componente principale:

–        un microprocesor;

–        un tuner video.

Prezența unui conector RF indică eventualitatea existenței unui receptor de semnale videofonice;

–        un modem.

[...]

Set‑top boxes care conțin un dispozitiv cu funcție de înregistrare sau de reproducere (de exemplu, un hard disk sau o unitate DVD) se exclud de la această subpoziție (subpoziția [8521 90 00]).

[...]”

20      La data faptelor din acțiunea principală, rata taxelor vamale la import aplicabilă aparatelor de la subpoziția 8521 90 00 era de 13,9 %, în timp ce aparatele cuprinse la subpoziția 8528 71 13 beneficiau de o scutire de taxe.

 Acordul General pentru Tarife și Comerț din anul 1994 și Acordul privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației

21      Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din anul 1994 (denumit în continuare „GATT 1994”) și, în special, memorandumul de acord privind interpretarea articolului II:1 litera (b) din GATT fac parte din Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), semnat la Marrakech la 15 aprilie 1994 și aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 3).

22      Acordul privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației, constituit din Declarația ministerială privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației adoptată la 13 decembrie 1996, cu ocazia primei conferințe a OMC de la Singapore, din anexele și din apendicele la aceasta (denumit în continuare „ATI”), precum și comunicarea privind punerea sa în aplicare au fost aprobate, în numele Comunității, prin Decizia 97/359/CE a Consiliului din 24 martie 1997 privind eliminarea taxelor vamale pentru produse ale tehnologiei informației (JO L 155, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 14, p. 186). ATI precizează, la alineatul (1), că regimul comercial al fiecărei părți contractante trebuie să evolueze astfel încât să amelioreze posibilitățile de acces pe piață al produselor tehnologiei informației.

23      În temeiul punctului 2 din ATI, fiecare parte contractantă consolidează și elimină taxele vamale și alte taxe și impuneri de orice natură, în sensul articolului II:1 litera (b) din GATT 1994, pentru anumite produse, printre care „set‑top boxes cu funcție de comunicație: dispozitive cu microprocesor cuprinzând un modem pentru acces la internet și având o funcție de schimb interactiv de informații”.

24      La 16 noiembrie 2000 a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2559/2000 al Consiliului din 16 noiembrie 2000 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO L 293, p. 1) în scopul aplicării ATI, astfel cum rezultă din considerentul (2) al acestui regulament.

 Reglementarea vamală

25      Reglementarea vamală cuprinde Codul vamal și Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92 (JO L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 12/97 al Comisiei din 18 decembrie 1996 (JO 1997, L 9, p. 1, denumit în continuare „regulamentul de aplicare”).

 Codul vamal

26      Articolul 4 din Codul vamal are următorul cuprins:

„În sensul prezentului cod, se aplică următoarele definiții:

[...]

5.      «decizie» reprezintă orice act administrativ al autorităților vamale în domeniul legislației vamale care reglementează un anumit caz, un astfel de document având efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane anume sau care pot fi identificate; acest termen cuprinde inter alia informații tarifare obligatorii în sensul articolului 12;

[...]”

27      Potrivit articolului 12 alineatele (1)-(6) din Codul vamal:

„(1)      Autoritățile vamale emit la cerere scrisă și acționând în conformitate cu normele stabilite conform procedurii comitetului informații tarifare obligatorii și informații obligatorii în materie de origine.

(2)      Informațiile tarifare obligatorii sau informațiile obligatorii privind originea sunt obligatorii pentru autoritățile vamale, față de titularul informațiilor, care are obligații doar în privința încadrării tarifare sau determinării originii mărfurilor.

[...]

(5)      Informațiile obligatorii încetează să mai fie valabile:

(a)      în cazul informațiilor tarifare:

(i)      atunci când se adoptă un regulament și informațiile nu mai sunt conforme cu dispozițiile de drept astfel stabilite;

(ii)      atunci când nu mai sunt compatibile cu interpretarea unuia din nomenclatoarele menționate la articolul 20 alineatul (6):

–        la nivelul Comunității, prin modificarea notelor explicative din Nomenclatura combinată sau printr‑o hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene;

[...]

(6)      Titularul informațiilor obligatorii care încetează a mai fi valabile în conformitate cu alineatul (5) litera (a) punctul (ii) sau (iii) sau litera (b) punctul (ii) sau (iii) mai poate folosi informațiile respective pentru o perioadă de șase luni de la data publicării sau notificării [...].

În cazul alineatului (5) litera (a) punctul (i) și litera (b) punctul (i), regulamentul sau acordul poate stabili un termen în care se aplică primul paragraf.

[...]”

28      Articolul 243 din Codul vamal prevede:

„(1)      Orice persoană are dreptul de a introduce o acțiune împotriva deciziilor luate de autoritățile vamale cu privire la aplicarea legislației vamale și care o privesc direct și individual.

[...]

Acțiunea trebuie introdusă în statul membru în care s‑a luat decizia sau s‑a solicitat obținerea ei.

(2)      Dreptul de a introduce o acțiune poate fi exercitat:

(a)      inițial, înaintea autorităților vamale desemnate în acest scop de statele membre;

(b)      ulterior, înaintea unui organism independent, care poate fi o autoritate judiciară sau un organism specializat echivalent, în conformitate cu dispozițiile în vigoare în statele membre.”

29      Reiese din articolele 247 și 247a din Codul vamal că, pentru punerea în aplicare a codului menționat, Comisia este asistată de Comitetul Codului vamal.

 Regulamentul de aplicare

30      Articolul 11 din regulamentul de aplicare prevede:

„Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale unui stat membru începând de la 1 ianuarie 1991 devin obligatorii pentru autoritățile competente ale tuturor statelor membre în aceleași condiții.”

31      Articolul 12 din acest regulament precizează:

„(1)      La adoptarea unuia dintre documentele sau a uneia dintre măsurile prevăzute la articolul 12 alineatul (5) din [C]od[ul vamal], autoritățile vamale întreprind demersurile necesare pentru asigurarea condițiilor ca informațiile obligatorii să fie de la acea dată numai în conformitate cu documentul sau măsura respectivă.

(2)      (a)      Pentru informații tarifare obligatorii, în sensul alineatului (1) de mai sus, data ce se ia în considerare va fi precum urmează:

            [...]

–        pentru regulamentele prevăzute la articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) din [C]od[ul vamal], privind amendamentele la notele explicative la Nomenclatura combinată, data publicării lor în seria C a Jurnalului Oficial al Comunităților Europene;

      [...]”

 Acțiunile principale și întrebările preliminare

 Cauza C‑288/09

32      Sky este furnizor de servicii de televiziune digitală prin satelit. Acesta importă în Regatul Unit un tip de set‑top box cu funcție de comunicație și prevăzut cu o unitate de memorie cu hard disk. Acest set‑top box este denumit „modulul Sky+, modelul DRX 280” (denumit în continuare „modulul Sky+”).

33      Modulul Sky+ este un receptor de televiziune prin satelit. Un asemenea receptor primește și decodează semnalele digitale de televiziune care tranzitează platforma prin satelit de televiziune a unui radiodifuzor precum Sky. Semnalul nu este decodat decât în momentul în care este transmis în vederea afișării pe ecranul unui televizor.

34      Societatea de radiodifuziune transmite, prin satelit, semnale digitale de televiziune, care sunt recepționate de un convertor de zgomot redus prezent pe antena parabolică instalată la domiciliul consumatorului final. Semnalul digital este apoi transmis prin intermediul unui cablu la receptor.

35      Modulul Sky+ este conceput și programat în mod special pentru a recepționa și a decoda numai semnale digitale de televiziune provenind de la platforma prin satelit a Sky.

36      Modulul Sky+ nu conține un ecran video. Acesta conține un modem de acces la internet și asigură, pe această bază, un schimb de informații interactiv.

37      Modulul Sky+ conține un hard disk. Jumătate din capacitatea de memorie a acestuia este utilizată de serviciile Sky pentru a permite utilizarea serviciului video la cerere. Cealaltă jumătate poate fi utilizată de consumatorul final pentru înregistrarea conținutului programelor de televiziune provenind de la platforma prin satelit a Sky. Acest modul nu oferă posibilitatea de a înregistra un conținut video provenind din altă sursă externă, inclusiv de la un receptor de televiziune, de la o cameră sau de la un aparat de înregistrare video. Modulul respectiv nu poate nici să redea conținutul video de pe suporturi externe precum DVD‑uri sau casete video. Modulul nu permite nici înregistrarea de conținut video pe astfel de suporturi externe.

38      Hard disk‑ul modulului Sky+ nu îi este necesar consumatorului final atunci când acesta se limitează să urmărească direct emisiunile de televiziune. Acest modul acționează, în acest caz, ca un simplu aparat receptor de televiziune. În schimb, modulul respectiv nu ar putea funcționa cu singurul hard disk cu care este echipat, fără recepționarea unui semnal digital de televiziune în măsura în care, chiar și când redă conținutul acestui hard disk, nu poate funcționa decât dacă primește un astfel de semnal de la platforma prin satelit a Sky.

39      La 12 iunie 2008, Sky a solicitat Commissioners o informație tarifară obligatorie (denumită în continuare „ITO”) în privința modulului Sky+. La 9 iulie 2008, aceștia au emis o ITO prin care au clasificat modulul Sky+ la subpoziția 8521 90 00 din NC.

40      Sky a contestat această ITO, arătând că produsul în cauză trebuia să fie clasificat la subpoziția 8528 71 13 din NC ca set‑top box cu funcție de comunicație, și anume ca „[aparat receptor] de televiziune” care se încadrează la poziția 8528.

41      Customs and International Reviews and Appeals Team a respins această contestație printr‑o decizie din 29 septembrie 2008.

42      La 28 octombrie 2008, Sky a introdus o acțiune împotriva acestei decizii la VAT and Duties Tribunal, London, devenit de la 1 aprilie 2009 First‑tier Tribunal (Tax Chamber).

43      Acestea sunt împrejurările în care First‑tier Tribunal (Tax Chamber) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Un modul separat (set‑top box) care corespunde descrierii [modului Sky+], trebuie clasificat la subpoziția 8528 71 13 din [NC] în aplicarea Regulamentului [nr. 1214/2007] de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 în pofida Notelor explicative la NC adoptate de Comisie la 7 mai 2008 [...] în ceea ce privește subpozițiile NC 8521 90 00 și 8528 71 13?

2)      Articolul 12 alineatul (5) litera (a) din [Codul vamal] [...] obligă autoritățile vamale naționale să emită informații tarifare obligatorii care să fie conforme Notelor explicative la NC, cu excepția cazului în care sau până când aceste note explicative sunt declarate incompatibile cu textul dispozițiilor relevante din NC, inclusiv al Regulilor generale pentru interpretarea NC, sau autoritățile naționale menționate pot să își formeze propria opinie în materie și să nu țină seama de notele explicative în cazul în care consideră că există o asemenea incompatibilitate?

3)      În cazul în care un modul separat care corespunde descrierii modulului [...] Sky+ [...] ar trebui clasificat la subpoziția NC 8521 90 00, perceperea taxelor vamale în cuantum pozitiv ar fi nelegală potrivit dreptului [Uniunii], în măsura în care ar constitui o încălcare a obligațiilor [Uniunii Europene] în temeiul [ATI] și în temeiul articolului II:1 litera (b) [din GATT 1994], sau clasificarea la poziția 8521 ar determina concluzia că produsul în discuție nu intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor relevante din ATI?”

 Cauza 289/09

44      Pace este producător și importator de module cu funcție de comunicație și prevăzute cu unități de memorie cu hard disk (denumite în continuare „modulele STB‑HDD”), care sunt destinate furnizorilor de servicii de televiziune cu plată. Pace importă respectivele module în Regatul Unit, în special modelul TDS 470NB SD PVR (denumit și „modulul Sky+”), fabricat pentru Sky și denumit de aceasta „modelul DRX 280”.

45      Modulele STB‑HDD posedă caracteristicile descrise la punctele 33-38 din prezenta hotărâre.

46      Pace produce, de asemenea, numeroase modele de module cu funcție de comunicație, dar care nu sunt prevăzute cu hard disk. Este vorba, printre altele, de modelele DS 430NB și DS 250NV. Aceste module sunt clasificate la subpoziția 8528 71 13.

47      La 8 aprilie 2005, Commissioners au emis pentru Pace o ITO care clasifica modulul Sky+ la subpoziția 8528 12 91 din NC, astfel cum rezulta aceasta din Regulamentul (CE) nr. 1810/2004 al Comisiei din 7 septembrie 2004 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO L 327, p. 1). Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 la 1 ianuarie 2007, această subpoziție a devenit subpoziția 8528 71 13. Diferențele minore care există între diferitele module STB‑HDD, pe planul descrierii tehnice sau a descrierii produselor, nu afectează clasificarea acestora.

48      Prin scrisorile din 4 decembrie 2006 și din 29 ianuarie 2007, Commissioners au informat Pace cu privire la faptul că, „începând cu 1 ianuarie 2007, codurile NC vor fi modificate în mod considerabil” și că, „[d]in cauza modificărilor codurilor, ITO [din 8 aprilie 2005] va fi retrasă cu efect de la 31 decembrie 2006”. Potrivit instanței de trimitere, aceste scrisori nu ar fi fost niciodată aduse la cunoștința Pace.

49      Printr‑o scrisoare din 8 august 2008, Commissioners au confirmat că modelul modulelor STB‑HDD TDS 460, care este de două tipuri, respectiv TDS 460NV și TDS 460NS, se încadra de asemenea în ITO din 8 aprilie 2005, atât timp cât aceasta rămânea valabilă.

50      Printr‑o scrisoare din 8 august 2008, Commissioners au confirmat că, în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal, ITO din 8 aprilie 2005 încetase să fie valabilă la 1 ianuarie 2007, din cauza modificărilor codurilor determinate de modificarea SA și de actualizarea anuală a tarifelor vamale.

51      La 17 noiembrie 2008, Commissioners au solicitat Pace plata a posteriori a taxelor vamale privind toate modulele STB‑HDD, inclusiv modulul Sky+, importate între luna ianuarie 2007 și luna aprilie 2008. Această cerere a fost formulată din cauza unei clasificări a modulelor STB‑HDD la o poziție incorectă din NC, și anume la subpoziția 8528 71 13, în timp ce, potrivit Commissioners, aceste produse trebuiau să fie clasificate la subpoziția 8521 90 00.

52      La 4 decembrie 2008, Pace a solicitat reexaminarea deciziei adoptate de Commissioners. La 16 ianuarie 2009, Customs and International Reviews and Appeals Team a menținut decizia de clasificare a modulelor STB‑HDD în cauză la numărul 8521 90 00.

53      La 10 februarie 2009, Pace a introdus o acțiune împotriva deciziei Customs and International Reviews and Appeals Team la VAT and Duties Tribunal, Manchester. La 27 martie 2009, această acțiune a fost transferată la First‑tier Tribunal (Tax Chamber).

54      În acțiunea sa, Pace a contestat compatibilitatea Notelor explicative la NC cu NC. Pace susține că ITO privind modulele în cauză rămânea valabilă pentru o perioadă de șase luni după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 și că articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal trebuie să fie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 nu este un „regulament” în scopul aplicării acestei dispoziții.

55      Acestea sunt împrejurările în care First‑tier Tribunal (Tax Chamber) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Un modul separat (set‑top box) cu o funcție de comunicație («STB») care conține o unitate de memorie cu hard disk («HDD») trebuie să fie clasificat la subpoziția 8528 71 13 din [NC] în temeiul [R]egulament[elor nr. 1549/2006 și 1214/2007], în pofida [Notelor explicative la NC] adoptate de Comisie la 7 mai 2008 în legătură cu subpozițiile NC 8521 90 00 și 8528 71 13?

2)      Dacă un STB echipat cu un HDD care corespunde descrierii unui STB‑HDD ar fi clasificat la subpoziția NC 8521 90 00, perceperea unor taxe vamale cu o cotă pozitivă ar fi nelegală potrivit dreptului [Uniunii], în măsura în care ar constitui o încălcare a obligațiilor [Uniunii] în temeiul [ATI] și al articolului II:1 litera (b) din [GATT 1994], sau clasificarea la poziția 8521 ar conduce la concluzia că produsul în cauză nu intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor relevante ale ATI?

3)      Trebuie interpretate prevederile articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din [Codul vamal] în sensul că [ITO] din 8 aprilie 2005 invocată de [Pace] a încetat în mod automat să fie valabilă după 31 decembrie 2006 pentru motivul că nu mai era conformă cu normele instituite de Regulamentul nr. 1549/2006? Mai precis, articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal trebuie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 nu este un «regulament» în scopul aplicării acestei dispoziții, fie pentru că este o actualizare anuală a NC, fie pentru că nu constituie un regulament de clasificare specific?

4)      Dispozițiile articolului 12 alineatul (6) din Codul vamal trebuie interpretate în sensul că, atunci când se adoptă o actualizare anuală a NC care nu cuprinde dispoziții care să confirme întinderea unei perioade de grație pentru titularii ITO, acești titulari nu au dreptul la un termen de grație sau aceștia pot, în temeiul principiului protecției încrederii legitime, să se prevaleze de termenul de grație de șase luni care este uzual în ceea ce privește regulamentele de clasificare ale Comisiei?”

56      Prin Ordonanța din 22 septembrie 2009, președintele Curții a dispus conexarea cauzelor C‑288/09 și C‑289/09 pentru buna desfășurare a procedurii scrise și orale.

57      Având în vedere conexitatea cauzelor menționate, se impune, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul de procedură coroborat cu articolul 103 din același regulament, reunirea acestora în vederea pronunțării hotărârii.

 Cu privire la întrebările preliminare

 Cu privire la prima întrebare în cauza C‑288/09 și la prima întrebare în cauza C‑289/09

58      Prin intermediul acestor întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să stabilească dacă NC trebuie să fie interpretată în sensul că modulele separate de comunicație prevăzute cu unități de memorie cu hard disk, precum modulul Sky+, se încadrează la subpoziția 8528 71 13 în pofida Notelor explicative la NC publicate la 7 mai 2008, din care reiese că aceste module se încadrează la subpoziția 8521 90 00.

59      Potrivit Regulilor generale pentru interpretarea NC, clasificarea mărfurilor se face în primul rând potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiune sau de capitol, modul de redactare a titlurilor de secțiuni sau de capitole fiind considerat ca având numai o valoare indicativă.

60      În această privință, trebuie amintită jurisprudența constantă potrivit căreia, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și în notele de secțiune sau de capitol (a se vedea în special Hotărârea din 19 octombrie 2000, Peacock, C‑339/98, Rec., p. I‑8947, punctul 9, Hotărârea din 15 septembrie 2005, Intermodal Transports, C‑495/03, Rec., p. I‑8151, punctul 47, Hotărârea din 18 iulie 2007, Olicom, C‑142/06, Rep., p. I‑6675, punctul 16, și Hotărârea din 19 februarie 2009, Kamino International Logistics, C‑376/07, Rep., p. I‑1167, punctul 31).

61      Notele explicative la NC publicate la 7 mai 2008 prevăd că set‑top boxes care conțin un dispozitiv cu funcție de înregistrare sau de reproducere (de exemplu, un hard disk) se exclud de la subpoziția 8528 71 13 și trebuie să fie clasificate la subpoziția 8521 90 00.

62      Cu toate acestea, Notele explicative la SA în vigoare la data faptelor din acțiunea principală precizau că aparatele de recepție de televiziune, chiar încorporând un aparat de înregistrare, trebuiau să fie excluse de la poziția 8521 și trebuiau clasificate la poziția 8528.

63      În plus, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței Curții, notele explicative elaborate, în privința NC, de Comisie și, în privința SA, de Organizația Mondială a Vămilor aduc o contribuție importantă la interpretarea sferei de aplicare a diferitelor poziții, fără a avea însă forță juridică obligatorie (a se vedea Hotărârea din 16 iunie 1994, Develop Dr. Eisbein, C‑35/93, Rec., p. I‑2655, punctul 21, Hotărârea din 11 ianuarie 2007, B.A.S. Trucks, C‑400/05, Rep., p. I‑311, punctul 28, și Hotărârea din 27 noiembrie 2008, Metherma, C‑403/07, Rep., p. I‑8921, punctul 48).

64      Formularea Notelor explicative la NC, care nu se substituie celor ale SA, dar care trebuie considerate complementare lor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 decembrie 2007, Van Landeghem, C‑486/06, Rep., p. I‑10661, punctul 36) și trebuie consultate împreună cu acestea, se impune, așadar, să fie conformă dispozițiilor NC și nu le poate modifica sfera de aplicare (a se vedea în special Hotărârea Kamino International Logistics, citată anterior, punctul 48).

65      Reiese că, dacă rezultă că acestea contravin textului pozițiilor din NC și al notelor de secțiune sau de capitol, Notele explicative la NC trebuie înlăturate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007, Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, Rep., p. I‑3251, punctul 31, Hotărârea din 5 iunie 2008, JVC France, C‑312/07, Rep., p. I‑4165, punctul 34, precum și Hotărârea Kamino International Logistics, citată anterior, punctele 49 și 50).

66      Subpoziția 8521 90 00 vizează, astfel cum rezultă din modul său de redactare, aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonică, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice și dacă înregistrarea se face pe un alt suport decât o bandă magnetică. Aparatele la care înregistrarea se face pe o bandă magnetică se încadrează la subpoziția 8521 10.

67      Poziția 8528 cuprinde, printre altele, aparatele receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de înregistrare a sunetului sau a imaginilor. Subpoziția 8528 71 13 vizează aparatele receptoare de televiziune chiar încorporând un aparat de înregistrare a sunetului sau a imaginilor, neconcepute pentru a încorpora un dispozitiv de afișare sau un ecran video, prevăzute cu microprocesoare având încorporat un modem pentru acces la internet și asigurând o funcție de schimb de informații interactiv și susceptibile de a primi semnale de televiziune.

68      Trebuie precizat, astfel cum a arătat Comisia în cadrul ședinței, că termenii „recepție de semnale videofonice” și „recepție de semnale de televiziune” acoperă două noțiuni identice.

69      Din aceste definiții rezultă că mărfurile clasificate la aceste două subpoziții pot atât să recepționeze semnale de televiziune, cât și să le înregistreze. Diferența dintre cele două subpoziții se situează în caracterul principal sau accesoriu al funcțiilor menționate. Subpoziția 8521 90 00 vizează aparate de înregistrare care au accesoriu o funcție de receptor de televiziune, în timp ce subpoziția 8528 71 13 vizează aparatele receptoare de televiziune care au accesoriu o funcție de înregistrare.

70      Nota nr. 3 la secțiunea XVI din NC, din care fac parte subpozițiile în cauză, precizează că „combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul”.

71      Modulul Sky+ în cauză în acțiunea principală, a cărui funcționare este descrisă la punctele 33-38 din prezenta hotărâre, dispune în mod incontestabil de cele două funcții de înregistrare și de recepție de semnale de televiziune. Acesta constituie, așadar, un dispozitiv conceput pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, în sensul notei nr. 3 la secțiunea XVI din NC.

72      Prin urmare, trebuie cercetat care dintre cele două funcții, de înregistrare sau de recepție de semnale de televiziune, este cea principală și care este cea accesorie.

73      De la început, sugestia Comisiei din observațiile sale scrise, potrivit căreia clasificarea la una sau la alta dintre subpoziții s‑ar putea face în funcție de cantitatea de ore de programe care pot fi stocate pe hard disk‑ul modulelor Sky+, trebuie să fie respinsă. Astfel, întrucât această durată nu este clar definită în NC sau în Notele explicative la NC, acest criteriu de distincție nu este conform cu principiul securității juridice.

74      De asemenea, faptul că modulul Sky+ nu poate funcționa numai cu hard disk‑ul cu care este prevăzut și că acesta din urmă nu este necesar pentru vizionarea programelor de televiziune și, prin urmare, că recepția semnalelor de televiziune este indispensabilă pentru funcționarea modulului menționat nu permite să se determine care este funcția principală a aparatului. Astfel, după cum a remarcat în mod întemeiat Comisia, faptul că o funcție a unui aparat este indispensabilă nu conferă, în sine, acestei funcții caracterul de funcție principală, în măsura în care o funcție poate fi indispensabilă, deși este secundară sau accesorie.

75      Din decizia de trimitere rezultă că modulul Sky+ nu permite înregistrarea de conținut video pornind de la o altă sursă externă, inclusiv pornind de la un receptor de televiziune, de la o cameră sau de la un aparat de înregistrare video, că acest modul nu poate nici să redea conținutul video al unor suporturi externe precum DVD‑uri sau casete video și că nu permite înregistrarea de conținut video pe astfel de suporturi externe. Chiar dacă aceste elemente nu constituie caracteristicile și proprietățile obiective ale modulului menționat, în sensul jurisprudenței citate la punctul 60 din prezenta hotărâre, ci mai degrabă interacțiunea dintre funcțiile de înregistrare și de recepție a semnalelor de televiziune, acestea aduc clarificări utile în privința destinației modulelor Sky+.

76      În această privință, trebuie să se amintească faptul că destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, cu condiția să fie specifică produsului respectiv, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea în special Hotărârea din 28 martie 2000, Holz Geenen, C‑309/98, Rec., p. I‑1975, punctul 15, Hotărârea din 5 aprilie 2001, Deutsche Nichimen, C‑201/99, Rec., p. I‑2701, punctul 20, și Hotărârea din 15 februarie 2007, RUMA, C‑183/06, Rep., p. I‑1559, punctul 36).

77      În această privință, după cum a recunoscut Comisia în cadrul ședinței, este necesar să se ia în considerare ceea ce este principal sau accesoriu în viziunea consumatorului.

78      Or, atât din deciziile de trimitere, cât și din observațiile prezentate Curții reiese că modulele de tipul modulelor Sky+ sunt vândute unor furnizori de servicii de televiziune precum Sky, care le pun la dispoziția clienților lor pentru ca aceștia să poată accede la programele pe care le propun.

79      În consecință, se pare că un consumator, atunci când se abonează la un furnizor precum Sky, este motivat în principal de posibilitatea de a avea acces la programele de televiziune propuse și că, pentru acest lucru, trebuie să își procure un modul precum modulul Sky+. Posibilitatea de a înregistra programele de televiziune recepționate, cu care modelul respectiv este, în plus, dotat, nu este decât un serviciu suplimentar propus de acesta.

80      Interacțiunea dintre funcționalitățile modulului Sky+ descrise la punctul 75 din prezenta hotărâre, care stabilește dependența funcției de înregistrare de cea de recepționare a semnalelor de televiziune, demonstrează că un consumator, atunci când alege acest produs, caută, a priori, nu o funcție de înregistrare, ci mai degrabă o funcție de decriptare a semnalelor de televiziune, chiar dacă posibilitatea de a înregistra sau cantitatea de ore de programe care pot fi înregistrare poate influența alegerea sa.

81      Din ansamblul acestor elemente rezultă că modulul Sky+ este destinat, în principal, recepționării de semnale de televiziune și că această funcție este inerentă acestui aparat. Ea constituie, așadar, funcția sa principală, funcția de înregistrare fiind numai secundară.

82      Rezultă de aici că, întrucât Notele explicative la NC sunt contrare, cu privire la acest punct, Nomenclaturii combinate, se impune înlăturarea acestora în temeiul jurisprudenței vizate la punctele 63-65 din prezenta hotărâre.

83      Pe de altă parte, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, deși dispozițiile unui acord precum ATI nu sunt de natură să creeze pentru particulari drepturi pe care aceștia să le poată invoca în mod direct în fața instanței în temeiul dreptului Uniunii, din moment ce există o reglementare a Uniunii în domeniul vizat, supremația acordurilor internaționale încheiate de Uniune față de textele de drept derivat impune ca interpretarea acestora din urmă, în măsura posibilului, să se facă în conformitate cu aceste acorduri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 septembrie 1996, Comisia/Germania, C‑61/94, Rec., p. I‑3989, punctul 52, și Hotărârea din 6 iulie 2010, Monsanto Technology, C‑428/08, Rep., p. I‑6761, punctul 72).

84      Din ansamblul acestor considerații rezultă că NC trebuie să fie interpretată în sensul că modulele separate de comunicație prevăzute cu unități de memorie cu hard disk, precum modulul Sky+, se încadrează la subpoziția 8528 71 13, în pofida Notelor explicative la NC.

 Cu privire la a treia întrebare în cauza C‑288/09 și la a doua întrebare în cauza C‑289/09

85      Având în vedere răspunsul dat la primele întrebări în cele două cauze, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare adresată în cauza C‑288/09 și la a doua întrebare adresată în cauza C‑289/09.

 Cu privire la a doua întrebare în cauza C‑288/09

86      Prin intermediul acestei întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să stabilească, în esență, dacă articolul 12 alineatul (5) litera (a) din Codul vamal trebuie să fie interpretat în sensul că autoritățile vamale sunt obligate să emită ITO conforme cu Notele explicative la NC, cel puțin în măsura în care aceste note nu au fost declarate incompatibile cu NC, sau, dimpotrivă, în sensul că aceste autorități nu trebuie să se conformeze respectivelor note dacă ele consideră că acestea sunt incompatibile cu NC.

87      Articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) prima liniuță din Codul vamal prevede că o ITO încetează să mai fie valabilă, în cazul informațiilor tarifare, atunci când, în urma modificării Notelor explicative la NC, aceasta nu mai este compatibilă cu interpretarea NC.

88      Această dispoziție nu tratează, strict vorbind, obligații ale autorităților vamale în materia emiterii de ITO, ci încetarea valabilității acestor documente.

89      În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, chiar dacă, pe plan formal, instanța de trimitere și‑a limitat întrebarea la interpretarea articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) prima liniuță din Codul vamal în ceea ce privește comportamentul autorităților vamale în cazul modificării Notelor explicative la NC, o asemenea împrejurare nu împiedică Curtea să îi furnizeze toate elementele de interpretare a dreptului Uniunii care pot fi utile pentru soluționarea cauzei cu care este sesizată, indiferent dacă această instanță s‑a referit sau nu s‑a referit la ele în enunțul întrebării sale (a se vedea în special Hotărârea din 25 ianuarie 2007, Dyson, C‑321/03, Rep., p. I‑687, punctul 24, Hotărârea din 26 aprilie 2007, Alevizos, C‑392/05, Rep., p. I‑3505, punctul 64 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 12 ianuarie 2010, Wolf, C‑229/08, Rep., p. I‑1, punctul 32). În această privință, revine Curții sarcina de a extrage din ansamblul elementelor furnizate de instanța națională și mai ales din motivarea deciziei de trimitere elementele de drept al Uniunii care necesită o interpretare, având în vedere obiectul litigiului (a se vedea Hotărârea Wolf, citată anterior, punctul 32).

90      Întrebarea trebuie, așadar, să fie înțeleasă în sensul că instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă se poate deduce din faptul că ITO încetează să fie valabile în urma unei modificări a Notelor explicative la NC o obligație, în sarcina autorităților vamale, de a emite ITO conforme cu acestea.

91      Or, articolul 12 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de aplicare precizează că, în cazul în care Notele explicative la NC sunt modificate, autoritățile vamale trebuie să ia toate măsurile pentru ca ITO să fie emise numai în conformitate cu respectivele note de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

92      Cu toate acestea, astfel cum s‑a amintit la punctul 63 din prezenta hotărâre, Notele explicative la NC, deși constituie mijloace importante pentru a asigura o interpretare uniformă a NC de către autoritățile vamale ale statelor membre, nu au forță juridică obligatorie (a se vedea Hotărârea Develop Dr. Eisbein, citată anterior, punctul 21, și Hotărârea din 3 decembrie 1998, Clees, C‑259/97, Rec., p. I‑8127, punctul 12).

93      Din aceste considerații rezultă că autoritățile vamale, atunci când sunt sesizate cu o cerere de emitere a unei ITO, trebuie să se conformeze Notelor explicative la NC pentru a asigura aplicarea uniformă a dreptului vamal în Uniune. În cazul în care apare un dezacord între aceste autorități și operatorii economici cu privire la conformitatea notelor menționate cu NC și cu privire la clasificarea mărfurilor, acestea din urmă au posibilitatea de a introduce o acțiune la autoritatea competentă.

94      Este de competența instanței sesizate cu o contestație în materie de clasificare tarifară a unei mărfi în temeiul articolului 243 din Codul vamal să procedeze la clasificarea acesteia potrivit dispozițiilor NC, la nevoie după sesizarea Curții cu o întrebare preliminară în condițiile prevăzute la articolul 267 TFUE.

95      În plus, astfel cum a remarcat Comisia, atunci când autoritățile vamale dintr‑un stat membru se confruntă cu un caz în care aplicarea notelor explicative pare să determine un rezultat incompatibil cu NC, acest stat membru are posibilitatea de a sesiza comitetul prevăzut la articolul 247 din Codul vamal potrivit procedurii cuprinse la articolul 8 din Regulamentul nr. 2658/87.

96      Prin urmare, trebuie să se răspundă la a doua întrebare în cauza C‑288/09 că articolul 12 alineatul (5) litera (a) din Codul vamal și articolul 12 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de aplicare trebuie interpretate în sensul că autoritățile vamale sunt obligate să emită ITO conforme Notelor explicative la NC. Dacă apare un dezacord între aceste autorități și operatorii economici privind conformitatea respectivelor note cu NC și privind clasificarea mărfurilor, acești operatori au posibilitatea de a introduce o acțiune la autoritatea competentă în temeiul articolului 243 din Codul vamal. Instanța sesizată se pronunță cu privire la clasificarea mărfurilor, dacă este necesar, după ce a adresat Curții o întrebare preliminară în condițiile prevăzute la articolul 267 TFUE. Pe de altă parte, statul membru de care depind autoritățile menționate are posibilitatea de a sesiza comitetul prevăzut la articolul 247 din Codul vamal potrivit procedurii prevăzute la articolul 8 din Regulamentul nr. 2658/87.

 Cu privire la a treia întrebare în cauza C‑289/09

97      Prin intermediul acestei întrebări, instanța de trimitere solicită Curții, în esență, să stabilească dacă articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal trebuie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 trebuie să fie considerat un regulament în sensul acestei dispoziții. Această instanță solicită, mai precis, să se stabilească dacă o ITO care nu mai era conformă NC din cauza intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 a încetat sau nu a încetat să fie valabilă după data acestei intrări în vigoare.

98      Potrivit articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal, o ITO încetează să mai fie valabilă, în cazul informațiilor tarifare, atunci când se adoptă un regulament și informațiile nu mai sunt conforme cu dispozițiile de drept astfel stabilite.

99      Astfel cum a remarcat în mod întemeiat Comisia, articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal vizează nu numai regulamentele care, precum Regulamentul nr. 1549/2006, sunt adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, ci și orice regulament care afectează sau determină clasificarea mărfurilor în NC.

100    Începând de la 1 ianuarie 2007, anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, în care figurează NC, a fost înlocuită cu textul care figurează în anexa la Regulamentul nr. 1549/2006, după cum rezultă din articolul 1 din acest ultim regulament.

101    Considerentul (4) al Regulamentului nr. 1549/2006 precizează că, în conformitate cu dispozițiile articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, anexa I la acest regulament trebuie să se înlocuiască, cu efect de la 1 ianuarie 2007, cu o versiune completă a NC.

102    Textul NC cuprins în anexa la Regulamentul nr. 1549/2006 nu mai menționează subpoziția 8528 12 91. Prin urmare, o ITO care clasifica o marfă la această subpoziție nu mai era conformă cu NC și încetase, așadar, în mod automat să fie valabilă în materie tarifară începând cu 1 ianuarie 2007, potrivit dispozițiilor articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal.

103    Din aceste elemente rezultă că trebuie să se răspundă la a treia întrebare în cauza C‑289/09 că articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal trebuie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 trebuie să fie considerat un regulament în sensul acestei dispoziții. O ITO care nu mai era conformă cu NC din cauza intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 a încetat să fie valabilă, în materie tarifară, după data acestei intrări în vigoare.

 Cu privire la a patra întrebare în cauza C‑289/09

104    Prin intermediul acestei întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să stabilească dacă articolul 12 alineatul (6) din Codul vamal poate fi interpretat în sensul că, în cazul în care, în temeiul articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, se adoptă un regulament de modificare a NC și acest regulament nu stabilește un termen în care titularul unei ITO care încetează să fie valabilă poate continua totuși să o invoce, titularul menționat nu mai poate invoca această ITO sau dacă, dimpotrivă, poate să o invoce, în temeiul principiului protecției încrederii legitime, pentru o perioadă de șase luni care este uzuală în materia clasificării tarifare.

105    Articolul 12 alineatul (6) al doilea paragraf din Codul vamal prevede că, în cazul în care o ITO a încetat să mai fie valabilă în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din acest cod, regulamentul vizat de această dispoziție poate stabili un termen în care titularul acestei ITO poate continua să folosească informațiile respective în condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (6) primul paragraf din Codul vamal.

106    Trebuie să se arate că ITO emisă pentru Pace la 8 aprilie 2005 nu a încetat să fie valabilă ca urmare a intervenirii uneia dintre cauzele vizate la articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) sau (iii) din Codul vamal.

107    Regulamentul nr. 1549/2006 nu a stabilit un termen în care titularii ITO care au încetat să fie valabile în materie tarifară din cauza intrării sale în vigoare ar fi putut să invoce respectivele ITO.

108    În ceea ce privește principiul protecției încrederii legitime pe care l‑ar putea invoca operatorii și care ar justifica recunoașterea unui termen pentru a invoca o ITO care a încetat să fie valabilă în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal, trebuie amintit că articolul 12 din Regulamentul nr. 2658/87 prevede că Comisia adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC. Acest regulament se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 31 octombrie și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor.

109    Eventualitatea unei modificări a modului de redactare sau a conținutului pozițiilor și subpozițiilor din NC și eventualitatea riscului subsecvent de pierdere a validității ITO sunt, așadar, previzibile și cunoscute de operatorii economici diligenți.

110    Regulamentul nr. 1549/2006, care intră în categoria regulamentelor vizate la articolul 12 din Regulamentul nr. 2658/87, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 31 octombrie 2006 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, potrivit dispozițiilor articolului 12 menționat.

111    Rezultă de aici că operatorii economici nu pot invoca principiul protecției încrederii legitime pentru a le fi recunoscut un termen în care aceștia ar putea invoca o ITO care a încetat să fie valabilă în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Codul vamal, în cazul în care regulamentul vizat la această dispoziție nu a prevăzut un astfel de termen.

112    Având în vedere aceste considerații, trebuie să se răspundă la a patra întrebare în cauza C‑289/09 că articolul 12 alineatul (6) din Codul vamal trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care, în temeiul articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, este adoptat un regulament de modificare a NC și acest regulament nu stabilește un termen în care titularul unei ITO care încetează să fie valabilă poate totuși să continue să o invoce, acest titular nu mai poate invoca respectiva ITO.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

113    Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară:

1)      Nomenclatura combinată cuprinsă în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 și prin Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007, trebuie să fie interpretată în sensul că modulele separate de comunicație prevăzute cu unități de memorie cu hard disk, precum modulul Sky+, modelul DRX 280, se încadrează la subpoziția 8528 71 13, în pofida Notelor explicative la Nomenclatura combinată menționată.

2)      Articolul 12 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 82/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 1996, și articolul 12 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) a treia liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 12/97 al Comisiei din 18 decembrie 1996, trebuie interpretate în sensul că autoritățile vamale sunt obligate să emită informații tarifare obligatorii conforme Notelor explicative la Nomenclatura combinată. Dacă apare un dezacord între aceste autorități și operatorii economici privind conformitatea respectivelor note cu Nomenclatura combinată și privind clasificarea mărfurilor, acești operatori au posibilitatea de a introduce o acțiune la autoritatea competentă în temeiul articolului 243 din Regulamentul nr. 2913/92, cu modificările ulterioare. Instanța sesizată se pronunță cu privire la clasificarea mărfurilor, dacă este necesar, după ce a adresat Curții o întrebare preliminară în condițiile prevăzute la articolul 267 TFUE. Pe de altă parte, statul membru de care depind autoritățile menționate are posibilitatea de a sesiza comitetul prevăzut la articolul 247 din Regulamentul nr. 2913/92, cu modificările ulterioare, potrivit procedurii prevăzute la articolul 8 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000.

3)      Articolul 12 alineatul (5) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, trebuie interpretat în sensul că Regulamentul nr. 1549/2006 trebuie să fie considerat un regulament în sensul acestei dispoziții. O informație tarifară obligatorie care nu mai era conformă cu Nomenclatura combinată din cauza intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1549/2006 a încetat să fie valabilă, în materie tarifară, după data acestei intrări în vigoare.

4)      Articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care, în temeiul articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000, este adoptat un regulament de modificare a Nomenclaturii combinate și acest regulament nu stabilește un termen în care titularul unei informații tarifare obligatorii care încetează să fie valabilă poate totuși să continue să o invoce, acest titular nu mai poate invoca respectiva informație tarifară obligatorie.

Semnături

---

* Limba de procedură: engleza.