1.

„volum net” înseamnă volumul care conține produse alimentare în limita de încărcare;

2.

„temperatură de funcționare în regim de refrigerare” înseamnă că temperatura produselor alimentare depozitate în dulapul frigorific este menținută continuu între – 1 °C și 5 °C;

3.

„temperatură de funcționare în regim de congelare” înseamnă că temperatura produselor alimentare depozitate în dulapul frigorific este menținută continuu sub – 15 °C, care este înțeleasă drept cea mai înaltă temperatură a celui mai cald pachet supus încercării;

4.

„dulap frigorific multifuncțional” înseamnă că un dulap frigorific de depozitare profesional sau un compartiment separat din același dulap frigorific poate fi reglat să funcționeze la temperaturi diferite pentru produse alimentare refrigerate sau congelate;

5.

„dulap frigorific combinat” înseamnă un dulap frigorific de depozitare profesional care include două sau mai multe compartimente cu temperaturi diferite pentru refrigerarea și depozitarea produselor alimentare;

6.

„combină frigorifică” înseamnă un tip de dulap frigorific combinat care include cel puțin un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcționare în regim de refrigerare și un compartiment destinat exclusiv unei temperaturi de funcționare în regim de congelare;

7.

„dulap frigorific vertical” înseamnă un dulap frigorific de depozitare profesional cu înălțimea totală egală cu sau mai mare de 1 050 mm, cu una sau mai multe uși frontale sau cu sertare pentru accesarea aceluiași compartiment;

8.

„tejghea frigorifică” înseamnă un dulap frigorific de depozitare profesional cu înălțimea totală mai mică de 1 050 mm, cu una sau mai multe uși frontale sau cu sertare pentru accesarea aceluiași compartiment;

9.

„dulap frigorific cu refrigerare ușoară”, cunoscut și sub denumirea de „dulap frigorific semiprofesional”, înseamnă un dulap frigorific de depozitare profesional care poate să mențină continuu o temperatură de funcționare în regim de refrigerare sau de congelare în toate compartimentele sale numai în condiții ambientale care corespund clasei de climă 3, astfel cum este detaliată în tabelul 3 din anexa IV; dacă dulapul frigorific poate să mențină temperatura în condiții ambientale corespunzătoare clasei de climă 4, acesta nu este considerat dulap frigorific cu refrigerare ușoară;

10.

„dulap frigorific de depozitare profesional echivalent” înseamnă un model de dulap frigorific de depozitare profesional introdus pe piață care are același volum net, aceleași caracteristici tehnice, de eficiență și de performanță și aceleași tipuri de compartimente, cu aceleași volume, ca un alt model de dulap frigorific de depozitare profesional introdus pe piață de același producător sub un cod comercial diferit;

11.

„dulap frigorific de răcire și congelare rapidă echivalent” înseamnă un model de dulap frigorific de răcire și congelare rapidă introdus pe piață care are aceleași caracteristici tehnice, de eficiență și de performanță ca un alt model de dulap frigorific de răcire și congelare rapidă introdus pe piață de același producător sub un cod comercial diferit;

12.

„capacitate nominală de răcire” (PA ) înseamnă capacitatea de răcire la care unitatea de condensare permite ciclului de refrigerare bazat pe compresia vaporilor să ajungă, odată conectată la un evaporator și la un dispozitiv de expansiune, când funcționează în sarcină maximă, măsurată în condiții nominale standard, temperatura ambiantă de referință fiind stabilită la 32 °C, exprimată în kW cu două zecimale;

13.

„putere nominală de intrare” (DA ) înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie unitatea de condensare [inclusiv compresorul, ventilatorul (ventilatoarele) condensatorului și eventualele dispozitive auxiliare] pentru a atinge capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW cu două zecimale;

14.

„coeficient nominal de performanță” (COPA ) înseamnă capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW, împărțită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale;

15.

„coeficienți de performanță COPB, COPC și COPD” înseamnă capacitatea de răcire în kW, împărțită la puterea de intrare în kW, exprimați cu două zecimale la punctele de evaluare B, C și D;

16.

„rata de performanță energetică sezonieră” (SEPR) este rata de eficiență a unei unități de condensare pentru răcire în condiții nominale standard, reprezentative pentru variațiile de sarcină și temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, și calculată ca raport între cererea anuală de răcire și consumul anual de energie electrică, exprimată cu două zecimale;

17.

„cerere anuală de răcire” înseamnă suma tuturor cererilor de răcire specifice unui interval înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval;

18.

„cerere de răcire specifică unui interval” înseamnă sarcina de răcire pentru fiecare interval din an, calculată astfel: capacitatea nominală de răcire înmulțită cu raportul sarcinii parțiale, exprimată în kW cu două zecimale;

19.

„sarcină parțială” [Pc(Tj)] înseamnă sarcina de răcire la o temperatură ambiantă specifică Tj calculată ca sarcina totală înmulțită cu raportul sarcinii parțiale corespunzător aceleiași temperaturi ambiante Tj, exprimată în kW cu două zecimale;

20.

„raportul sarcinii parțiale” [PR(Tj )] la o temperatură ambiantă specifică Tj înseamnă temperatura ambiantă Tj minus 5 °C împărțită la temperatura ambiantă de referință minus 5 °C și, pentru temperatură medie, înmulțită cu 0,4 și adunată cu 0,6, iar pentru temperatură joasă, înmulțită cu 0,2 și adunată cu 0,8. Pentru temperaturi ambiante mai mari decât temperatura ambiantă de referință, raportul sarcinii parțiale este 1. Pentru temperaturi ambiante mai mici de 5 °C, raportul sarcinii parțiale este 0,6 pentru temperatură medie și 0,8 pentru temperatură joasă. Raportul sarcinii parțiale poate fi exprimat cu trei zecimale sau în procente, după înmulțirea cu 100, cu o zecimală;

21.

„consumul anual de energie electrică” se calculează ca suma rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval și coeficientul de performanță corespunzător specific unui interval, înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval;

22.

„temperatură ambiantă” înseamnă temperatura termometrului uscat, exprimată în grade Celsius;

23.

„interval” (binj ) înseamnă o combinație dintre o temperatură ambiantă Tj și numărul de ore per interval hj, conform tabelului 6 din anexa VI;

24.

„ore per interval” (hj ) înseamnă numărul de ore pe an în care se atinge o anumită temperatură ambiantă pentru fiecare interval, conform tabelului 6 din anexa VI;

25.

„temperatură ambiantă de referință” înseamnă temperatura ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care raportul sarcinii parțiale este egal cu 1. Această temperatură este stabilită la 32 °C;

26.

„coeficient de performanță specific unui interval” (COPj ) înseamnă coeficientul de performanță pentru fiecare interval din an, derivat din sarcina parțială, din cererea de răcire declarată și din coeficientul de performanță declarat pentru anumite intervale specificate și calculat pentru alte intervale prin interpolare liniară, corectat acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare;

27.

„cerere de răcire declarată” înseamnă cererea de răcire la un număr limitat de intervale specificate, calculată înmulțind capacitatea nominală de răcire cu raportul sarcinii parțiale corespunzător;

28.

„coeficient de performanță declarat” înseamnă coeficientul de performanță pentru un număr limitat de intervale specificate, calculat împărțind capacitatea de răcire declarată la puterea de intrare declarată;

29.

„capacitate de răcire declarată” înseamnă capacitatea de răcire pe care o furnizează unitatea pentru a satisface cererea de răcire specifică pentru un număr limitat de intervale specificate, exprimată în kW, cu două zecimale;

30.

„putere de intrare declarată” înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie unitatea de a condensare pentru a satisface capacitatea de răcire declarată, exprimată în kW, cu două zecimale;

31.

„coeficientul de degradare” (Cdc) este stabilit la 0,25 și reprezintă nivelul pierderii de eficiență cauzate de eventualele cicluri pornit/oprit ale unității de condensare necesare pentru a satisface sarcina parțială cerută în cazul în care controlul capacității unității nu poate descărca până la sarcina parțială cerută;

32.

„controlul capacității” înseamnă caracteristica unei unități de condensare de a-și modifica capacitatea prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca fiind „fix” dacă unitatea nu își poate schimba debitul volumetric, „progresiv” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de maximum două trepte, sau „variabil” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de trei sau mai multe trepte;

33.

„capacitate nominală de răcire” (PA ), exprimată în kW, cu două zecimale, înseamnă capacitatea de răcire pe care o poate atinge răcitorul pentru procese, când funcționează în sarcină maximă, măsurată în condiții nominale standard, cu temperatura ambiantă de referință stabilită la 35 °C pentru răcitoarele cu aer și cu temperatura apei la intrarea în condensator de 30 °C pentru răcitoarele cu apă;

34.

„putere nominală de intrare” (DA ) înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul pentru procese [inclusiv compresorul, ventilatorul (ventilatoarele) sau pompa (pompele) condensatorului, pompa (pompele) evaporatorului și eventualele dispozitive auxiliare] pentru a atinge capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW, cu două zecimale;

35.

„rată nominală de eficiență energetică” (EERA ) înseamnă capacitatea nominală de răcire, exprimată în kW, împărțită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale;

36.

„rată de performanță energetică sezonieră” (SEPR) este rata de eficiență a unui răcitor pentru procese pentru răcire în condiții nominale standard, reprezentative pentru variațiile de sarcină și temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, și calculată ca raport între cererea anuală de răcire și consumul anual de energie electrică, exprimată cu două zecimale;

37.

„cerere anuală de răcire” înseamnă suma tuturor cererilor de răcire specifice unui interval înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval;

38.

„cerere de răcire specifică unui interval” înseamnă capacitatea nominală de răcire înmulțită cu raportul sarcinii parțiale, pentru fiecare interval din an, exprimată în kW, cu două zecimale;

39.

„sarcină parțială” [Pc(Tj)] înseamnă sarcina de răcire la o temperatură ambiantă specifică Tj calculată ca sarcina totală înmulțită cu raportul sarcinii parțiale corespunzător aceleiași temperaturi ambiante Tj, exprimată în kW cu două zecimale;

40.

„raportul sarcinii parțiale” [PR(Tj)] la o anumită temperatură ambiantă Tj înseamnă:

Raportul sarcinii parțiale poate fi exprimat cu trei zecimale sau în procente, după înmulțirea cu 100, cu o zecimală;

41.

„consumul anual de energie electrică” se calculează ca suma rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval și rata corespunzătoare de eficiență energetică specifică unui interval, înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval;

42.

„temperatură ambiantă” înseamnă:

43.

„interval” (binj ) înseamnă o combinație dintre o temperatură ambiantă Tj și numărul de ore per interval hj, conform anexei VIII;

44.

„ore per interval” (hj ) înseamnă numărul de ore pe an în care se atinge o anumită temperatură ambiantă pentru fiecare interval, conform anexei VIII;

45.

„temperatură ambiantă de referință” înseamnă temperatura ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care raportul sarcinii parțiale este egal cu 1. Această temperatură este stabilită la 35 °C. Pentru răcitoarele pentru procese cu răcire cu aer, temperatura aerului la intrarea în condensator este de 35 °C, iar pentru răcitoarele pentru procese cu răcire cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este de 30 °C;

46.

„rată de eficiență energetică specifică unui interval” (EERj ) înseamnă rata de eficiență energetică pentru fiecare interval din an, derivată din sarcina parțială, din cererea de răcire declarată și din rata de eficiență energetică declarată pentru anumite intervale specificate și calculată pentru alte intervale prin interpolare liniară, corectată acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare;

47.

„cerere de răcire declarată” înseamnă cererea de răcire la un număr limitat de intervale specificate, calculată înmulțind capacitatea nominală de răcire cu raportul sarcinii parțiale corespunzător;

48.

„rată de eficiență energetică declarată” înseamnă rata de eficiență energetică pentru un număr limitat de intervale specificate;

49.

„putere de intrare declarată” înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul pentru procese pentru a satisface capacitatea de răcire declarată;

50.

„capacitate de răcire declarată” înseamnă capacitatea de răcire furnizată de răcitor pentru a satisface cererea de răcire declarată;

51.

„coeficient de degradare” (Cc) înseamnă măsura pierderii de eficiență cauzate de ciclurile pornit/oprit ale răcitoarelor pentru procese în sarcină parțială; dacă Cc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit este Cc = 0,9;

52.

„controlul capacității” înseamnă caracteristica unui răcitor pentru procese de a-și modifica capacitatea prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca fiind „fix” dacă răcitorul pentru procese nu își poate schimba debitul volumetric, „progresiv” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de maximum două trepte, sau „variabil” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de trei sau mai multe trepte;

53.

„potențial de încălzire globală” (global warming potential, GWP) înseamnă măsura în care se estimează că 1 kg de agent frigorific introdus în ciclul de refrigerare bazat pe compresia vaporilor contribuie la încălzirea globală, exprimat în kg de echivalent CO2 pe o perioadă de 100 de ani;

54.

pentru agenții frigorifici fluorurați, valorile GWP sunt cele publicate în cel de al patrulea raport de evaluare adoptat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) (1) (valorile GWP pe o perioadă de 100 de ani stabilite de IPCC în 2007);

55.

pentru gazele nefluorurate, valorile GWP sunt cele publicate în prima evaluare a IPCC pe o perioadă de 100 de ani;

56.

Valorile GWP pentru amestecurile de agenți frigorifici se bazează pe formula din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 842/2006, cu valorile publicate în cel de al patrulea raport de evaluare adoptat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (valorile GWP pe o perioadă de 100 de ani stabilite de IPCC în 2007);

57.

pentru agenții frigorifici neincluși în referințele de mai sus, se utilizează ca referințe Raportul de evaluare din 2010 al Comitetului de evaluare științifică (2) instituit în temeiul Protocolului de la Montreal și Raportul UNEP 2010 privind echipamentele de refrigerare și de climatizare și pompele de căldură (3) sau un alt raport mai recent dacă este disponibil înainte de intrarea în vigoare.

(a)

Dulapurile frigorifice de depozitare profesionale care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu excepția dulapurilor frigorifice cu refrigerare intensă și a combinelor frigorifice, trebuie să respecte următoarele limite ale indicelui de eficiență energetică (EEI):

EEI al unui dulap frigorific de depozitare profesional se calculează în conformitate cu procedura descrisă în anexa III.

(b)

De la 1 iulie 2016, dulapurile frigorifice cu refrigerare intensă trebuie să aibă un EEI sub 115.

(a)

De la 1 iulie 2016, în manualul de instrucțiuni pentru instalatori și utilizatori finali, precum și pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor se prezintă următoarele informații despre produs referitoare la dulapurile frigorifice de depozitare profesionale:

Tabelul 1 de mai jos oferă, cu titlu indicativ, un mod de prezentare a informațiilor solicitate

Tabelul 1

Cerințe privind informațiile pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale

(b)

De la 1 iulie 2016, pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale trebuie să fie furnizată o secțiune cu site-urile internet cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor și altor profesioniști, ale reprezentanților autorizați ai producătorilor sau ale importatorilor, care conțin informații relevante pentru:

(c)

De la 1 iulie 2016, în manualul de instrucțiuni pentru instalatori și utilizatori finali, precum și pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor se prezintă următoarele informații indicative despre produs referitoare la dulapurile frigorifice de răcire și congelare rapidă:

(d)

În scopul evaluării conformității în temeiul articolului 4, documentația tehnică trebuie să conțină următoarele elemente:

1.

Pentru măsurătorile și calculele efectuate în scopul conformității și al verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau alte metode fiabile, exacte și reproductibile care țin seama de metodele de ultimă generație general recunoscute. În cazul dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, acestea trebuie să îndeplinească condițiile și parametrii tehnici stabiliți la punctele 2 și 3.

2.

Pentru stabilirea valorii consumului anual de energie și a indicelui de eficiență energetică pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale, măsurătorile se efectuează în următoarele condiții:

3.

Condițiile ambientale corespunzătoare claselor de climă 3, 4 și 5 sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Condiții ambientale ale claselor de climă 3, 4 și 5

(a)

De la 1 iulie 2016, coeficientului de performanță (COP) și rata de performanță energetică sezonieră (SEPR) a unităților de condensare nu trebuie să se situeze sub următoarele valori:

(b)

De la 1 iulie 2018, coeficientului de performanță (COP) și rata de performanță energetică sezonieră (SEPR) a unităților de condensare nu trebuie să se situeze sub următoarele valori:

(c)

Pentru unitățile de condensare destinate a fi încărcate cu un agent frigorific cu un potențial de încălzire globală mai mic de 150, valorile COP și SEPR pot fi cu maxim 15 % mai mici decât valorile indicate la punctul 1 litera (a) și cu maxim 10 % mai mici decât valorile indicate la punctul 1 litera (b).

(d)

Unitățile de condensare care pot să funcționeze atât la temperatură medie, cât și la temperatură joasă trebuie să fie în conformitate cu cerințele specifice fiecărei categorii pentru care sunt declarate.

(a)

manualele cu instrucțiuni pentru instalatori și utilizatori finali, precum și site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor trebuie să conțină elementele următoare:

(b)

trebuie să fie furnizată o secțiune cu site-urile internet cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor și altor profesioniști, ale reprezentanților autorizați ai producătorilor sau ale importatorilor, care conțin informații relevante pentru:

(c)

în scopul evaluării conformității în temeiul articolului 4, documentația tehnică trebuie să conțină următoarele elemente:

1.

Pentru măsurătorile și calculele efectuate în scopul conformității și al verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau alte metode fiabile, exacte și reproductibile care țin seama de metodele de ultimă generație general recunoscute. Acestea trebuie să îndeplinească condițiile și parametrii tehnici prevăzuți la punctul 2.

2.

Pentru a stabili valoarea capacității de răcire, a puterii de intrare, a coeficientului de performanță și a ratei de performanță energetică sezonieră, măsurările se efectuează în următoarele condiții:

(a)

De la 1 iulie 2016, rata de performanță energetică sezonieră (SEPR) aferentă răcitoarelor pentru procese nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

(b)

De la 1 iulie 2018, rata de performanță energetică sezonieră (SEPR) aferentă răcitoarelor pentru procese nu trebuie să scadă sub următoarele valori:

(c)

Pentru răcitoarele pentru procese destinate a fi încărcate cu un agent frigorific cu un potențial de încălzire globală mai mic de 150, valorile SEPR pot fi cu maxim 10 % mai mici decât valorile indicate la punctul 1 literele (a) și (b).

(a)

manualele cu instrucțiuni pentru instalatori și utilizatori finali, precum și site-urile web cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor trebuie să conțină elementele următoare:

(b)

trebuie să fie furnizată o secțiune cu site-urile internet cu acces liber ale producătorilor destinate instalatorilor și altor profesioniști, ale reprezentanților autorizați ai producătorilor sau ale importatorilor, care conțin informații relevante pentru:

(c)

în scopul evaluării conformității în temeiul articolului 4, documentația tehnică trebuie să conțină următoarele elemente:

1.

Pentru măsurătorile și calculele efectuate în scopul conformității și al verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, se utilizează standardele armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau alte metode fiabile, exacte și reproductibile care țin seama de metodele de ultimă generație general recunoscute. Acestea trebuie să îndeplinească condițiile și parametrii tehnici prevăzuți la punctele 2 și 3.

2.

Pentru a stabili valoarea capacității de răcire, a puterii de intrare, a ratei de eficiență energetică și a ratei de performanță energetică sezonieră, măsurătorile se efectuează în următoarele condiții:

1.

Autoritățile statelor membre supun încercării o singură unitate pentru fiecare model.

2.

Modelul este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa II dacă:

3.

Dacă nu se obține rezultatul menționat la punctul 2, autoritățile statelor membre aleg în mod aleatoriu pentru încercare încă trei unități din același model. Ca alternativă, cele trei unități suplimentare pot fi selectate dintr-unul sau mai multe modele diferite care au fost indicate ca produse echivalente în documentația tehnică.

4.

Modelul este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa II dacă:

5.

Dacă nu se obțin rezultatele menționate la punctul 4, modelul și toate celelalte modele echivalente de dulapuri frigorifice de depozitare profesionale sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. În termen de o lună de la luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritățile statului membru relevant furnizează autorităților celorlalte state membre și Comisiei rezultatele încercărilor și alte informații relevante.

1.

Autoritățile statelor membre supun încercării o singură unitate pentru fiecare model.

2.

Modelul de unitate de condensare este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa V dacă:

3.

Dacă nu se obține rezultatul menționat la punctul 2, autoritățile statelor membre aleg în mod aleatoriu pentru încercare încă trei unități din același model.

4.

Modelul de unitate de condensare este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa V dacă:

5.

Dacă nu se obțin rezultatele menționate la punctul 4, se consideră că modelul nu respectă dispozițiile prezentului regulament.

1.

Autoritățile statelor membre supun încercării o singură unitate pentru fiecare model.

2.

Modelul de răcitor pentru procese este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa VII dacă:

3.

Dacă nu se obține rezultatul menționat la punctul 2, autoritățile statelor membre aleg în mod aleatoriu pentru încercare încă trei unități din același model.

4.

Modelul de răcitor pentru procese este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa VII dacă:

5.

Dacă nu se obțin rezultatele menționate la punctul 4, se consideră că modelul nu respectă dispozițiile prezentului regulament.

1.

La data intrării în vigoare a prezentului regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piață pentru dulapurile frigorifice de depozitare profesionale, din punctul de vedere al indicelui de eficiență energetică (EEI), a fost identificată după cum urmează:

2.

La data intrării în vigoare a prezentului regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piață pentru unitățile de condensate, din punctul de vedere al coeficientului nominal de performanță și al ratei de performanță energetică sezonieră, a fost identificată după cum urmează:

3.

La data intrării în vigoare a prezentului regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piață pentru răcitoarele pentru procese, din punctul de vedere al ratei de performanță energetică sezonieră, a fost identificată după cum urmează: