—

pentru Schutzverband der Spirituosen-Industrie eV, de C. Eggers și H.-G. Kamann, Rechtsanwälte;

—

pentru Diageo Deutschland GmbH, de V. Bansch, Rechtsanwältin;

—

pentru guvernul belgian, de doamna A. Hubert, în calitate de agent;

—

pentru guvernul grec, de domnii M. Apessos, I. Bakopoulos și S. Spyropoulos, precum și de doamna N. Dafniou, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul francez, de doamna R. Loosli-Surrans, în calitate de agent;

—

pentru Consiliul Uniunii Europene, de doamnele M. C. Giorgi Fort și G. Curmi, precum și de domnul. J.-P. Hix, în calitate de agenți;

—

pentru Comisia Comunităților Europene, de doamna D. Lawunmi și de domnul B. Schima, în calitate de agenți,

1

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolului 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din Directiva 75/106/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcție de volum, a unor lichide preambalate (JO L 42, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 2, p. 91), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul privind condițiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO 2003, L 236, p. 33, denumită în continuare „Directiva 75/106”), coroborat cu alineatul (3) litera (d) al articolului menționat și cu punctul 4 din anexa III la această directivă.

2

Această cerere a fost prezentată în cadrul unui litigiu între Schutzverband der Spirituosen-Industrie eV (denumită în continuare „Schutzverband”), pe de o parte, și Diageo Deutschland GmbH (denumită în continuare „Diageo”), pe de altă parte, cu privire la comercializarea în Germania a unei băuturi denumite „Baileys” în ambalaje cu volumul nominal de 0,071 litri.

3

Primul, al patrulea și al șaselea considerent ale Directivei 75/106 prevăd:

„întrucât în cele mai multe state membre condițiile de prezentare pentru vânzare a lichidelor preambalate sunt supuse unor reglementări obligatorii care diferă de la un stat membru la altul, frânând astfel schimburile comerciale de astfel de produse preambalate; întrucât, în consecință, este necesară apropierea acestor dispoziții;

[…]

întrucât este necesar să se reducă cât mai mult posibil numărul de volume pentru conținuturile care sunt prea apropiate de altele ale aceluiași produs și care, în consecință, pot induce în eroare consumatorul; întrucât, ținând totuși seama de stocurile foarte mari de preambalate din Comunitate, o astfel de reducere poate fi efectuată numai treptat;

[…]

întrucât o modificare prea rapidă a mijloacelor de determinare a cantității stabilite prin legislația internă și organizarea unor noi sisteme de control, precum și adoptarea unor noi sisteme de măsură ar prezenta dificultăți pentru anumite state membre, trebuie prevăzută o perioadă de tranziție pentru aceste state membre; întrucât, cu toate acestea, o asemenea dispoziție nu trebuie să constituie un obstacol în schimburile comerciale intracomunitare cu produsele respective și nu trebuie să aducă atingere punerii în aplicare a directivei în celelalte state membre”.

4

Articolul 5 din directiva menționată are următorul cuprins:

„(1)   Statele membre nu pot refuza, interzice sau restricționa introducerea pe piață a preambalajelor care îndeplinesc cerințele prezentei directive pentru motive legate de determinarea volumelor acestora, de metodele prin care au fost verificate sau de volumele nominale, dacă acestea sunt stabilite în anexa III coloana I.

[…]

[…]”

5

Coloana I din anexa III la Directiva 75/106, care stabilește volumele nominale admise cu titlu definitiv, prevede, pentru produsele enumerate la punctul 4 din această anexă, volumele nominale următoare: 0,02 l — 0,03 l — 0,04 l — 0,05 l — 0,10 l — 0,20 l — 0,35 l — 0,50 l — 0,70 l — 1 l — 1,125 l — 1,5 l — 2 l — 2,5 l — 3 l — 4,5 l — 5 l — 10 l.

6

Schutzverband este o asociație care are ca obiect supravegherea respectării și aplicării reglementării în vigoare în sectorul băuturilor spirtoase în Germania.

7

Diageo este filiala germană a producătorului de băuturi Diageo North America Inc. În Germania, aceasta comercializează în special bere, whisky, gin și votcă sub diferite mărci.

8

Din luna octombrie 2004, Diageo comercializează în Germania băutura „Baileys” sub formă de produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri, denumite „Baileys Minis”, fabricate și ambalate în Irlanda.

9

Părțile din acțiunea principală se află în divergență cu privire la chestiunea dacă este permisă comercializarea în Germania a acestor produse preambalate.

10

În acest context, Landgericht Wiesbaden a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

11

Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din Directiva 75/106 coroborat cu alineatul (3) litera (d) al aceluiași articol și cu punctul 4 din anexa III la această directivă trebuie, în lumina principiului liberei circulații a mărfurilor avut în vedere la articolul 28 CE, să fie interpretat în sensul că permite ca unele produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri, care conțin unul dintre produsele avute în vedere la respectivul punct 4 și care sunt fabricate și comercializate în mod legal în Irlanda sau în Regatul Unit, să fie comercializate și în celelalte state membre.

12

Articolul 5 alineatul (1) din Directiva 75/106 interzice statelor membre să adopte, în raport cu produsele preambalate care îndeplinesc condițiile prevăzute de această directivă, măsuri care restricționează introducerea lor pe piață, pentru motive legate de volumele acestora sau de determinarea acestor volume (Hotărârea din 12 octombrie 2000, Ruwet, C-3/99, Rec., p. I-8749, punctul 42).

13

Alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză al respectivului articol interzice comercializarea, după 31 decembrie 1991, a produselor preambalate care conțin produsele enumerate la punctul 4 din anexa III la Directiva 75/106 cu volume nominale diferite de cele care figurează în coloana I din această anexă.

14

Alineatul (3) litera (d) al aceluiași articol prevede o derogare de la această interdicție de comercializare.

15

Cu toate acestea, o analiză comparativă a diferitelor versiuni lingvistice ale acestei din urmă dispoziții nu oferă indicații clare cu privire la domeniul exact de aplicare al derogării prevăzute în acea dispoziție.

16

Într-adevăr, reiese din analiza anumitor versiuni lingvistice ale articolului 5 alineatul (3) litera (d) din Directiva 75/106 că produsele enumerate la punctul 4 din anexa III la această directivă, care se prezintă cu volumul de 0,071 litri în Irlanda și în Regatul Unit, pot fi comercializate, în timp ce, potrivit altor versiuni lingvistice ale aceleiași dispoziții, produsele respective care se prezintă cu volumul de 0,071 litri pot fi comercializate în Irlanda și în Regatul Unit.

17

Potrivit unei jurisprudențe constante, necesitatea aplicării și, prin urmare, a interpretării uniforme a dispozițiilor dreptului comunitar exclude posibilitatea ca, în caz de îndoială, textul unei dispoziții să fie privit în mod izolat prin raportare doar la una dintre versiunile sale, impunând, dimpotrivă, ca acesta să fie interpretat și aplicat în lumina versiunilor existente în celelalte limbi oficiale (Hotărârea din 12 noiembrie 1969, Stauder, 29/69, Rec., p. 419, punctul 3, Hotărârea din 7 iulie 1988, Moksel Import und Export, 55/87, Rec., p. 3845, punctul 15, Hotărârea din 2 aprilie 1998, EMU Tabac și alții, C-296/95, Rec., p. I-1605, punctul 36, și Hotărârea din 19 aprilie 2007, Profisa, C-63/06, Rep., p. I-3239, punctul 13).

18

În caz de neconcordanță între diferitele versiuni lingvistice ale unui text comunitar, dispoziția respectivă trebuie să fie interpretată în raport cu economia generală și cu finalitatea reglementării din care face parte (Hotărârea din 27 octombrie 1977, Bouchereau, 30/77, Rec., p. 1999, punctul 14, Hotărârea din 7 decembrie 2000, Italia/Comisia, C-482/98, Rec., p. I-10861, punctul 49, Hotărârea din 1 aprilie 2004, Borgmann, C-1/02, Rec., p. I-3219, punctul 25, și Hotărârea Profisa, citată anterior, punctul 14).

19

În această privință, trebuie amintit că Directiva 75/106 a fost adoptată în temeiul articolului 100 din Tratatul CEE (devenit articolul 100 din Tratatul CE, el însuși devenit articolul 94 CE), în scopul apropierii actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre, care au incidență directă asupra instituirii sau funcționării pieței comune (Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 40).

20

Reiese din primul considerent al directivei respective că aceasta are drept scop înlăturarea obstacolelor în calea liberei circulații a anumitor produse preambalate conținând lichide alimentare, obstacole care rezultă din existența, în majoritatea statelor membre, a unor norme administrative imperative diferite de la un stat membru la altul (Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 41).

21

În plus, trebuie arătat că Directiva 88/316/CEE a Consiliului din 7 iunie 1988 de modificare a Directivei 75/106 (JO L 143, p. 26, Ediție specială, 13/vol. 8, p. 207), care a introdus în Directiva 75/106 dispozițiile în cauză în acțiunea principală, se întemeiază pe articolul 100a din Tratatul CEE (devenit articolul 100a din Tratatul CE, el însuși devenit, după modificare, articolul 95 CE), și, în consecință, are drept scop îmbunătățirea condițiilor de instituire și funcționare a pieței interne (Hotărârea din 5 octombrie 2000, Germania/Parlamentul European și Consiliul, C-376/98, Rec., p. I-8419, punctul 83).

22

Trebuie amintit și că, potrivit unei jurisprudențe constante, un text de drept comunitar derivat trebuie interpretat, în măsura posibilului, în sensul conformității sale cu dispozițiile Tratatului CE și cu principiile generale ale dreptului comunitar (Hotărârea din 13 decembrie 1983, Comisia/Consiliul, 218/82, Rec., p. 4063, punctul 15, Hotărârea din 25 noiembrie 1986, Klensch și alții, 201/85 și 202/85, Rec., p. 3477, punctul 21, Hotărârea din 21 martie 1991, Rauh, C-314/89, Rec., p. I-1647, punctul 17, Hotărârea din 27 ianuarie 1994, Herbrink, C-98/91, Rec., p. I-223, punctul 9, și Hotărârea Borgmann, citată anterior, punctul 30).

23

În acest context, în raport cu Directiva 75/106, Curtea a decis deja că, în principiu, articolul 28 CE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să interzică comercializarea unui produs preambalat cu un volum nominal necuprins în gama comunitară, fabricat și comercializat în mod legal într-un alt stat membru (Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 57).

24

Or, nu poate exista nicio îndoială că, în temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (d) din Directiva 75/106, comercializarea de produse preambalate care conțin produsele enumerate la punctul 4 din anexa III la această directivă și care au un volum de 0,071 litri este conformă respectivei directive, cel puțin în Irlanda și în Regatul Unit.

25

Prin urmare, în măsura în care respectivele produse preambalate sunt legal fabricate și comercializate cel puțin în aceste două state membre, articolul 28 CE se opune interzicerii comercializării lor în celelalte state membre, cu excepția cazului în care o astfel de interdicție se dovedește a fi justificată printr-o cerință imperativă, este aplicabilă fără distincție între produsele naționale și produsele importate, este necesară pentru respectarea cerinței respective și proporțională cu obiectivul urmărit, iar acest obiectiv nu poate fi atins prin măsuri care restrâng în mai mică măsură schimburile intracomunitare (a se vedea în acest sens Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctele 50 și 57).

26

Schutzverband și guvernul belgian arată că interdicția de comercializare prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din Directiva 75/106 este justificată printr-o cerință imperativă de protecție a consumatorilor.

27

În această privință, cu toate că este adevărat că, prin cel de al patrulea considerent al său, această directivă are în vedere evitarea riscului inducerii în eroare a consumatorului prin volume nominale prea apropiate, totuși, luând ca referință un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat (Hotărârea din 13 ianuarie 2000, Estée Lauder, C-220/98, Rec., p. I-117, punctul 30, și Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 53), se poate considera că un astfel de risc este exclus.

28

Într-adevăr, articolul 4 alineatul (1) din Directiva 75/106 prevede, pentru produsele preambalate avute în vedere de aceasta, obligația de a indica pe etichetă cantitatea netă de lichid conținută în ambalaj, exprimată în unitatea de volum (litri, centilitri, mililitri, după caz), ceea ce este de natură să permită evitarea unei confuzii între cele două volume, în percepția consumatorului de referință, și să îi permită respectivului consumator să țină cont de diferența de volum constatată atunci când compară prețurile aceluiași lichid ambalat în două ambalaje diferite (Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 54).

29

În această privință, trebuie constatat că însăși Directiva 75/106 admite, în gama volumelor nominale pe care le prevede în coloana I din anexa III, pentru produsele enumerate la punctul 4 din această anexă, coexistența unor volume nominale (0,02 litri, 0,03 litri, 0,04 litri și 0,05 litri) care nu prezintă decât o diferență minimă de 0,01 litri între ele. Prin urmare, trebuie considerat că un volum nominal cum este cel de 0,071 litri, care se situează între volumele nominale de 0,05 litri și de 0,10 litri, care figurează în gama comunitară a volumelor nominale admise pentru respectivele produse, prezintă față de fiecare dintre aceste două volume o diferență mai mare de 0,01 litri, suficientă pentru evitarea oricărei confuzii în mintea consumatorului de referință.

30

În cele din urmă, trebuie să se țină cont de obligația care decurge din Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor (JO L 80, p. 27, Ediție specială, 15/vol. 4, p. 206), de a indica prețul de vânzare pe unitatea de măsură, oricare ar fi volumul nominal al produsului preambalat (Hotărârea Ruwet, citată anterior, punctul 56).

31

Rezultă din considerațiile de mai sus că, având în vedere economia generală și finalitatea Directivei 75/106, precum și principiul liberei circulații a mărfurilor garantat prin articolul 28 CE, articolul 5 alineatul (3) litera (d) din această directivă trebuie interpretat în sensul că unele produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri, care conțin produsele enumerate la punctul 4 din anexa III la aceeași directivă și care sunt fabricate și comercializate în mod legal în Irlanda sau în Regatul Unit, pot fi comercializate și în celelalte state membre.

32

Pe de altă parte, economia generală și finalitatea Directivei 75/106, precum și principiul liberei circulații a mărfurilor se opun interdicției de comercializare a produselor enumerate la punctul 4 din anexa III la această directivă în produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri din alte state membre decât Irlanda și Regatul Unit, care rezultă din articolul 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din directiva menționată coroborat cu alineatul (3) litera (d) al aceluiași articol.

33

Într-adevăr, întrucât, conform acestor dispoziții, respectivele produse preambalate nu pot fi comercializate decât din aceste două state membre, o astfel de interdicție este susceptibilă de a crea un obstacol în calea comerțului intracomunitar, deoarece poate avea drept consecință sporirea dificultății și a caracterului oneros ale fabricării și comercializării acestora de către fabricanții stabiliți în celelalte state membre și chiar descurajarea acestora de a comercializa astfel de produse preambalate.

34

Astfel, pentru a putea comercializa produsele preambalate respective, un fabricant stabilit într-un alt stat membru decât Irlanda și Regatul Unit este constrâns să exporte aceste produse preambalate către cele două state membre sau să le fabrice pe teritoriul acestora înainte de a le reimporta în propriul stat membru.

35

Această interdicție de comercializare nu ar putea fi justificată, deoarece este în contradicție vădită cu unul dintre obiectivele urmărite chiar prin Directiva 75/106, și anume cu eliminarea obstacolelor în calea liberei circulații a produselor preambalate care conțin lichidele avute în vedere în anexa III la această directivă. În ceea ce privește riscul inducerii în eroare a consumatorului, acesta trebuie îndepărtat pentru motivele enunțate la punctele 27-30 din prezenta hotărâre.

36

În ceea ce privește posibilitatea, prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Directiva 75/106, de a comercializa produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri numai din Irlanda și din Regatul Unit, aceasta nu ar putea fi justificată prin obiectivul urmărit prin această dispoziție.

37

Într-adevăr, în măsura în care este acordată cu titlu permanent, o astfel de posibilitate depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv, și anume, astfel cum reiese din al șaselea considerent al Directivei 75/106, a permite acestor două state membre să se adapteze la dificultățile create de o modificare prea rapidă a mijloacelor de determinare a cantității stabilite prin legislația internă, organizarea unor noi sisteme de control, precum și adoptarea unor noi sisteme de măsură.

38

De altfel, trebuie să se arate că, potrivit aceluiași considerent, pentru a face față acestor dificultăți, trebuie prevăzută o perioadă de tranziție, care totuși să nu constituie un obstacol în calea schimburilor comerciale intracomunitare și să nu aducă atingere punerii în aplicare a Directivei 75/106.

39

Prin urmare, articolul 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din Directiva 75/106 coroborat cu alineatul (3) litera (d) al aceluiași articol este lipsit de validitate, în măsura în care exclude volumul nominal de 0,071 litri din gama comunitară armonizată de volume nominale care figurează la punctul 4 coloana I din anexa III la această directivă.

40

Având în vedere toate considerațiile anterioare, trebuie să se răspundă la întrebările formulate că:

41

Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

Articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Directiva 75/106/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcție de volum, a unor lichide preambalate, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul privind condițiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, trebuie interpretat în sensul că produse preambalate cu volumul nominal de 0,071 litri care conțin produsele enumerate la punctul 4 din anexa III la această directivă și care sunt fabricate și comercializate în mod legal în Irlanda sau în Regatul Unit pot fi comercializate și în celelalte state membre.

Articolul 5 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf ultima teză din Directiva 75/106, astfel cum a fost modificată prin actul menționat, coroborat cu alineatul (3) litera (d) al aceluiași articol este lipsit de validitate în măsura în care exclude volumul nominal de 0,071 litri din gama comunitară armonizată de volume nominale care figurează la punctul 4 coloana I din anexa III la această directivă.