Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex
Document 62005CJ0273
Judgment of the Court (First Chamber) of 19 April 2007. # Office for Harmonisation in the Internal Market (Trade Marks and Designs) (OHIM) v Celltech R&D Ltd. # Appeal - Community trade mark - Article 7(1)(b) and (c) of Regulation (EC) No 40/94 - Application for word mark CELLTECH - Absolute grounds for refusal - Lack of distinctive character - Descriptive character. # Case C-273/05 P.
Hotărârea Curții (camera întâi) din data de 19 aprilie 2007.
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci de comerț, desene și modele industriale) (OAPI) împotriva Celltech R&D Ltd.
Recurs - Marcă comunitară - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Cerere de înregistrare a mărcii verbale CELLTECH - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv.
Cauza C-273/05 P.
Hotărârea Curții (camera întâi) din data de 19 aprilie 2007.
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci de comerț, desene și modele industriale) (OAPI) împotriva Celltech R&D Ltd.
Recurs - Marcă comunitară - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Cerere de înregistrare a mărcii verbale CELLTECH - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv.
Cauza C-273/05 P.
Repertoriul de jurisprudență 2007 I-02883
Identificator ECLI: ECLI:EU:C:2007:224
Cauza C‑273/05 P
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
împotriva
Celltech R&D Ltd
„Recurs — Marcă comunitară — Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 – Cerere de înregistrare a mărcii verbale CELLTECH — Motive absolute de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Caracter descriptiv”
Sumarul hotărârii
1. Recurs — Motive — Motiv prezentat pentru prima dată în cadrul unui recurs — Inadmisibilitate — Motiv care vizează doar contestarea soluției legale pronunțate de Tribunal în hotărârea atacată — Admisibilitate
2. Marcă comunitară — Dispoziții de procedură — Examinare din oficiu a faptelor — Domeniu de aplicare
(art. 225 CE; Statutul Curții de Justiție, art. 58; Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 74)
3. Marcă comunitară — Definirea și dobândirea mărcii comunitare — Motive absolute de refuz — Mărci compuse exclusiv din semne sau indicații ce pot să servească pentru a desemna caracteristicile unui produs
[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c)]
1. A permite unei părți să invoce pentru prima dată în fața Curții un motiv pe care nu l‑a invocat în fața Tribunalului ar echivala cu a‑i permite să sesizeze Curtea, a cărei competență în materie de recurs este limitată, cu un litigiu mai extins decât cel cu care a fost învestit Tribunalul. În cadrul unui recurs, competența Curții este, prin urmare, limitată la aprecierea soluției legale pronunțate asupra motivelor dezbătute în fața primei instanțe.
Cu toate acestea, din moment ce, pe de o parte, camera de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) a refuzat înregistrarea mărcii solicitate doar în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, iar pe de altă parte, recursul introdus la Tribunal împotriva acestei decizii s‑a întemeiat pe încălcarea aceleiași dispoziții, doar prin intermediul recursului s‑a putut contesta interpretarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) menționat pe care a Tribunalul reținut‑o în hotărârea atacată pentru a anula decizia în litigiu. În aceste condiții și în măsura în care se vizează doar contestarea soluției legale pronunțate de Tribunal în hotărârea atacată, un recurs în care se invocă încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 trebuie să fie declarat admisibil.
(a se vedea punctele 21-24)
2. În sensul articolului 74 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, examinatorii Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), iar, în recurs, camera de recurs a Oficiului trebuie să examineze din oficiu faptele pentru a stabili dacă marca a cărei înregistrare se solicită se încadrează sau nu în vreunul dintre motivele de refuz al înregistrării prevăzute la articolul 7 din același regulament. Rezultă că organele competente ale Oficiului pot fi determinate să își întemeieze deciziile pe fapte care nu au fost invocate de către solicitant. Dacă, în principiu, le revine acestor organe obligația de a stabili în deciziile lor exactitatea unor astfel de fapte, situația nu este aceeași atunci când acestea invocă fapte notorii. Constatarea de către Tribunal a existenței sau inexistenței caracterului notoriu al faptelor constituie o apreciere faptică, care, cu excepția cazului în care există o denaturare, nu este supusă controlului exercitat de Curte în cadrul unui recurs.
(a se vedea punctele 38, 39 și 45)
3. Pentru ca o marcă constituită dintr‑un cuvânt ce rezultă dintr‑o combinație de elemente să fie considerată ca fiind descriptivă în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, nu este suficient ca un eventual caracter descriptiv să fie constatat pentru fiecare din aceste elemente. Un astfel de caracter trebuie să fie constatat pentru cuvântul însuși. Ca regulă generală, simpla combinație de elemente, fiecare dintre acestea fiind descriptive pentru caracteristicile produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea, este ea însăși descriptivă pentru respectivele caracteristici în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) menționat.
Totuși, o astfel de combinație poate să nu fie descriptivă în sensul aceleiași dispoziții, cu condiția să creeze o impresie suficient de îndepărtată de aceea produsă prin simpla reunire a respectivelor elemente. Prin urmare, dacă un eventual caracter descriptiv, în cazul unei mărci compuse din cuvinte, poate fi examinat, parțial, pentru fiecare dintre elementele sale luate separat, acesta trebuie, în orice caz, să depindă de o examinare a ansamblului pe care îl alcătuiesc cuvintele. În această privință, nu se poate afirma că analiza prealabilă a fiecărui element din componența unei mărci constituie o etapă obligatorie. În schimb, camerele de recurs ale Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) și, în cadrul acțiunii în anulare, Tribunalul sunt obligate să evalueze caracterul descriptiv al mărcii în ansamblul său.
(a se vedea punctele 76-80)
HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)
19 aprilie 2007(*)
„ Recurs – Marcă comunitară – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 – Cerere de înregistrare a mărcii verbale CELLTECH – Motive absolute de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Caracter descriptiv”
În cauza C‑273/05 P,
având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție, introdus la 30 iunie 2005,
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agent,
reclamant,
cealaltă parte din procedură fiind:
Celltech R&D Ltd, stabilită în Slough (Regatul Unit), reprezentată de domnii D. Alexander și G. Hobbs, QC, împuterniciți de domnul N. Jenkins, solicitor,
reclamantă în primă instanță,
CURTEA (Camera întâi),
compusă din domnul P. Jann, președinte de cameră, domnii K. Lenaerts, E. Juhász, K. Schiemann și M. Ilešič (raportor), judecători,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: doamna L. Hewlett, administrator principal,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 17 mai 2006,
după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 14 decembrie 2006,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Prin recursul său, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) solicită anularea hotărârii Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene din 14 aprilie 2005, Celltech/OAPI (CELLTECH) (T‑260/03, Rec., p. II‑1215, denumită în continuare „hotărârea atacată”), prin care s‑a admis acțiunea formulată de Celltech R&D Ltd (denumită în continuare „Celltech”) și s‑a anulat decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 19 mai 2003 (cauza R 659/2002‑2) prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a mărcii verbale CELLTECH (denumită în continuare „decizia în litigiu”).
Cadrul juridic
2 Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol.1, p. 146) prevede:
„Se respinge înregistrarea următoarelor:
[…]
b) mărci care sunt lipsite de caracter distinctiv;
c) mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicații ce pot să servească, în comerț, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, provenința geografică sau data fabricației produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora.”
3 În sensul articolului 73 din același regulament:
„Hotărârile [OAPI] sunt motivate. Acestea nu se pot întemeia decât pe motive sau dovezi asupra cărora părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații.”
4 Conform articolului 74 alineatul (1) din regulamentul menționat „[î]n cursul procedurii, [OAPI] procedează la examinarea din oficiu a faptelor”.
Istoricul cauzei
5 La 30 iunie 2000, Celltech a adresat OAPI o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a mărcii verbale CELLTECH, în temeiul Regulamentului nr. 40/94.
6 Produsele și serviciile pentru care s‑a solicitat înregistrarea sunt „produse, compuși și substanțe farmaceutice, de uz veterinar și sanitare”, „aparate și instrumente chirurgicale, medicale, stomatologice și de uz veterinar” și „servicii de cercetare și dezvoltare, servicii de consultanță, toate referitoare la științele biologiei, medicinei și chimiei”, ce fac parte din clasele 5, 10 și, respectiv, 42 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, astfel cum a fost revizuit și modificat.
7 Prin decizia din 4 iunie 2002, examinatorul OAPI a respins cererea de înregistrare a mărcii în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 40/94. Acesta a considerat că marca în cauză este compusă dintr‑o combinație de doi termeni, corectă din punct de vedere gramatical: „cell” (celulă) și „tech” [prescurtarea de la „technical” (tehnic) sau de la „technology” (tehnologie)] și, în consecință, nu putea indica originea produselor și serviciilor pentru care s‑a solicitat înregistrarea, dat fiind că ambii termeni aparțin domeniului tehnologiei celulare.
8 Prin decizia în litigiu, Camera a doua de recurs a OAPI a respins recursul formulat de Celltech împotriva deciziei examinatorului. În esență, camera de recurs a considerat că, marca a cărei înregistrare s‑a solicitat fiind susceptibilă să fie percepută imediat și neechivoc ca un termen ce desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale folosite în cadrul acestor activități sau care rezultă din aceste activități, legătura dintre produsele și serviciile acoperite de cererea de înregistrare și de respectiva marcă nu era suficient de indirectă pentru a conferi acesteia din urmă nivelul minim de caracter distinctiv intrinsec cerut la articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 40/94.
Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată
9 Celltech a introdus o acțiune în fața Tribunalului în vederea anulării deciziei în litigiu.
10 După ce a constatat, la punctele 25 și 26 din hotărârea atacată, că s‑a reținut de către camera de recurs faptul că marca solicitată este lipsită de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, pentru motivul că ar fi percepută de publicul relevant ca un termen descriptiv pentru tipul de produse și servicii vizate prin cererea de înregistrare, la punctul 27 din aceeași hotărâre, Tribunalul a considerat că trebuie verificat în primul rând dacă s‑a demonstrat de către camera de recurs că această marcă este descriptivă pentru respectivele produse sau servicii în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din același regulament.
11 La punctele 29-31 din hotărârea atacată, Tribunalul a statuat că publicul țintă este compus atât din ansamblul specialiștilor din domeniul medical care cunosc termenii științifici din domeniul lor de activitate, oricare ar fi limba maternă a acestora, cât și din consumatorul mediu anglofon.
12 La punctele 32 și 33 din hotărârea atacată, Tribunalul a apreciat că cel puțin una dintre semnificațiile mărcii CELLTECH este aceea de „cell technology” (tehnologie celulară).
13 La punctul 34 din hotărârea atacată, Tribunalul a constatat că s‑a apreciat de către camera de recurs că termenul „celltech” „desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale utilizate în cadrul acestor activități sau rezultând din aceste activități”, iar apoi, la punctele 35-41 din aceeași hotărâre, Tribunalul a examinat dacă s‑a demonstrat de către camera de recurs faptul că marca solicitată este descriptivă pentru produsele și serviciile vizate prin cererea de înregistrare. Tribunalul a concluzionat în sens negativ pentru următoarele motive:
„36 În această privință, trebuie notat că nici camera de recurs, nici OAPI nu au arătat semnificația științifică a tehnologiei celulare. Într‑adevăr, OAPI a furnizat doar în anexa la memoriul său în răspuns un extras din Collins English Dictionary conținând definițiile termenilor «cell» și «tech ».
37 Or, nici camera de recurs, nici OAPI nu au explicat cum anume oferă acești termeni informații cu privire la destinația și natura produselor și serviciilor vizate prin cererea de înregistrare, în special modul în care aceste produse și servicii se aplică sau rezultă din tehnologia celulară.
38 Desigur, este adevărat că produsele și serviciile vizate prin cererea de înregistrare sunt, în general, produse și servicii farmaceutice și au, prin aceasta, o legătură cu structurile care sunt alcătuite din celule. Totuși, camera de recurs nu a demonstrat că publicul relevant stabilește imediat și fără nicio reflecție suplimentară un raport concret și direct între produsele și serviciile farmaceutice vizate și sensul semnului verbal CELLTECH [a se vedea în acest sens hotărârea Tribunalului din 7 iunie 2001, DKV/OAPI (EuroHealth), T‑359/99, Rec., p. II‑1645, punctul 35].
39 Mai mult, chiar presupunând că produsele și serviciile vizate pot fi utilizate într‑un context funcțional care implică tehnologia celulară, acest lucru nu ar fi suficient pentru a se putea concluziona că semnul verbal CELLTECH poate servi la desemnarea destinației lor. În realitate, o astfel de utilizare ar putea constitui cel mult unul dintre multiplele domenii de aplicare, dar nu o funcționalitate tehnică (hotărârea [Tribunalului din 20 martie 2002, DaimlerChrysler/OAPI (CARCARD), T‑356/00, Rec., p. II‑1963,] punctul 40).
40 Din considerațiile precedente rezultă că nu s‑a demonstrat de către camera de recurs faptul că termenul «celltech», chiar considerând că înseamnă tehnologie celulară, este susceptibil să fie perceput imediat și neechivoc ca un termen care desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale utilizate în cadrul acestor activități sau rezultând din aceste activități. Aceasta nu a stabilit nici că publicul țintă îl va percepe doar ca pe un indicator al tipului de produse și servicii pe care semnul le desemnează.
41 În consecință, trebuie considerat că nu s‑a demonstrat de către camera de recurs că semnul verbal CELLTECH este descriptiv pentru produsele și serviciile pentru care s‑a solicitat înregistrarea.”
14 La punctele 42-44 din hotărârea atacată, Tribunalul a examinat, în al doilea rând, dacă au fost prezentate de către camera de recurs și alte argumente care să demonstreze că semnul verbal în cauză era lipsit de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 și a constatat că nu au fost prezentate.
15 Ca urmare, Tribunalul a anulat decizia în litigiu și a obligat OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul
16 În recursul său, în susținerea căruia au fost invocate cinci motive, OAPI a solicitat Curții:
– anularea hotărârii atacate;
– în principal, respingerea acțiunii formulate de Celltech în primă instanță și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în fața Tribunalului, cât și a Curții;
– în subsidiar, retrimiterea cauzei Tribunalului.
17 Celltech solicită Curții respingerea recursului și obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
18 Cu titlu preliminar, trebuie relevat faptul că nici OAPI, nici Celltech nu contestă analiza făcută de Tribunal la punctele 25-27 din hotărârea atacată, potrivit căreia, dacă s‑a considerat de către camera de recurs că marca CELLTECH nu este distinctivă în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, această apreciere a fost motivată de faptul că marca este percepută de publicul relevant ca un termen descriptiv pentru produsele și serviciile vizate prin cererea de înregistrare, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c).
Cu privire la admisibilitatea recursului
19 Celltech susține că înregistrarea mărcii solicitate a fost refuzată de camera de recurs doar în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 și că, în fața Tribunalului, obiecțiile ridicate de OAPI împotriva înregistrării acestei mărci s‑au întemeiat de asemenea pe această dispoziție. Dimpotrivă, OAPI își întemeiază în prezent recursul aproape exclusiv pe articolul 7 alineatul (1) litera (c) din același regulament.
20 Potrivit Celltech, recursul OAPI trebuie să fie declarat inadmisibil, întrucât o parte nu are dreptul să invoce un motiv pentru prima dată în fața Curții.
21 În această privință, potrivit jurisprudenței constante, a permite unei părți să invoce pentru prima dată în fața Curții un motiv pe care nu l‑a invocat în fața Tribunalului ar echivala cu a‑i permite să sesizeze Curtea, a cărei competență în materie de recurs este limitată, cu un litigiu mai extins decât cel cu care a fost învestit Tribunalul. În cadrul unui recurs, competența Curții este, prin urmare, limitată la aprecierea soluției legale pronunțate asupra motivelor dezbătute în fața primei instanțe (a se vedea în special hotărârea din 11 noiembrie 2004, Ramondín și alții/Comisia, C‑186/02 P și C‑188/02 P, Rec., p. I‑10653, punctul 60, și hotărârea din 22 iunie 2006, Storck/OAPI, C‑25/05 P, Rec., p. I‑5719, punctul 61).
22 Totuși, trebuie constatat că, în speță, recursul introdus de OAPI vizează doar contestarea soluției legale pronunțate de Tribunal în hotărârea atacată.
23 Într‑adevăr, pe de o parte, camera de recurs a refuzat înregistrarea mărcii solicitate doar în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, iar pe de altă parte, recursul introdus împotriva deciziei atacate de Celltech s‑a întemeiat pe încălcarea aceleiași dispoziții. În aceste condiții, doar prin intermediul recursului OAPI este în măsură să conteste interpretarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 pe care a Tribunalul reținut‑o în hotărârea atacată pentru a anula decizia în litigiu.
24 Prin urmare, recursul trebuie să fie declarat admisibil.
Cu privire la primul motiv
Argumentele părților
25 Potrivit OAPI, în mod nelegal Tribunalul a pretins atât acestuia, cât și camerei de recurs să prezinte semnificația științifică a expresiei „cell technology” pentru a dovedi „cum anume oferă acești termeni informații cu privire la destinația și natura produselor și serviciilor vizate prin cererea de înregistrare, în special modul în care aceste produse și servicii se aplică sau rezultă din tehnologia celulară”.
26 În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctul 36 din hotărârea atacată, criticând camera de recurs pentru lipsa explicațiilor cu privire la semnificația științifică a expresiei „cell technology” și făcând din această explicație o condiție pentru a putea refuza marca solicitată ca fiind descriptivă.
27 Potrivit OAPI, dacă este necesară explicarea de către camera de recurs a motivelor pentru care apreciază că o marcă verbală este descriptivă, o asemenea cerință de motivare nu îi impunea, în speță, furnizarea unei definiții științifice pentru expresia „cell technology”.
28 Din coroborarea articolului 73 prima teză și a articolului 74 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 rezultă că, dacă organele OAPI sunt obligate să își motiveze deciziile, în schimb, ele nu sunt ținute să menționeze faptele pe care le‑au luat în considerare. Așadar, un raționament, fie el și abstract, este suficient dacă este corect și nu este contrazis de vreo dovadă prezentată de vreuna dintre părți. Această interpretare este confirmată de jurisprudența Curții (hotărârea din 21 octombrie 2004 KWS Saat/OAPI, C‑447/02 P, Rec., p. I‑10107, punctele 44-49) și a Tribunalului [hotărârea din 8 iunie 2005, Wilfer/OAPI (ROCKBASS), T‑315/03, Rec., p. II‑1981, punctul 21].
29 Raționamentul juridic al camerei de recurs, potrivit căruia, pe de o parte, marca solicitată semnifică „cell technology”, iar pe de altă parte, această semnificație va fi percepută de consumatorul pertinent ca „desemnând activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale utilizate în cadrul acestor activități sau rezultând din aceste activități”, este suficient pentru a sprijini refuzul înregistrării în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94.
30 De altfel, expresia „cell technology”, care înseamnă aplicația practică a cercetării științifice asupra celulelor, este suficient de explicită pentru a fi înțeleasă atât de consumatorul mediu, cât și de specialiști, care constituie publicul relevant. Orice explicație suplimentară, și în special una științifică, ar fi superfluă.
31 În al doilea rând, Tribunalul a mai săvârșit o eroare de drept criticând camera de recurs, la punctul 37 din hotărârea atacată, pentru că nu a explicat modul în care expresia „cell technology” ar putea furniza o informație cu privire la destinația și natura produselor și serviciilor vizate prin cererea de înregistrare.
32 Într‑adevăr, potrivit OAPI, dacă Tribunalul a dorit să exprime ideea unei obligații a camerei de recurs de a face referire la o definiție științifică a acestei expresii, atunci acesta a săvârșit o eroare de drept pentru motivele prezentate la punctele 26-30 din prezenta hotărâre.
33 Dacă, dimpotrivă, a vrut să exprime ideea unei obligații a camerei de recurs de a demonstra că produsele comercializate și serviciile furnizate de Celltech se aplică într‑adevăr la tehnologia celulară sau rezultă într‑adevăr din aceasta, Tribunalul a comis de asemenea o eroare de drept. Modul în care persoana care a solicitat înregistrarea unei mărci comunitare are intenția să comercializeze sau comercializează produsele și serviciile sale este lipsit de importanță în ceea ce privește aprecierea împrejurării dacă marca este sau nu descriptivă ori este sau nu lipsită de caracter distinctiv, o astfel de apreciere fiind necesar a fi efectuată în cadrul unei examinări a priori, fără referire la o utilizare efectivă.
34 Celltech recunoaște că OAPI nu trebuie să facă dovada sensului unui termen în toate cauzele în care este sesizat. Totuși, el este ținut să o facă atunci când în cauză este o expresie compusă din mai multe cuvinte, în special o expresie de ordin tehnic, care în mod normal nu este folosită cu valoare descriptivă.
35 Acesta este cazul în speță. Celltech invocă faptul că expresia „cell technology” – despre care amintește că este diferită de marca solicitată CELLTECH – nu are o semnificație științifică stabilită. Nu ar fi vorba despre o expresie tehnică. Lipsa definiției acestei expresii din dicționare ar demonstra că tehnologia celulară nu există pe plan științific. Expresia menționată nu este niciunde definită, nici utilizată astfel. La acest aspect ar fi făcut aluzie Tribunalul atunci când constata că OAPI nu a furnizat nicio explicație științifică a expresiei „cell technology”.
36 Celltech contestă afirmația OAPI potrivit căreia sensul acestei expresii este clar, și anume aplicația practică a cercetărilor științifice asupra celulelor. Nu s‑a stabilit niciunde că vreo persoană din cadrul publicului relevant ar percepe marca CELLTECH în acest sens. Într‑adevăr, nu ar exista niciun motiv să se presupună că marca solicitată ar fi descompusă de consumatorul mediu într‑un asemenea mod încât să fie apreciată astfel.
Aprecierea Curții
37 În primul rând, contrar interpretării pe care OAPI a făcut‑o hotărârii atacate, Tribunalul nu a anulat decizia atacată pentru lipsa motivării, ci pentru motivul că OAPI nu a stabilit că marca CELLTECH, înțeleasă ca semnificând „cell technology”, este descriptivă pentru produsele și serviciile vizate în cererea de înregistrare.
38 În sensul articolului 74 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94, examinatorii OAPI, iar, în recurs, camera de recurs a OAPI trebuie să examineze din oficiu faptele pentru a stabili dacă marca a cărei înregistrare se solicită se încadrează sau nu în vreunul dintre motivele de refuz al înregistrării prevăzute la articolul 7 din același regulament. Rezultă că organele competente ale OAPI pot fi determinate să își întemeieze deciziile pe fapte care nu au fost invocate de către solicitant (hotărârea Storck/OAPI, citată anterior, punctul 50).
39 Dacă, în principiu, le revine acestor organe obligația de a stabili în deciziile lor exactitatea unor astfel de fapte, situația nu este aceeași atunci când acestea invocă fapte notorii (hotărârea Storck/OAPI, citată anterior, punctul 51).
40 În speță, la punctul 12 din decizia în litigiu, camera de recurs a indicat faptul că „sintagma «CELLTECH» va fi percepută de consumatorul interesat, imediat și neechivoc, ca un termen ce desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale utilizate în cadrul acestor activități sau rezultând din aceste activități”.
41 Implicit, camera de recurs a considerat, pe de o parte, că tehnologia celulară este o realitate științifică notorie, iar pe de altă parte, că activitățile care aparțin acestei metode științifice sau care o aplică permit producerea sau fabricarea de produse, compuși ori substanțe farmaceutice, de uz veterinar sau sanitare, precum și de aparate sau instrumente chirurgicale, medicale, stomatologice sau veterinare, și/sau că aceste activități necesită utilizarea unor astfel de produse, de compuși sau de substanțe, precum și a unor astfel de aparate sau de instrumente.
42 Procedând astfel, camera de recurs și‑a întemeiat decizia pe fapte pe care le‑a examinat din oficiu.
43 Tribunalul a relevat la punctele 36-38 din hotărârea atacată că, deoarece camera de recurs nu a prezentat vreo probă conform căreia tehnologia celulară are semnificația științifică care îi este atribuită prin decizia atacată, ea nu a stabilit exactitatea constatărilor rezumate la punctele 40 și 41 din prezenta hotărâre, în temeiul cărora a concluzionat că marca CELLTECH are caracter descriptiv. De fapt, este necesar să se arate faptul că în niciun fel camera de recurs nu a încercat să stabilească temeinicia acestor constatări, spre exemplu făcând referire la literatura științifică.
44 OAPI invocă faptul că expresia „cell technology” este suficient de explicită și că, prin urmare, orice explicație suplimentară, și în special o explicație științifică, ar fi superfluă.
45 Totuși, considerând că existența și natura tehnologiei celulare nu constituie un fapt notoriu și că îi revine, prin urmare, camerei de recurs competența să stabilească exactitatea constatărilor sale în această privință, Tribunalul a realizat o apreciere faptică, apreciere care, cu excepția cazului în care există o denaturare, nu este supusă controlului exercitat de Curte în cadrul unui recurs (a se vedea în acest sens hotărârea Storck/OAPI, citată anterior, punctul 53).
46 În consecință, Tribunalul nu a comis nicio eroare de drept atunci când a constatat că, nestabilind semnificația științifică a tehnologiei celulare, camera de recurs nu a demonstrat că marca CELLTECH este descriptivă pentru produsele și serviciile vizate prin cererea de înregistrare.
47 În al doilea rând, niciun element din hotărârea atacată nu este susceptibil de a susține interpretarea alternativă pe care OAPI a făcut‑o la punctul 37 din hotărârea atacată, expusă la punctul 33 din prezenta hotărâre. În consecință, Tribunalul nu a comis eroarea de drept invocată în acest sens de OAPI.
48 Prin urmare, primul motiv trebuie înlăturat.
Cu privire la cel de al treilea motiv
Argumentele părților
49 OAPI afirmă că Tribunalul a comis o eroare de drept atunci când a statuat la punctul 39 din hotărârea atacată că, în principiu, un domeniu de aplicare pentru produse și servicii nu se numără printre caracteristicile acestor servicii sau produse a căror descriere printr‑o marcă a cărei înregistrare este solicitată pentru respectivele produse sau servicii este interzisă în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94.
50 Într‑adevăr, această dispoziție nu stabilește o distincție între, pe de o parte, „destinația” sau „funcționalitatea tehnică”, reprezentând caracteristici ale produselor și serviciilor, și, pe de altă parte, „domeniul de aplicare”, care nu este o astfel de caracteristică. Dimpotrivă, referirea la „alte caracteristici” din dispoziția menționată demonstrează că orice eventuale caracteristici ale produselor și serviciilor vizate fac parte din interdicția edictată. Această analiză este confirmată de jurisprudența Curții potrivit căreia natura esențială sau accesorie a caracteristicilor descrise este lipsită de importanță (hotărârea din 12 februarie 2004, Koninklijke KPN Nederland, C‑363/99, Rec., p. I‑1619, punctele 101 și 102).
51 Prin urmare, Tribunalul trebuia să cerceteze dacă marca CELLTECH este susceptibilă de a fi percepută imediat și neechivoc de către consumatorul relevant ca un termen care desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare și/sau produse utilizate în cadrul acestor activități.
52 Celltech răspunde că Tribunalul nu a statuat în niciun mod că un domeniu de aplicare nu poate face parte dintre caracteristicile produselor sau serviciilor a căror descriere printr‑o marcă este interzisă în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94. La punctele 39 și 40 din hotărârea atacată, Tribunalul s‑a limitat să aprecieze că nu s‑a demonstrat de către camera de recurs faptul că termenul „celltech” este susceptibil să fie perceput, imediat și neechivoc, ca desemnând caracteristicile produselor și serviciilor pentru care se solicită înregistrarea.
Aprecierea Curții
53 La punctele 36 și 38 din hotărârea atacată, Tribunalul a criticat camera de recurs pentru că nu a stabilit existența și natura tehnologiei celulare.
54 În aceste condiții, Tribunalul nu era a fortiori în măsură să aprecieze dacă produsele și serviciile vizate în cererea de înregistrare pot fi utilizate într‑un context funcțional ce implică tehnologia celulară.
55 Așadar, în mod ipotetic a presupus Tribunalul, la punctul 39 din hotărârea atacată, că exista această posibilitate, astfel cum o demonstrează folosirea termenilor „chiar presupunând” din prima frază de la acest punct.
56 Prin urmare, cel de al treilea motiv apare ca fiind îndreptat împotriva unui considerent neesențial din hotărârea atacată și, în consecință, chiar presupunând că este întemeiat, nu este de natură să determine anularea acestei hotărâri.
57 În consecință, acest motiv trebuie înlăturat ca fiind inoperant.
Cu privire la cel de al patrulea motiv
Argumentele părților
58 Potrivit OAPI, Tribunalul a omis să motiveze afirmația de la punctul 40 din hotărârea atacată conform căreia marca solicitată nu este susceptibilă de a fi percepută, imediat și neechivoc, ca un termen ce desemnează activități din domeniul tehnologiei celulare, precum și produse, aparate și materiale din cadrul acestor activități. Într‑adevăr, hotărârea atacată nu permite înțelegerea rațiunii pentru care termenii „celltech” sau „cell technology” nu descriu caracteristica ce constă în metoda științifică urmată pentru obținerea produselor și serviciilor în cauză.
59 Celltech răspunde că, pe de o parte, îi incumbă OAPI obligația de a stabili dacă termenul „celltech” (sau chiar expresia „cell technology”) va fi perceput de consumatorul mediu ca descriind o astfel de caracteristică. Pe de altă parte, Tribunalul a motivat corect aprecierea sa la punctele 35-41 din hotărârea atacată.
Aprecierea Curții
60 Astfel cum rezultă din examinarea primului motiv, Tribunalul a motivat corespunzător cerințelor legale, la punctele 35-38 din hotărârea atacată, aprecierea sa, formulată la punctul 40 din aceeași hotărâre, potrivit căreia camera de recurs nu a demonstrat că marca solicitată este descriptivă pentru produsele și serviciile în cauză.
61 Așadar, cel de al patrulea motiv trebuie înlăturat.
Cu privire la cel de al cincilea motiv
Argumentele părților
62 Potrivit OAPI, Tribunalul a comis o eroare de drept negând faptul că indicarea unei metode științifice pentru obținerea de produse sau servicii este descriptivă în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94.
63 Termenul „celltech”, în sensul de „cell technology”, ar fi perceput prin raportare la produse și servicii ale căror caracteristici derivă din îmbunătățiri obținute în domeniul bioștiințelor prin utilizarea sau modificarea celulelor, respectiv în sectorul cercetării asupra tehnologiei celulare. Prin urmare, metoda științifică pentru producerea de produse sau furnizarea de servicii ar fi percepută ca fiind o caracteristică importantă, concretă și directă din punctul de vedere al consumatorului relevant.
64 Celltech susține că Tribunalul a respins în mod corect propunerea conform căreia expresia „cell technology” descrie procesul științific de fabricare a produselor sau de furnizare a serviciilor vizate. OAPI nu ar fi fost în măsură să prezinte cu privire la această expresie nici cea mai neînsemnată referire la literatura științifică sau de altă natură, deoarece aceasta nu este folosită de niciun om de știință pentru a descrie ceva. În consecință, nu ar fi susceptibilă să ofere nici cea mai mică informație cu privire la produsele vizate.
Aprecierea Curții
65 Contrar celor susține de OAPI, Tribunalul nu a statuat niciodată că un cuvânt sau o expresie ce desemnează o metodă științifică care permite fabricarea de produse, compuși sau substanțe farmaceutice, de uz veterinar sau sanitare sau furnizarea de servicii referitoare la domeniile biologiei, medicinei și chimiei nu este descriptivă pentru produsele și serviciile obținute prin intermediul acestei metode.
66 Astfel cum s‑a relevat în cadrul examinării primului motiv, Tribunalul a anulat decizia atacată pentru motivul că nu fusese stabilit de către camera de recurs în special faptul că tehnologia celulară constituie o metodă de producere a produselor sau de furnizare a serviciilor vizate în cererea de înregistrare.
67 Prin urmare, cel de al cincilea motiv trebuie înlăturat.
Cu privire la cel de al doilea motiv
Argumentele părților
68 Potrivit OAPI, rezultă de la punctul 98 din hotărârea Koninklijke KPN Nederland, citată anterior, că o marcă verbală ce constituie o simplă combinație de elemente, fiecare dintre acestea fiind descriptive pentru caracteristicile produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea, este prezumată ea însăși a fi descriptivă pentru aceste caracteristici în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94, iar această prezumție nu poate fi înlăturată decât dacă respectiva combinație introduce o modificare neobișnuită, în special de ordin sintactic sau semantic.
69 Tribunalul era, prin urmare, obligat să verifice dacă termenii „cell” și „tech”, luați individual, sunt intrinsec descriptivi pentru produsele și serviciile vizate și, dacă ajungea la această concluzie, trebuia să explice modul în care combinația acestor doi termeni descriptivi introduce o modificare neobișnuită în ceea ce privește sintaxa sau sensul termenului „celltech”, care să permită acestuia din urmă să nu fie el însuși descriptiv pentru produsele și serviciile respective. Prin urmare, neprocedând la o astfel de verificare, acesta ar fi încălcat articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94.
70 OAPI adaugă faptul că analiza Tribunalului nu ar putea fi justificată în temeiul hotărârii Curții din 16 septembrie 2004, SAT.1/OAPI (C‑329/02 P, Rec., p. I‑8317), avută în vedere la punctul 43 din hotărârea atacată. Într‑adevăr, în hotărârea SAT.1/OAPI, citată anterior, este în discuție caracterul distinctiv al unei mărci constituite din combinația unui element descriptiv și a unui element nedistinctiv, iar nu caracterul descriptiv al unei mărci constituite din combinația a două elemente, fiecare fiind susceptibil de a fi descriptiv, ca în speță. Mai mult, această hotărâre privește interpretarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, și nu a articolului 7 alineatul (1) litera (c).
71 Celltech contestă faptul că s‑ar fi stabilit de către Curte o prezumție a lipsei caracterului distinctiv al mărcii constituite din combinația a două elemente nedistinctive. În hotărârea Koninklijke KPN Nederland, citată anterior, Curtea ar fi indicat doar „ca regulă generală” faptul că simpla combinație de elemente, fiecare dintre acestea fiind descriptive pentru caracteristicile produselor, este ea însăși descriptivă pentru respectivele caracteristici. Totuși, rezultă din jurisprudența constantă a Curții, și mai ales din hotărârea SAT.1/OAPI, citată anterior, că este necesar ca marca să fie apreciată în ansamblul său, întrucât consumatorul nu o descompune în diferitele elemente care o compun.
72 Prin urmare, Tribunalul a apreciat în mod corect marca CELLTECH în ansamblul său.
Aprecierea Curții
73 În sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94, se respinge înregistrarea mărcilor compuse exclusiv din semne sau indicații ce pot să servească, în comerț, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora.
74 Diferitele motive de refuz al înregistrării enumerate la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 trebuie interpretate în lumina interesului general care se află la baza fiecăruia dintre acestea (hotărârea din 15 septembrie 2005, BioID/OAPI, C‑37/03 P, Rec., p. I‑7975, punctul 59 și jurisprudența citată).
75 Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 urmărește un scop de interes general, care impune ca semnele sau indicațiile ce pot să servească, în comerț, pentru a desemna caracteristici ale produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea să poată fi utilizate în mod liber de către toți. Această dispoziție împiedică, prin urmare, ca aceste semne sau indicații să fie rezervate unei singure întreprinderi, întrucât au fost înregistrate ca marcă (hotărârea din 12 ianuarie 2006, Deutsche SiSi‑Werke/OAPI, C‑173/04 P, Rec., p. I‑551, punctul 62 și jurisprudența citată).
76 Pentru ca o marcă constituită dintr‑un cuvânt ce rezultă dintr‑o combinație de elemente, precum marca solicitată, să fie considerată ca fiind descriptivă în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94, nu este suficient ca un eventual caracter descriptiv să fie constatat pentru fiecare din aceste elemente. Un astfel de caracter trebuie să fie constatat pentru cuvântul însuși [a se vedea, în legătură cu articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 1989, L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92), dispoziție care, în esență, este identică cu cea a articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94, hotărârea Koninklijke KPN Nederland, citată anterior, punctul 96, și hotărârea din 12 februarie 2004, Campina Melkunie, C‑265/00, Rec., p. I‑1699, punctul 37].
77 Astfel cum a amintit OAPI, rezultă din jurisprudența Curții, ca regulă generală, faptul că simpla combinație de elemente, fiecare dintre acestea fiind descriptive pentru caracteristicile produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea, este ea însăși descriptivă pentru respectivele caracteristici în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 (hotărârile citate anterior Koninklijke KPN Nederland, punctul 98, și Campina Melkunie, punctul 39).
78 Totuși, Curtea a adăugat faptul că o astfel de combinație poate să nu fie descriptivă în sensul aceleiași dispoziții, cu condiția să creeze o impresie suficient de îndepărtată de aceea produsă prin simpla reunire a respectivelor elemente (hotărârile citate anterior Koninklijke KPN Nederland, punctul 99, și Campina Melkunie, punctul 40).
79 Prin urmare, dacă un eventual caracter descriptiv, în cazul unei mărci compuse din cuvinte, poate fi examinat, parțial, pentru fiecare dintre elementele sale luate separat, acesta trebuie, în orice caz, să depindă de o examinare a ansamblului pe care îl alcătuiesc cuvintele [a se vedea, prin analogie, cu privire la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din regulament, hotărârile citate anterior SAT.1/OAPI, punctul 28, și BioID/OAPI, punctul 29].
80 Contrar celor susținute de OAPI, rezultă din considerațiile precedente că din jurisprudența Curții nu reiese faptul că analiza prealabilă a fiecărui element din componența unei mărci constituie o etapă obligatorie. În schimb, camerele de recurs ale OAPI și, în cadrul acțiunii în anulare, Tribunalul sunt obligate să evalueze caracterul descriptiv al mărcii în ansamblul său.
81 În speță, trebuie constatat că Tribunalul a procedat în mod corect la evaluarea caracterului descriptiv al mărcii CELLTECH în ansamblul său, concluzionând că nu s‑a stabilit că această marcă, chiar înțeleasă ca semnificând „cell technology”, este descriptivă pentru produsele și serviciile vizate în cererea de înregistrare. Prin urmare, articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 nu a fost încălcat.
82 În consecință, cel de al doilea motiv trebuie înlăturat și, în consecință, recursul OAPI trebuie respins.
Cu privire la cheltuielile de judecată
83 Potrivit articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 118 din același regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Celltech a solicitat obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, iar acesta a căzut în pretenții în ceea ce privește recursul său, se impune obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară și hotărăște:
1) Respinge recursul.
2) Obligă Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la plata cheltuielilor de judecată.
Semnături
* Limba de procedură: engleza.