Cauza C‑339/09

Skoma‑Lux s. r. o.

împotriva

Celní ředitelství Olomouc

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Nejvyšší správní soud)

„Tariful vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Pozițiile 2204 și 2206 — Băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți — Titru alcoolic volumic existent de 15,8 %-16,1 % — Adăugare de alcool din porumb și de zahăr din sfeclă în cursul producției”

Sumarul hotărârii

Tariful vamal comun — Poziții tarifare — Băutură fermentată pe bază de struguri căreia i s‑au adăugat zahăr din sfeclă și alcool din porumb în cursul producției — Clasificare la poziția 2206 din Nomenclatura combinată

(Regulamentul nr. 2658/87 al Consiliului, anexa I, poziția 2206; Regulamentul nr. 1719/2005 al Comisiei)

Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1719/2005, trebuie interpretat în sensul că o băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți, comercializată în sticle de 0,75 litri, având un titru alcoolic de 15,8 %-16,1 % vol, căreia i s‑au adăugat în cursul producției zahăr din sfeclă și alcool din porumb, trebuie să fie clasificată la poziția 2206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la regulamentul menționat.

Este adevărat că destinația produsului poate să constituie un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia. Cu toate acestea, destinația produsului reprezintă un criteriu pertinent doar în cazul în care clasificarea nu se poate face numai pe baza caracteristicilor și a proprietăților obiective ale produsului.

(a se vedea punctele 47 și 48 și dispozitivul)

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)

16 decembrie 2010(*)

„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Pozițiile 2204 și 2206 – Băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți – Titru alcoolic volumic existent de 15,8 %-16,1 % – Adăugare de alcool din porumb și de zahăr din sfeclă în cursul producției”

În cauza C‑339/09,

având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă), prin decizia din 2 iulie 2009, primită de Curte la 24 august 2009, în procedura

Skoma‑Lux s. r. o.

împotriva

Celní ředitelství Olomouc,

CURTEA (Camera întâi),

compusă din domnul A. Tizzano, președinte de cameră, domnii J.‑J. Kasel, A. Borg Barthet, E. Levits și M. Safjan (raportor), judecători,

avocat general: doamna V. Trstenjak,

grefier: domnul K. Malacek, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 9 septembrie 2010,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru Skoma‑Lux s. r. o., de M. Filouš, advokát;

–        pentru Celní ředitelství Olomouc, de domnul M. Brázda, în calitate de agent;

–        pentru guvernul ceh, de domnul M. Smolek, în calitate de agent;

–        pentru guvernul elen, de domnul G. Kanellopoulos, precum și de doamnele Z. Chatzipavlou și V. Karra, în calitate de agenți;

–        pentru Comisia Europeană, de doamna L. Bouyon, de domnul L. Jelínek și de doamna M. Šimerdová, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea pozițiilor 2204 și 2206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 (JO L 286, p. 1, denumită în continuare „NC”).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Skoma‑Lux s. r. o. (denumită în continuare „Skoma‑Lux”), pe de o parte, și Celní ředitelství Olomouc (Direcția Vămilor din Olomouc) cu privire la clasificarea în NC a unei mărfi denumite „vin roșu de desert Kagor VK”, importat în Republica Cehă.

 Cadrul juridic

3        NC, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, este întemeiată pe Sistemul armonizat mondial de descriere și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit ulterior Organizația Mondială a Vămilor, și creat prin Convenția internațională încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, care a fost aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC reia pozițiile și subpozițiile cu șase cifre din SA, numai a șaptea și a opta cifră formând subdiviziuni care îi sunt proprii.

4        Pentru a putea furniza explicații mai detaliate cu privire la aplicarea Sistemului armonizat, Organizația Mondială a Vămilor publică în mod regulat Note explicative la Sistemul armonizat (denumite în continuare „NESA”). În mod identic, pentru a asigura aplicarea NC, Comisia Europeană elaborează note explicative la această nomenclatură în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul nr. 2658/87. Aceste note, care sunt publicate în mod regulat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nu înlocuiesc NESA, ci trebuie să fie considerate ca fiind complementare acestora din urmă și consultate împreună.

5        În versiunea SA din anul 2002, aplicabilă situației de fapt din acțiunea principală, poziția 2204 este intitulată „Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009”.

6        NESA referitoare la poziția 2204 prevăd:

„2204.10      – Vinuri spumoase:

                  – Alte vinuri; musturi de struguri a căror fermentație a fost împiedicată sau întreruptă prin adaos de alcool:

2204.21 – – În recipiente cu un conținut de maximum 2 l

2204.29 – – Altele

2204.30 – Alte musturi de struguri

I)      Vinuri din struguri proaspeți

Vinul clasificat la această poziție este exclusiv produsul final al fermentației alcoolice a mustului din struguri proaspeți.

Poziția cuprinde:

[...]

4)      Vinurile numite vinuri licoroase (numite și vinuri de desert etc.) care sunt vinuri bogate în alcool și sunt în general obținute din must cu un mare conținut de zahăr, numai o parte din acesta fiind transformat în alcool, prin fermentare. Ele sunt adesea obținute prin adăugare de must concentrat, must alcoolizat sau alcool. Printre vinurile licoroase se pot enumera vinul de Canare, Cyprus, Lacryma Christi, Madere, Malaga, Marsala, Porto, Malvoisie, Samos și Xeres etc.

[...]”

7        Versiunea SA din anul 2002 cuprinde de asemenea poziția 2206, intitulată „Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte”.

8        Potrivit NESA referitoare la poziția 2206:

„Poziția cuprinde toate băuturile fermentate, altele decât cele de la pozițiile 22.03 până la 22.05.

Poziția cuprinde, printre altele:

[...]

10)      Bere de ghimbir și bere din plante, care sunt băuturi gazoase preparate cu zahăr, apă și ghimbir sau anumite plante și fermentate cu drojdie.

Toate aceste băuturi pot fi natural spumoase sau încărcate în mod artificial, cu dioxid de carbon. Se clasifică la această poziție, dacă li s‑a adăugat alcool sau dacă conținutul în alcoolul a fost crescut printr‑o a doua fermentație, atât timp cât își păstrează caracterul de produse care se clasifică la această poziție.

[...]”

9        Versiunea NC aplicabilă situației de fapt din acțiunea principală rezultă din Regulamentul nr. 1719/2005, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006.

10      Partea I din NC conține un ansamblu de dispoziții preliminare. În această parte, în titlul I, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1.      Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[...]” [traducere neoficială]

11      Partea II din NC cuprinde un tabel al drepturilor. Secțiunea IV a acestei părți, intitulată „Produse ale industriei alimentare; băuturi, lichide alcoolice și oțet; tutun și înlocuitori de tutun prelucrați” cuprinde un capitol 22, intitulat la rândul său „Băuturi, lichide alcoolice și oțet”, în care figurează printre altele pozițiile 2203-2206, care au următorul cuprins:

„2203 00 Bere fabricată din malț:

                  [...]

2204            Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009:

                  [...]

2205               Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți, aromatizate cu plante sau substanțe aromatice:

                  [...]

2206 00 Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte:

                  [...]” [traducere neoficială]

12      Capitolul 22 din tabelul drepturilor cuprinde de asemenea note complementare, care au următorul cuprins:

„[...]

5.      Subpozițiile 2204 21 11-2204 21 99 și 2204 29 12-2204 29 99 cuprind în special:

a)      mustul de struguri proaspeți a cărui fermentare a fost întreruptă prin adăugare de alcool, adică produsul:

–        care are un titru alcoolic volumic existent egal sau mai mare de 12 % vol și mai mic de 15 % vol și

–        obținut prin adăugarea, la mustul de struguri nefermentat cu un titru alcoolic natural de minimum 8,5 % vol, a unui produs provenit din distilarea vinului;

b)      vinul îmbogățit cu alcool prin distilare, adică produsul:

–        care are un titru alcoolic volumic existent de minimum 18 % vol și de maximum 24 % vol,

–        obținut, în exclusivitate, prin adăugarea, la un vin care nu conține zahăr rezidual, a unui produs nerectificat provenind din distilarea vinului și care are un titru alcoolic volumic existent de maximum 86 % vol și

–        care are o aciditate volatilă maximă de 1,5 g/l, exprimată ca acid acetic;

c)      vinul licoros, adică produsul:

–        care are un titru alcoolic volumic total de minimum 17,5 % vol și un titru alcoolic volumic existent de minimum 15 % vol și maximum 22 % vol și

–        obținut din must de struguri sau din vin, aceste produse provenind din soiuri de viță‑de‑vie admise în țări terțe de origine pentru producția de vin licoros și cu un titru alcoolic natural de minimum 12 % vol:

–        prin congelare sau

–        prin adăugarea, în timpul sau după fermentare:

–        fie a unui produs provenit din distilarea vinului,

–        fie a unui must de struguri concentrat sau, pentru anumite vinuri licoroase de calitate, care figurează pe o listă care urmează a fi adoptată, pentru care această practică este tradițională, a unui must de struguri care a fost concentrat prin încălzire directă și care, în afară de această operațiune, corespunde definiției mustului de struguri concentrat,

–        fie a unui amestec al acestor produse.

[...]” [traducere neoficială]

 Acțiunea principală și întrebarea preliminară

13      La 18 ianuarie 2006, Skoma‑Lux a prezentat Celní úřad Olomouc (Biroul vamal din Olomouc) o declarație de punere în liberă circulație a unor mărfuri comercializate sub denumirea „vin roșu de desert Kagor VK”. Acestea, originare din Moldova, au fost declarate ca încadrate la poziția 2204 din NC.

14      În cadrul unui control al declarației vamale, Celní úřad Olomouc a prelevat un eșantion din aceste mărfuri în scopul identificării originii alcoolului, a zahărului și a apei prezente în acestea. Din analizele efectuate reiese că acest eșantion conținea cel puțin 25 % zahăr de altă origine decât sucul de struguri, obținut probabil dintr‑un amestec de suc de struguri, de zahăr din sfeclă și de zahăr obținut prin hidroliza amidonului de porumb. Potrivit acelorași analize, mărfurile respective au fost produse pe bază de suc de struguri îndulcit, la care a fost adăugat alcool din porumb, ceea ce a determinat întreruperea procesului de fermentare.

15      Printr‑o decizie din 28 noiembrie 2006, Celní úřad Olomouc, având în vedere aceste analize, a considerat că mărfurile în cauză în acțiunea principală trebuiau clasificate în poziția 2206 din NC, pentru motivul că nu era vorba despre un vin licoros din moment ce, în cursul producerii sale, acesta nu fusese îmbogățit cu un produs provenit din distilarea vinului, ci cu un alcool de altă origine.

16      La 5 aprilie 2007, Celní ředitelství Olomouc a respins acțiunea formulată de Skoma‑Lux împotriva acestei decizii a Celní úřad Olomouc.

17      La 4 decembrie 2007, în urma acțiunii formulate de Skoma‑Lux, Krajský soud v Ostravě (Curtea de Apel din Ostrava) a anulat decizia menționată a Celní ředitelství Olomouc și i‑a trimis cauza spre reexaminare. Krajský soud v Ostravě a considerat că mărfurile în cauză în acțiunea principală trebuiau să fie clasificate la poziția 2204 din NC, subliniind în special că adăugarea de zahăr sau de alcool, indiferent care ar fi originea acestora, nu determina o modificare a caracteristicilor esențiale ale mărfurilor menționate, și anume că erau produse pe bază de struguri proaspeți.

18      În urma recursului declarat de Celní ředitelství Olomouc împotriva deciziei Krajský soud v Ostravě la Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă), aceasta a apreciat că mărfurile în cauză în acțiunea principală trebuiau să fie clasificate la poziția 2206 din NC. Astfel, întrucât s‑a dovedit că bunurile conțin alcool din porumb, acestea nu ar avea în mod exclusiv ca origine strugurii.

19      Luând în considerare totuși că soluția litigiului cu care este sesizată depinde de interpretarea reglementării aplicabile din dreptul Uniunii, Nejvyšší správní soud a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Mărfurile comercializate sub denumirea «vin de desert roșu Kagor VK» în sticle de 0,75 litri având un titru alcoolic de 15,8 %-16,1 % vol, cărora li s‑au adăugat în cursul producției zahăr din sfeclă și alcool din porumb, cu alte cuvinte substanțe care nu provin din struguri proaspeți, trebuie clasificate la poziția 2204 sau la poziția 2206 din [NC]?”

 Cu privire la întrebarea preliminară

 Cu privire la admisibilitate

20      În observațiile sale, Skoma‑Lux afirmă, în esență, că trăsăturile vinului roșu de desert Kagor VK nu corespund celor ale mărfurilor descrise în întrebarea preliminară. Astfel, potrivit Skoma‑Lux, acest vin este obținut prin fermentarea mustului de struguri, care este întreruptă prin adăugarea de alcool din vin sau de vin distilat pentru a atinge conținutul necesar de alcool.

21      În această privință, trebuie amintit că, în cadrul procedurii instituite la articolul 267 TFUE, numai instanța națională, care este sesizată cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată, are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții. În consecință, în cazul în care întrebările adresate au ca obiect interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este, în principiu, obligată să se pronunțe (a se vedea printre altele Hotărârea din 13 martie 2001, PreussenElektra, C‑379/98, Rec., p. I‑2099, punctul 38, precum și Hotărârea din 8 septembrie 2010, Stoß și alții, C‑316/07, C‑358/07-C‑360/07, C‑409/07 și C‑410/07, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 51).

22      Conform unei jurisprudențe constante, întrebările referitoare la interpretarea dreptului Uniunii adresate de instanța națională în contextul normativ și de fapt pe care îl definește sub răspunderea sa și a cărui exactitate Curtea nu are competența să o verifice beneficiază de o prezumție de pertinență (a se vedea printre altele Hotărârea din 7 iunie 2007, van der Weerd și alții, C‑222/05-C‑225/05, Rep., p. I‑4233, punctul 22 și jurisprudența citată).

23      Pe de altă parte, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, mai degrabă decât în a efectua ea însăși această clasificare, aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională ar fi, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua respectiva clasificare. Totuși, pentru a oferi acesteia un răspuns util, Curtea poate, într‑un spirit de cooperare cu instanțele naționale, să îi furnizeze toate indicațiile pe care le consideră necesare (a se vedea printre altele Hotărârea din 16 iulie 2009, Pärlitigu, C‑56/08, Rep., p. I‑6719, punctul 23 și jurisprudența citată).

24      În consecință, astfel precum susține Comisia, revine Curții sarcina de a reformula întrebarea care îi este adresată în sensul că aceasta din urmă urmărește soluționarea aspectului dacă o băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți, comercializată în sticle de 0,75 litri, având un titru alcoolic de 15,8 %-16,1 % vol, căreia i s‑au adăugat în cursul producției zahăr din sfeclă și alcool din porumb (denumită în continuare „băutura în cauză”) trebuie clasificată la poziția 2204 sau la poziția 2206 din NC.

 Cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 600/2006

25      În decizia sa de trimitere, Nejvyšší správní soud face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 600/2006 al Comisiei din 18 aprilie 2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 106, p. 5, Ediție specială, 02/vol. 20, p. 126). Acest regulament, adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 2658/87, care abilitează Comisia să clarifice conținutul unei poziții tarifare, clasifică la poziția 2206 din NC un produs ale cărui caracteristici corespund celor ale băuturii în cauză.

26      În această privință, Comisia arată, în observațiile sale, că regulamentul menționat a fost adoptat ca urmare a unor clasificări tarifare diferite operate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește vinul de desert roșu Kagor VK.

27      Cu toate acestea, dintr‑o jurisprudență constantă rezultă că un regulament care precizează condițiile de clasificare la o poziție sau la o subpoziție tarifară prezintă un caracter constitutiv și nu poate produce efecte retroactive (a se vedea printre altele Hotărârea din 7 iunie 2001, CBA Computer, C‑479/99, Rec., p. I‑4391, punctul 31, și Hotărârea din 27 noiembrie 2008, Metherma, C‑403/07, Rep., p. I‑8921, punctul 39).

28      Potrivit considerentului (1) al Regulamentului nr. 600/2006, acesta a fost adoptat pentru a asigura aplicarea uniformă a NC. Nu se contestă totuși faptul că regulamentul menționat a intrat în vigoare la 9 mai 2006, mai precis ulterior depunerii declarației de punere în liberă circulație a mărfurilor în cauză în acțiunea principală, și că nu i s‑a atribuit niciun efect retroactiv.

29      În aceste condiții, Regulamentul nr. 600/2006 nu este aplicabil acțiunii principale. Întrebarea preliminară trebuie, așadar, să fie examinată în lumina Regulamentului nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1719/2005.

 Cu privire la fond

 Observațiile prezentate Curții

30      Potrivit Skoma‑Lux, caracteristicile organoleptice speciale și proprietățile obiective ale băuturii în cauză, precum și destinația acesteia, corespund celor ale mărfurilor clasificate la poziția 2204 din NC. În acest sens, birourile vamale ale mai multor state membre ar fi furnizat informații tarifare obligatorii referitoare la clasificarea vinului de desert roșu Kagor VK la poziția menționată.

31      Celní ředitelství Olomouc consideră că, în conformitate cu NESA, băutura respectivă trebuie clasificată la poziția 2206 din NC, din moment ce conține un alcool adăugat care are o altă origine decât distilarea vinului.

32      Guvernul ceh subliniază că alcoolul conținut în băuturile clasificate la poziția 2204 din NC trebuie să provină exclusiv din procesul de fermentare a strugurilor. Din moment ce băutura în cauză conține în parte alcool care are altă origine decât vinul, aceasta ar face parte din poziția 2206 din NC, care cuprinde toate băuturile fermentate care nu pot fi clasificate la alte poziții ale capitolului 22 din NC.

33      Guvernul elen consideră că băutura în cauză se încadrează la poziția 2206 din NC. Astfel, pe de o parte, având în vedere nota complementară 5 din capitolul 22 din NC, băutura în cauză nu ar putea fi clasificată la poziția 2204 în măsura în care alcoolul etilic utilizat pentru producerea sa nu provine din distilarea vinului. Pe de altă parte, poziția 2206 din NC ar cuprinde băuturi pentru care este autorizată adăugarea de alcool etilic din porumb, cu condiția de a se păstra caracterul esențial al produsului de bază, ceea ce ar fi cazul pentru băutura menționată.

34      Comisia este de părere că NESA nu interzice adăugarea în vin de alcool care nu provine din struguri. Prin urmare, băutura în cauză ar trebui, în principiu, să fie clasificată la poziția 2204 din NC. Cu toate acestea, dacă, prin adăugarea, în cursul producției, de zahăr din sfeclă și de alcool din porumb, caracterul de băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți a fost modificat în asemenea măsură încât proprietățile produsului se îndepărtează sensibil de proprietățile organoleptice și chimice definite de normele internaționale sau naționale pentru produsele tipice din poziția 2204 din NC, în special atunci când cel puțin jumătate din titrul alcoolic volumic existent al băuturii nu provine din struguri proaspeți, trebuie, potrivit Comisiei, ca băutura în cauză să fie clasificată la poziția 2206 din NC. Revine autorităților competente ale statului membru respectiv să aprecieze gradul acestei divergențe.

 Răspunsul Curții

35      Dintr‑o jurisprudență constantă rezultă că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și în notele de secțiune sau de capitol (a se vedea printre altele Hotărârea din 18 iulie 2007, Olicom, C‑142/06, Rep., p. I‑6675, punctul 16, și Hotărârea din 20 mai 2010, Data I/O, C‑370/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 29).

36      De asemenea, trebuie amintit că atât notele care precedă capitolele din Tariful vamal comun, cât și NESA reprezintă mijloace importante de asigurare a unei aplicări uniforme a acestui tarif și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea printre altele Hotărârea din 20 noiembrie 1997, Wiener SI, C‑338/95, Rec., p. I‑6495, punctul 11, și Hotărârea din 29 aprilie 2010, Roeckl Sporthandschuhe, C‑123/09, Rep., p. I‑4065, punctul 29).

37      În speță, textul poziției 2204 din SA menționează „vinurile din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool”. NESA referitoare la această poziție precizează că, pentru vinurile din struguri proaspeți, vinul clasificat la poziția menționată este exclusiv produsul final al fermentării alcoolice a mustului de struguri proaspeți.

38      Printre aceste vinuri din struguri proaspeți, poziția 2204 cuprinde vinurile licoroase, denumite de asemenea vinuri de desert, cu privire la care nu se contestă că titrul alcoolic volumic, menționat în nota complementară 5 litera (c) din capitolul 22 din NC, corespunde celui al băuturii în cauză. Nu se contestă nici că respectiva băutură nu îndeplinește condițiile stabilite la nota complementară 5 literele (a) și (b), care privesc mustul de struguri proaspeți a cărui fermentare a fost întreruptă prin adăugare de alcool și vinul îmbogățit cu alcool prin distilare.

39      În plus, nota complementară 5 litera (c) din capitolul 22 din NC autorizează, pentru vinurile licoroase, numai adăugarea, în timpul sau după fermentare, fie a unui produs provenit din distilarea vinului, fie a unui must de struguri concentrat, fie a unui amestec al acestor produse.

40      Prin urmare, contrar celor susținute de Comisie, din NESA referitoare la poziția 2204 coroborate cu nota complementară 5 litera (c) din capitolul 22 din NC reiese clar și fără ambiguitate că alcoolul conținut într‑un vin licoros, indiferent dacă este rezultatul fermentării alcoolice sau dacă este adăugat, trebuie să provină în mod exclusiv din struguri.

41      Din aceasta rezultă că băutura în cauză, căreia i‑a fost adăugat alcool din porumb în cursul producției, nu poate fi clasificată la poziția 2204 din NC, fără a mai fi necesar să se examineze dacă un vin licoros, în sensul poziției menționate, poate conține zahăr din sfeclă.

42      Acestea fiind stabilite, trebuie să se constate că, având în vedere caracteristicile și proprietățile sale obiective, băutura în cauză îndeplinește condițiile necesare pentru a fi clasificată la poziția 2206 din NC.

43      Astfel, poziția menționată cuprinde „Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte”. NESA precizează că această poziție cuprinde toate băuturile fermentate, altele decât cele prevăzute la pozițiile 2203-2205.

44      Or, în primul rând, din ceea ce precedă rezultă că băutura în cauză nu poate fi cuprinsă la poziția 2204 din NC. Ținând seama de compoziția sa, aceasta nu poate fi clasificată nici la poziția 2203 00 din NC, referitoare la „Bere fabricată din malț”, și nici la poziția 2205, care privește „Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți, aromatizate cu plante sau substanțe aromatice”.

45      În al doilea rând, în ceea ce privește adăugarea de alcool și de zahăr în băutura în cauză, trebuie să se sublinieze că NESA referitoare la poziția 2206 enunță că băuturile se clasifică la această poziție chiar dacă li s‑a adăugat alcool. Pe de altă parte, o băutură căreia i‑a fost adăugat zahăr în cursul producerii sale poate fi clasificată la poziția 2206. În acest sens, nota explicativă 10 la SA referitoare la poziția 2206 prevede că poziția menționată cuprinde berea de ghimbir și berea din plante, preparate cu zahăr, apă și ghimbir sau anumite plante.

46      În al treilea rând, tot potrivit NESA referitoare la poziția 2206, adăugarea de alcool băuturilor care se încadrează la poziția menționată nu se opune ca aceste băuturi să păstreze respectiva clasificare atât timp cât își păstrează caracterul de produse care se clasifică la această poziție, și anume cele de băuturi fermentate. Or, din decizia de trimitere reiese că băutura în cauză are gustul, culoarea și aroma unei băuturi care provine din struguri. În consecință, aceasta nu a pierdut caracteristicile organoleptice speciale ale unei băuturi fermentate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand, C‑150/08, Rep., p. I‑3941, punctul 37).

47      În al patrulea rând, în ceea ce privește argumentul Skoma‑Lux potrivit căruia, întrucât vinul de desert roșu Kagor VK este destinat a fi băut ca vin, acesta ar trebui clasificat la poziția 2204 din NC, trebuie să se amintească că, desigur, destinația produsului poate să constituie un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea Hotărârea din 15 februarie 2007, RUMA, C‑183/06, Rep., p. I‑1559, punctul 36, și Hotărârea Roeckl Sporthandschuhe, citată anterior, punctul 28). Cu toate acestea, destinația produsului reprezintă un criteriu pertinent doar în cazul în care clasificarea nu se poate face numai pe baza caracteristicilor și proprietăților obiective ale produsului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 1976, Industriemetall LUMA, 38/76, Rec., p. 2027, punctul 7). Or, din tot ceea ce precedă rezultă că, având în vedere caracteristicile și proprietățile sale obiective, băutura în cauză se încadrează în mod clar și exclusiv la poziția 2206 din NC.

48      Având în vedere aceste considerații, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1719/2005, trebuie interpretat în sensul că o băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți, comercializată în sticle de 0,75 litri, având un titru alcoolic de 15,8 %-16,1 % vol, căreia i s‑au adăugat în cursul producției zahăr din sfeclă și alcool din porumb, trebuie să fie clasificată la poziția 2206 din NC.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

49      Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară:

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005, trebuie interpretat în sensul că o băutură fermentată pe bază de struguri proaspeți, comercializată în sticle de 0,75 litri, având un titru alcoolic de 15,8 %-16,1 % vol, căreia i s‑au adăugat în cursul producției zahăr din sfeclă și alcool din porumb, trebuie să fie clasificată la poziția 2206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la regulamentul menționat.

Semnături

---

* Limba de procedură: ceha.