20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1

(1)

Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS. Fiecare dintre cele două infrastructuri este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2)

Programul Galileo urmărește punerea în funcțiune și exploatarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii.

(3)

Programul EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit existente (denumite în continuare „GNSS”), precum și a semnalelor recepționate de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira.

(4)

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru programele Galileo și EGNOS.

(5)

Deoarece programele Galileo și EGNOS se află într-un stadiu avansat de dezvoltare implicând sisteme în etapă de exploatare, este necesar un instrument juridic specific, care să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța și securitatea, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare, precum și să promoveze utilizarea sistemelor.

(6)

Sistemele sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la o gamă largă de activități sociale și economice, inclusiv la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7)

Programele Galileo și EGNOS constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – atribuirea celui mai important rol competitivității și viabilității”. Acestea sunt menționate, de asemenea, în comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”. Programele respective, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(8)

Un mare număr de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de aceste sisteme în diferite domenii cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor. Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit aduce avantaje enorme economiei, societății și mediului înconjurător. Aceste avantaje socio-economice sunt defalcate în trei categorii principale: avantaje directe ce decurg din creșterea pieței spațiale, avantaje directe ce decurg din creșterea pieței din aval pentru aplicații și servicii bazate pe GNSS și avantaje indirecte ce decurg din apariția unor noi aplicații în alte sectoare, sau a unor transferuri de tehnologie către acestea, conducând la noi oportunități de piață în alte sectoare, creșteri ale productivității pe ansamblul sectorului și avantaje publice generate de reducerea poluării sau de niveluri îmbunătățite de siguranță și securitate.

(9)

Prin urmare, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sisteme. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sisteme, asigurându-se, totodată, menținerea încrederii populației în programele Galileo și EGNOS. Instrumentul adecvat de finanțare a activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea aplicațiilor bazate pe GNSS este Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare (denumit în continuare „Orizont 2020”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Totuși, o parte foarte specifică din amonte a activităților de cercetare și dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Cu toate acestea, o asemenea finanțare nu ar trebui, să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.

(10)

Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și să ducă la pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, ar trebui să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, dezvoltarea, desfășurarea și exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor Galileo și EGNOS în concordanță cu practicile standard.

(11)

Programul Galileo cuprinde o etapă de definire care a fost finalizată, o etapă de dezvoltare și de validare până în 2013, o etapă de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o etapă de exploatare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020. Primii patru sateliți operaționali au fost construiți și lansați în etapa de dezvoltare și validare, întreaga constelație de sateliți ar trebui finalizată în etapa de desfășurare, iar completarea ar trebui să aibă loc în etapa de exploatare. Infrastructura terestră aferentă ar trebui dezvoltată și utilizată în mod corespunzător.

(12)

Programul EGNOS se află în etapa de exploatare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011. În limita constrângerilor tehnice și financiare și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de sistemul EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Totuși, o astfel de extindere la alte regiuni ale lumii nu ar trebui finanțată din creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului (3) și nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii la toate teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

(13)

Conceptul inițial al serviciului privind siguranța vieții al Galileo, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a fost modificat pentru a se asigura interoperabilitatea cu alte GNSS, pentru a se răspunde în mod eficace necesităților utilizatorilor serviciului privind siguranța vieții și pentru a se reduce complexitatea, riscurile și costurile infrastructurii necesare.

(14)

Pentru a maximiza utilizarea serviciului privind siguranța vieții al EGNOS, acesta ar trebui să fie oferit fără taxe de utilizare directe. De asemenea, Serviciul public reglementat al Galileo (PRS) ar trebui oferit în mod gratuit următorilor participanți la PRS, în sensul Deciziei nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5): statele membre, Consiliul, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) și agențiile Uniunii autorizate în mod corespunzător. Absența costurilor nu ar trebui înțeleasă ca aducând atingere prevederilor privind costul funcționării unei autorități PRS competente, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 1104/2011/UE.

(15)

În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice.

(16)

Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor Galileo și EGNOS, este necesar să se prevadă că Uniunea deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor respective. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispozițiile referitoare la proprietatea activelor necorporale stabilite prin prezentul regulament nu reglementează drepturile necorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale relevante. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat necesar pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția părților terțe sau să dispună de acestea. În special, Uniunea ar trebui să poată transfera către părți terțe proprietatea sau poate concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile desfășurate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Pentru a facilita preluarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programele Galileo și EGNOS și aparținând Uniunii, inclusiv pe plan economic și social.

(17)

Activele create sau dezvoltate în afara programelor Galileo și EGNOS nu sunt afectate de dispozițiile privind proprietatea stabilite în prezentul regulament. Totuși, aceste active ar putea, ocazional, să fie relevante pentru desfășurarea programelor. Pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii în afara programelor Galileo și EGNOS, Comisia ar trebui să încurajeze țările terțe să îi atragă atenția asupra activelor necorporale pertinente și, în cazul în care acestea ar fi avantajoase pentru programe, ar trebui să negocieze termeni cu privire la utilizarea corespunzătoare a acestora.

(18)

Etapele de desfășurare și exploatare a programului Galileo și etapa de exploatare a programului EGNOS ar trebui să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor Galileo și EGNOS fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare legate de potențialele obiective specifice ale statelor membre în cauză. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(19)

Pentru a garanta continuitatea și stabilitatea programelor Galileo și EGNOS și ținând seama de dimensiunea europeană a acestora și de valoarea lor adăugată europeană intrinsecă, este nevoie de finanțare suficientă și consecventă în cadrul perioadelor de planificare financiară. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării etapei de desfășurare a programului Galileo, precum și a etapelor de exploatare ale programelor Galileo și EGNOS.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 alocă maximum 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programele Galileo și EGNOS în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Pentru claritate și pentru a facilita controlarea costurilor, această sumă totală ar trebui defalcată pe categorii diferite. Cu toate acestea, în interesul flexibilității și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programelor, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta. Programul activităților ar trebui să cuprindă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile serviciilor capabile să ofere o astfel de protecție ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor Galileo și EGNOS în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei maxime menționată mai sus și fixată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. O astfel de contribuție ar trebui utilizată numai pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor Galileo și EGNOS, un pachet financiar care constituie valoarea de referință principală, în sensul punctului 17 al Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară (7) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(21)

Ar trebui să fie specificate în prezentul regulament activitățile pentru care urmează să fie acordate credite bugetare ale Uniunii programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale etapei de exploatare a programului respectiv, precum și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS, în special sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare ale elementelor fundamentale, precum chipset-urile și receptoare bazate pe Galileo, inclusiv, după caz, module de software pentru monitorizarea poziționării și integrității. Aceste elemente constituie interfața dintre serviciile oferite de infrastructuri și aplicațiile din aval și facilitează dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Dezvoltarea lor acționează ca un catalizator pentru maximizarea avantajelor socio-economice deoarece facilitează introducerea pe piață a serviciilor oferite. Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a costurilor.

(22)

Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de exploatare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014 – 2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii, având în vedere activitatea serviciilor sau faptul că sistemele sunt în proprietatea Uniunii, în special pentru cazurile de funcționare defectuoasă a sistemelor. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(23)

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate pentru Orizont 2020, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor Galileo și EGNOS, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Comisia ar trebui să asigure transparența și claritatea în ce privește diferitele surse de finanțare pentru diferite aspecte ale programelor.

(24)

Ar trebui, de asemenea, ca veniturile generate de sisteme, provenite, în special din serviciile comerciale furnizate de sistemul instituit în cadrul programului Galileo, să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea parțială a investițiilor realizate în prealabil de aceasta, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(25)

Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor Galileo și EGNOS în trecut, ar trebui intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri și/sau întârzieri suplimentare, astfel cum a fost solicitat de Parlamentul European prin Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare (8) și prin concluziile Consiliului din 31 martie 2011 și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(26)

Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS necesită, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a responsabilităților și sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană (ESA), iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(27)

Dat fiind că Comisia reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor Galileo și EGNOS și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor respective și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și să garanteze o distribuție clară a responsabilităților și sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și ESA. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, sarcini specifice. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(28)

Având în vedere importanța pentru programele Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre a sistemelor și impactul acesteia asupra securității acestora, stabilirea situării acestei infrastructuri ar trebui să fie una dintre sarcinile specifice atribuite Comisiei. Desfășurarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să continue să urmeze un proces deschis și transparent. Stabilirea situării unei astfel de infrastructuri ar trebui să se efectueze ținând seama de limitările geografice și tehnice asociate cu distribuirea geografică optimă a acestei infrastructuri terestre și prezența posibilă a unor instalații și echipamente existente adecvate sarcinilor relevante, precum și asigurând conformitatea cu nevoile de securitate ale fiecărei stații terestre și cu cerințele naționale în materie de securitate ale fiecărui stat membru.

(29)

Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și al executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor și de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă. De asemenea, ar trebui să contribuie la promovarea și comercializarea sistemelor, inclusiv prin stabilirea unor legături cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai serviciilor furnizate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, și ar trebui să strângă informații cu privire la cerințele și evoluțiile de pe piața radionavigației prin satelit. În plus, este necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, în special sarcinile legate de etapele de exploatare a sistemelor, inclusiv gestionarea operațională a programelor, promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit și promovarea dezvoltării elementelor fundamentale legate de programe. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, respectivele acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

Transferul responsabilității pentru sarcinile legate de gestionarea operațională și exploatarea programelor Galileo și EGNOS către Agenția GNSS European ar trebui să fie treptat și condiționat de finalizarea cu succes a unei examinări adecvate a transferului, precum și de disponibilitatea Agenției GNSS European de a prelua aceste sarcini pentru a asigura continuitatea programelor respective. Pentru EGNOS, acest transfer ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2014; pentru Galileo, se așteaptă ca acesta să aibă loc în 2016.

(30)

Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo, Uniunea ar trebui să încheie un acord de delegare cu ASE în care să stabilească sarcinile acesteia în etapa respectivă. În calitate de reprezentant al Uniunii, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia acest acord de delegare în termen de șase luni de la data aplicării prezentului Regulament. Pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care ESA ar fi o agenție a Uniunii.

(31)

Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui să încheie acorduri de lucru cu ESA, în care să stabilească sarcinile acesteia din urmă în dezvoltarea generațiilor viitoare de sisteme și în furnizarea de sprijin tehnic în raport cu generația actuală de sisteme. Acordurile respective ar trebui să fie conforme Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Ele nu ar trebui să includă rolul ESA în ceea ce privește activitățile referitoare la cercetare și la dezvoltarea tehnologică, și la etapele timpurii ale evoluției, precum și activitățile de cercetare referitoare la infrastructurile create în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Astfel de activități ar trebui finanțate în afara bugetului alocat programelor, de exemplu, prin fonduri alocate pentru Orizont 2020.

(32)

Responsabilitatea derulării programelor Galileo și EGNOS include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului (10), care trebuie să fie revizuită pentru a reflecta adaptarea la evoluția programelor Galileo și EGNOS, la guvernanța acestora și la modificările Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene rezultate din Tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(33)

În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu experții relevanți din statele membre în domeniul securității în ce privește chestiunile legate de securitate.

(34)

Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11). Comisia ar trebui să asigure că SEAE este pe deplin asociat activităților sale în punerea în aplicare a sarcinilor referitoare la securitate în domeniul relațiilor externe. În acest scop, ar trebui să se acorde SEAE tot sprijinul tehnic necesar.

(35)

Pentru a asigura circularea în condiții de securitate a informațiilor, în cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament, reglementările de securitate pertinente ar trebui să ofere un grad de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent celui asigurat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia Comisiei 2001/844/CE, CECO, Euratom (12) și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE a Consiliului (13). Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate UE referitoare la programele Galileo și EGNOS. Reglementările în materie de securitate ale ESA și Decizia din 15 iunie 2011 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (14) ar trebui considerate ca fiind echivalente cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE.

(36)

Prezentul regulament nu aduce atingere normelor existente și viitoare privind accesul la documente adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui înțeles ca impunând o obligație statelor membre de a ignora cerințele lor constituționale în ceea ce privește accesul la documente.

(37)

Pentru alocarea fondurilor Uniunii atribuite programelor Galileo și EGNOS, cu un plafon total pe care Comisia nu ar trebui să îl depășească, ar trebui să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contracte pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă relevantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(38)

Întrucât programele Galileo și EGNOS vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor respective ar trebui să respecte normele Uniunii privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri de poziție dominantă sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de radionavigația prin satelit în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Riscul executării deficitare a contractului sau al neexecutării ar trebui diminuat pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionărilor și a furnizării de servicii.

În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(39)

Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului său operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, oricând acest lucru este adecvat, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire cel mai avantajos din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.

(40)

Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele Galileo și EGNOS, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(41)

Este necesar să fie observat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS sau a serviciilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre înființate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, precum și cu alte organisme și autorități de reglementare internaționale pentru a asigura că spectrul radio necesar sistemului instituit în cadrul programului Galileo este disponibil și protejat pentru a permite dezvoltarea și punerea în aplicare integrale ale aplicațiilor bazate pe acest sistem, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(42)

Având în vedere caracterul global al sistemelor, este esențial ca Uniunea să încheie acorduri cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în cadrul programelor Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a trata anumite chestiuni legate de securitate și taxe, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor Galileo și EGNOS. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul SEAE, al ESA și al Agenției GNSS European.

(43)

Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Alte entități implicate în guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(44)

Uniunea are la bază respectarea drepturilor fundamentale și în special a articolului 7 și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care sunt recunoscute în mod clar dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul programelor Galileo și EGNOS ar trebui să fie asigurată.

(45)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni de ordin administrativ și financiar în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(46)

Este necesar, de asemenea, să se asigure ca Parlamentul European și Consiliul sunt informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, în special cu privire la gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo publicată împreună cu prezentul regulament.

(47)

Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS.

(48)

Pentru a garanta securitatea sistemelor și a funcționării acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește obiectivele de înalt nivel necesare asigurării securității sistemelor și a funcționării acestora. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(49)

Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(50)

Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programelor Galileo și EGNOS, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”) instituit pentru a oferi asistență Comisiei. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului sub rezerva restricțiilor în materie de securitate, în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai ESA, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(51)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume punerea în aplicare și exploatarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(52)

Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului (17) și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006. Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(53)

Ținând cont de necesitatea evaluării programelor Galileo și EGNOS, de numărul modificărilor care trebuie efectuate în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și din motive de claritate și securitate juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

(a)

oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

(b)

contribuția, prin intermediul semnalelor serviciului deschis Galileo și/sau în cooperare cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, la serviciile de monitorizare a integrității destinate utilizatorilor aplicațiilor privind siguranța vieții în conformitate cu standardele internaționale;

(c)

oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(d)

oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate. Chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie;

(e)

contribuția la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

(a)

oferirea unui serviciu deschis (OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului EGNOS;

(b)

oferirea unui „serviciu de diseminare de informații cu caracter comercial”, și anume „EGNOS Data Access Service” (EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul său deschis;

(c)

oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde în special cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate sau de semnale „în cadrul și în afara limitelor de toleranță” în sisteme îmbunătățite de sistemul EGNOS în zona de acoperire.

(a)

o etapă de definire în cursul căreia a fost proiectată structura sistemului și au fost determinate componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001;

(b)

o etapă de dezvoltare și de validare, programată să fie finalizată până la 31 decembrie 2013, care cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită;

(c)

o etapă de desfășurare care trebuie să se încheie până la 31 decembrie 2020 și care cuprinde:

(d)

o etapă de exploatare care cuprinde:

(a)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(b)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, site-uri și instalații de asistență, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(c)

dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(d)

operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(e)

furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(f)

totalitatea elementelor care asigură fiabilitatea sistemului și a operării acestuia;

(g)

activități de coordonare legate de îndeplinirea obiectivelor specifice în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf.

(a)

finalizarea etapei de desfășurare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (c);

(b)

etapa de exploatare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (d);

(c)

etapa de exploatare a programului EGNOS menționate la articolul 4;

(d)

gestionarea și monitorizarea programelor Galileo și EGNOS.

(a)

studiile și reuniunile experților;

(b)

activitățile de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici relevante ale Uniunii;

(c)

rețelele de tehnologie a informațiilor („IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații;

(d)

orice altă formă de asistență tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea programelor.

(a)

pentru activitățile menționate la litera (a) de la articolul 7 alineatul (1), 1 930 milioane EUR;

(b)

pentru activitățile menționate la litera (b) de la articolul 7 alineatul (1), 3 000 milioane EUR;

(c)

pentru activitățile menționate la litera (c) de la articolul 7 alineatul (1), 1 580 milioane EUR;

(d)

pentru activitățile menționate la litera (d) de la articolul 7 alineatul (1), precum și la articolul 7 alineatul (2), 561,73 milioane EUR.

(a)

repartizarea strictă a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și ESA, sub responsabilitatea generală a Comisiei;

(b)

cooperarea sinceră între entitățile menționate la litera (a) și statele membre;

(c)

controlul ferm al programelor, inclusiv pentru respectarea strictă a costurilor și a termenelor de către toate entitățile implicate, în cadrul domeniilor lor de competență, în ceea ce privește obiectivele programelor Galileo și EGNOS;

(d)

optimizarea și raționalizarea utilizării structurilor existente, în vederea prevenirii unor eventuale duplicări în ceea ce privește expertiza tehnică;

(e)

utilizarea de sisteme și tehnici de gestionare a proiectelor bazate pe cele mai bune practici pentru a supraveghea punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS, în lumina cerințelor specifice și cu sprijinul experților din domeniu.

(a)

asigură o distribuție clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în programele Galileo și EGNOS și încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor de delegare, Agenției GNSS European și ESA sarcinile menționate la articolul 14 alineatul (2) și, respectiv, articolul 15;

(b)

asigură punerea în aplicare la timp a programelor Galileo și EGNOS în limitele resurselor alocate programelor și în conformitate cu obiectivele menționate la articolul 2.

În acest scop, instituie și pun în aplicare instrumentele corespunzătoare și măsurile structurale necesare pentru identificarea, controlul, atenuarea și monitorizarea riscurilor asociate programelor;

(c)

gestionează, în numele Uniunii și în domeniul său de competență, relațiile cu țările terțe și organizațiile internaționale;

(d)

furnizează statelor membre și Parlamentului European, la timp, toate informațiile relevante referitoare la programele Galileo și EGNOS, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de exploatare anuale ale fiecărui element semnificativ al infrastructurii Galileo, veniturile, calendarul și performanța, precum și o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor menționate la litera (e) de la articolul 11;

(e)

evaluează posibilitățile de promovare și de asigurare a utilizării sistemelor europene de radionavigație prin satelit în cadrul diferitelor sectoare economice, inclusiv analizând modalitățile de fructificare a beneficiilor generate de sisteme.

(a)

gestionarea și reducerea riscurilor inerente desfășurării programelor Galileo și EGNOS;

(b)

definirea etapelor de decizie determinante pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor;

(c)

poziționarea infrastructurii terestre a sistemelor în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea funcționării acesteia;

(d)

determinarea specificațiilor tehnice și operaționale necesare pentru îndeplinirea funcțiilor menționate la literele (b) și (c) de la articolul 2 alineatul (4) și pentru punerea în aplicare a evoluțiilor sistemelor.

(a)

ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări în toate programele a cerințelor și standardelor în materie de securitate;

(b)

asigură că efectul global al acestor cerințe și standarde va susține desfășurarea cu succes a programelor, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul;

(c)

stabilește mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate;

(d)

ține seama de cerințele și standardele în materie de securitate care sunt în vigoare pentru a nu scădea nivelul general de securitate și a nu afecta funcționarea sistemelor existente bazate pe respectivele standarde și cerințe.

(a)

asigură, în ceea ce privește securitatea programelor Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere articolelor 13 și 16:

(b)

îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 5 din Decizia nr. 1104/2011/UE și asistă Comisia în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din decizia respectivă;

(c)

contribuie, în contextul etapei de desfășurare și al etapei de exploatare a programului Galileo și al etapei de exploatare a programului EGNOS, la promovarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), inclusiv prin efectuarea analizelor de piață necesare, în special prin intermediul raportului de piață elaborat anual de Agenția GNSS European privind piața aplicațiilor și serviciilor, prin stabilirea de contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai sistemelor în vederea colectării de informații cu privire la nevoile lor, prin urmărirea evoluțiilor piețelor de radionavigație prin satelit din aval, precum și prin elaborarea unui plan de acțiune pentru preluarea de către comunitatea utilizatorilor a serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), care să cuprindă în special acțiuni relevante legate de standardizare și acreditare.

(a)

activitățile operaționale, inclusiv legate de gestionarea infrastructurii sistemelor, întreținerea și îmbunătățirea continuă, operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor și furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5);

(b)

activitățile de dezvoltare și de desfășurare privind evoluția și viitoarele generații de sisteme, precum și contribuția la definirea evoluțiilor serviciilor, inclusiv activitățile referitoare la achiziții;

(c)

promovarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe sisteme, precum și sensibilizarea cu privire la aceste aplicații și servicii, inclusiv identificarea, conectarea și coordonarea rețelei de centre europene de excelență specializate în aplicații și servicii GNSS, utilizarea competențelor din sectorul public și cel privat, precum și evaluarea măsurilor legate de o astfel de promovare și sensibilizare;

(d)

promovarea dezvoltării elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele bazate pe Galileo.

(a)

conceperea, proiectarea, monitorizarea, achizițiile și validarea în cadrul dezvoltării viitoarelor generații de sisteme;

(b)

asistența tehnică în cadrul operării și întreținerii generației de sisteme existente.

(a)

fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE;

(b)

statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)

persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la programele Galileo și EGNOS numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)

fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale UE, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

(a)

promovarea în întreaga Uniune a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil din partea tuturor operatorilor economici, în special a celor care au intrat recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv prin încurajarea recurgerii la subcontractarea de către ofertanți;

(b)

evitarea posibilelor abuzuri de poziție dominantă și a dependenței de furnizori unici;

(c)

utilizarea investițiilor publice anterioare și a experienței acumulate, precum și a experienței și competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire, de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor Galileo și EGNOS, asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura competitivă de licitație;

(d)

urmărirea unei surse multiple de aprovizionare, oricând acest lucru este adecvat pentru asigurarea unui control general mai bun asupra programelor Galileo și EGNOS, a costurilor și a calendarelor acestora;

(e)

luarea în considerare, oricând acest lucru este adecvat, a costului total legat de durata de viață utilă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul licitației.

(a)

poate aduce acestei întreprinderi beneficii considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și, prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării principiului egalității de tratament sau

(b)

afectează condițiile normale de concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii sau executării contractelor.

(a)

contractul vizează elemente foarte complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare, implică riscuri tehnice importante; sau

(b)

din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

(a)

natura contractului, și anume dacă este vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în limita unui plafon tarifar;

(b)

pentru un contract plătit parțial cu costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor suplimentare;

(c)

cuantumul plafonului tarifar;

(d)

criteriile de atribuire, care trebuie să permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat, a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a costurilor respective și a beneficiilor menționate în ofertă;

(e)

tipul de majorare menționată la alineatul (1) care urmează să se aplice cheltuielilor;

(f)

normele și procedurile de stabilire a eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5);

(g)

normele contabile pe care trebuie să le respecte ofertanții;

(h)

în cazul unui contract plătit parțial cu costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț ferm și definitiv, parametrii acestei transformări.

(a)

sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot fi considerate ca fiind eligibile până la valoarea totală de cumpărare a acestora;

(b)

sunt menționate în bugetul estimativ eventual revizuit prin actele adiționale la contractul inițial;

(c)

sunt necesare pentru executarea contractului;

(d)

rezultă din executarea contractului și sunt direct imputabile acesteia;

(e)

pot fi identificate și verificate, sunt înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și în contract;

(f)

respectă dreptul fiscal și social aplicabil;

(g)

nu sunt exceptate de la termenii contractului;

(h)

sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

(a)

stabilește cel mai realist plafon tarifar, permițând în același timp o flexibilitate necesară integrării riscurilor sale tehnice;

(b)

transformă un contract plătit parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului, se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv. În acest scop, stabilește parametrii de conversie pentru trecerea de la un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm și definitiv;

(c)

pune în aplicare măsuri de urmărire și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare a costurilor;

(d)

stabilește principiile, instrumentele și procedurile adecvate pentru executarea contractului, în special pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul executării contractului și pentru introducerea de acte adiționale la contract;

(e)

verifică dacă contractantul și subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute în contract și obligația de a furniza documentele contabile care trebuie să aibă forță probantă;

(f)

asigură în permanență, în cursul executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și procedurilor menționate la litera (d).

(a)

să nu schimbe obiectul contractului;

(b)

să nu perturbe echilibrul economic al contractului;

(c)

să nu introducă condiții care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta decât cea reținută inițial.

(a)

o prezentare generală a alocării și utilizării fondurilor alocate programelor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (4);

(b)

informații privind strategia de gestionare a costurilor adoptată de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6);

(c)

o evaluare a gestionării drepturilor de proprietate intelectuală;

(d)

o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor, inclusiv a sistemelor și tehnicilor de gestionare a riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (2) la litera (d);

(e)

o evaluare a măsurilor luate pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programelor.

(a)

orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli realizată în temeiul articolului 9 alineatul (3);

(b)

eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea articolului 8 alineatul (2) asupra programelor Galileo și EGNOS.

(a)

îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor;

(b)

eficacitatea utilizării resurselor;

(c)

valoarea adăugată europeană.

(a)

în ceea ce privește Galileo și referitor la:

(b)

în ceea ce privește EGNOS și referitor la: