EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Un angajament reînnoit în Irak

Legal status of the document This summary has been archived and will not be updated, because the summarised document is no longer in force or does not reflect the current situation.

Un angajament reînnoit în Irak

Comisia propune un angajament reînnoit al Uniunii Europene (UE) în Irak prin întocmirea unui bilanţ al angajamentului UE începând din 2004 în faţa provocărilor cu care Irakul trebuie să se confrunte în continuare pentru restabilirea securităţii. Cadrul dialogului şi al cooperării dintre cei doi parteneri se bazează pe recomandările şi obiectivele pentru reconstrucţia politică, economică şi socială a Irakului. Principalele axe ale angajamentului se concentrează pe consolidarea statului de drept fondat pe respectarea comunităţilor şi capabil să furnizeze servicii de bază pentru populaţie, precum şi pe dezvoltarea economică bazată pe resurse proprii şi pe diversificarea economică a Irakului.

ACT

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament of 7 June 2006, "Recommendations for renewed European Union engagement with Iraq" [COM(2006) 283 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 7 iunie 2006, „Recomandări pentru un angajament reînnoit al Uniunii Europene faţă de Irak” [COM(2006) 283 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Comisia propune un angajament reînnoit al UE în Irak pe baza evaluării situaţiei din această ţară şi a relaţiilor dintre cei doi parteneri de la cadrul de angajament definit în 2004.

Procesul politic şi constituţional din Irak a continuat cu formarea primului guvern, alegerile din 2005 şi cu noua constituţie. Cu toate acestea, Irakul se confruntă în continuare cu instabilitate, insecuritate şi tensiuni politice.

În acest context, factorii determinanţi pentru un angajament sporit al UE sunt respectarea componentelor etnice şi confesionale în procesul politic şi securitatea.

PROVOCĂRI PENTRU IRAK

Principalele provocări cu care trebuie să se confrunte noul guvern irakian sunt interdependente şi sunt atât de natură economică, cât şi politică. Populaţia este principalul destinatar al unui răspuns adecvat la aceste provocări, care trebuie să includă o mai bună administrare, stabilitate economică şi creştere durabilă, pentru consolidarea democraţiei şi stimularea economiei.

Consolidarea democraţiei şi întărirea societăţii civile

Continuarea procesului de democratizare implică întărirea fundamentelor democratice. La organizarea alegerilor locale şi regionale şi a referendumului privind constituţia trebuie să se adauge creşterea participării societăţii civile şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Coeziunea naţională presupune respectarea componentelor etnice şi confesionale. Alegerea modelului de guvernare şi aplicarea acestuia în cadrul administraţiei publice vor fi cruciale, aşa cum o demonstrează constituirea unui guvern de unitate naţională. Cu toate acestea, reconcilierea naţională rămâne esenţială, în special pentru garantarea integrităţii teritoriale a ţării şi pentru evitarea repercusiunilor negative asupra statelor vecine.

Consolidarea securităţii şi a statului de drept sunt indisociabile. Violenţa în numele religiei, ineficienţa forţelor de securitate, criminalitatea organizată şi violenţele de stradă sunt factori de insecuritate şi de migraţie. De aceea, sunt esenţiale iniţiativele de dezarmare, de demobilizare şi de reintegrare (DDR), combaterea încălcării drepturilor omului şi a strămutării comunităţilor şi restabilirea încrederii.

Baze pentru o dezvoltare economică viabilă

Relansarea activităţii economice implică servicii de bază viabile, crearea de locuri de muncă şi de activităţi generatoare de venit. Acestea vor avea un impact pozitiv asupra securităţii, calităţii vieţii populaţiei şi utilizării capitalului uman.

Implementarea unui cadru administrativ eficace va garanta o bună gestionare a economiei, furnizarea de servicii publice esenţiale, precum şi elaborarea şi punerea în aplicare de politici. Reforma administraţiei publice, pe care comunitatea internaţională o sprijină, va permite modernizarea funcţiei publice şi îmbunătăţirea competenţelor.

Dezvoltarea economică a Irakului ar trebui să se bazeze pe:

  • resursele sale energetice. Importantele resurse de petrol şi gaze naturale rămân în mare măsură neexploatate (infrastructuri şi capacităţi învechite, lipsa transparenţei, deturnări şi trafic), în timp ce ţara este foarte vulnerabilă din cauza dependenţei sale de veniturile din petrol şi a factorilor economici externi;
  • diversificarea sa economică, reprezentând un factor de prosperitate (apa, agricultura). Aceste sectoare pot genera venituri, crea locuri de muncă şi încuraja investiţiile, cu condiţia să existe un cadru de reglementare şi bugetar sigur.

RECOMANDĂRI PRIVIND SPRIJINUL DIN PARTEA UE

Irakul dispune de un bogat potenţial datorită resurselor sale umane, naturale şi culturale care pot contribui la stabilitatea şi prosperitatea sa.

Stabilitatea şi prosperitatea Irakului sunt esenţiale şi pentru vecinii săi şi pentru partenerii internaţionali, inclusiv pentru UE, din motive politice, economice, de securitate şi energetice. În acest context, UE se află într-o poziţie bună pentru a sprijini Irakul, date fiind proximitatea sa geografică, rolul său internaţional sau experienţa sa în situaţii post-conflict. În plus, instrumentele de care dispune, cum ar fi dialogul politic, asistenţa financiară, cooperarea în domeniul statului de drept şi relaţiile cu Irakul constituie tot atâtea atuuri pentru angajamentul său.

Pe termen scurt, angajamentul UE trebuie să se concentreze pe obiective precise şi rezultate tangibile pentru a avea suficient impact. Cu toate acestea, propria voinţă a Irakului şi evoluţia securităţii vor fi determinante pentru natura angajamentului UE. Acest angajament trebuie să garanteze, deopotrivă, complementaritatea acţiunilor UE şi sprijinirea acţiunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale altor protagonişti internaţionali.

Un guvern democratic deschis comunităţilor

Este esenţială componenţa multietnică şi multiconfesională a guvernului şi a administraţiei. Respectarea procesului electoral este, de asemenea, un alt mijloc de a restabili încrederea.

UE va sprijini instituţiile naţionale, regionale şi locale, precum şi societatea civilă şi va contribui la asistenţa acordată de partenerii internaţionali în procesul politic. Acest sprijin ar putea viza:

  • relaţiile intercomunitare, în special strategiile şi iniţiativele pentru promovarea respectului, dialogului şi reconcilierii naţionale, luptând totodată împotriva sectarismului, precum şi politicile de sprijinire a unei administraţii multietnice şi multiconfesionale;
  • integritatea teritorială şi unitatea naţională a Irakului, promovând relaţiile cu protagoniştii din regiune şi cooperarea regională;
  • revizuirea constituţională, în care experienţa statelor membre va constitui o valoare adăugată, şi sprijinirea măsurilor ambiţioase privind dialogul şi informarea populaţiei;
  • instituţiile parlamentare şi democratice, prin măsuri de asistenţă, inclusiv tehnică, schimburi şi programe de înfrăţire pentru consolidarea capacităţilor acestora. Se poate acorda ajutor durabil şi Comisiei electorale independente şi altor organizaţii ale societăţii civile.

Statul de drept şi cultura drepturilor omului în favoarea securităţii

UE este deja angajată în acest tip de acţiuni prin statele sale membre, dar şi prin propriile sale instrumente, cum ar fi misiunea Eujust Lex lansată în 2005. Această misiune, în cadrul politicii europene de securitate şi apărare (PESA), reuneşte toate părţile implicate pentru crearea unui sistem integrat în materie de stat de drept şi de justiţie penală.

Aceste experienţe constituie baza pentru:

  • pregătirea unui program în materie de stat de drept pentru consolidarea sistemului judiciar penal şi civil;
  • integrarea unei culturi a respectării drepturilor omului şi aplicarea convenţiilor internaţionale cu capacităţile adecvate pentru garantarea acestora;
  • activităţile de dezarmare, de demobilizare şi de reintegrare (DDR) (EN).

Cu toate acestea, angajamentul guvernului irakian presupune controlarea miliţiilor şi a grupurilor armate neguvernamentale, precum şi crearea unui cadru care să favorizeze acţiunile societăţii civile.

Servicii de bază şi locuri de muncă

Facilitarea accesului populaţiei la serviciile de bază cum sunt apa, educaţia, canalizarea, electricitatea sau sănătatea vor permite îmbunătăţirea calităţii vieţii şi instituirea unei stabilităţi durabile. Asistenţa comunitară şi colaborarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite contribuie în mare măsură la acest obiectiv, însă angajamentul guvernului irakian în favoarea dezvoltării sociale este indispensabil, în special pentru a garanta utilizarea eficientă a asistenţei furnizate. Strategia naţională de dezvoltare din 2004, odată actualizată, ar putea constitui o bază adecvată în acest sens.

Ocuparea forţei de muncă reprezintă o prioritate şi trebuie să beneficieze de un mediu favorabil pentru crearea de locuri de muncă şi pentru activităţile generatoare de venituri. Omogenizarea programelor de reconstrucţie, încurajarea creării de locuri de muncă în sectorul privat, inclusiv în întreprinderile mici şi mijlocii, şi diversificarea activităţilor economice constituie mijloace pentru crearea unui astfel de mediu.

Mecanisme destinate redresării economice şi prosperităţii

Guvernul irakian trebuie să se angajeze să realizeze reformele economice care vor contribui la relansarea dezvoltării şi la prosperitate, în special pentru a pune capăt corupţiei şi pentru a optimiza utilizarea resurselor.

Dialogul, programele de cooperare, schimbul de experienţe şi asistenţa financiară vor permite UE şi Irakului să progreseze în această direcţie, concentrându-se în special pe:

  • sectorul energetic. Acţiunea UE va sprijini atât cadrul intern, cât şi cadrul extern regional. Un cadru de reglementare şi financiar sigur va încuraja investiţiile, lupta împotriva corupţiei, împotriva criminalităţii organizate şi împotriva infracţiunilor. Stabilirea unor reţele regionale şi a unor dialoguri tehnice pentru dezvoltarea şi exportarea resurselor de petrol şi gaze va permite dezvoltarea cooperării regionale;
  • diversificarea economică şi un regim atractiv de schimburi comerciale şi investiţii. Negocierea unui acord de comerţ şi cooperare (ACC), care va apropia Irakul de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC (EN) (ES) (FR)), îmbunătăţirea accesului Irakului la piaţa europeană (sistemul generalizat de preferinţe), un angajament al Băncii Europene de Investiţii (BEI (DE) (EN) (FR)) şi asistenţa comunitară pentru consolidarea Băncii Centrale şi a Ministerului de Finanţe vor completa acest proces.

Un cadru administrativ eficient şi transparent

Irakul trebuie să continue reforma în domeniul administraţiei publice (structuri juridice, resurse umane, gestionare financiară eficientă etc.). Definirea unei foi de parcurs cu obiective şi criterii realizabile ar trebui să completeze angajamentele asumate de Irak faţă de partenerii internaţionali.

UE este în măsură să contribuie la acest proces cu experienţa în materie de consolidare a capacităţilor şi a instituţiilor pe care a dobândit-o în cadrul extinderii şi, într-un context mai general, prin acţiunea sa externă. În acest context, negocierea unui ACC cu Irak va completa cadrul de asistenţă furnizat de UE. Încurajând Irakul să creeze capacităţile necesare pentru a gestiona aplicarea acordului, ACC-ul va permite şi crearea de grupuri de lucru tehnice care vor constitui un cadru propice pentru schimburile de experienţe.

Context

Comunicarea din 2004 intitulată ”The European Union and Iraq: A Framework for Engagement” („Uniunea Europeană şi Irakul: un cadru pentru angajament”) şi scrisoarea de însoţire, semnată de comisarul responsabil de relaţii externe şi de Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate (PESC), defineau o strategie pe termen mediu pentru angajamentul UE faţă de Irak în urma desemnării guvernului interimar şi a adoptării Rezoluţiei 1546 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Această strategie pe termen mediu viza în principal dezvoltarea unui Irak sigur, stabil şi democratic, în relaţii de pace cu vecinii săi, integrat în comunitatea internaţională şi cu o economie de piaţă deschisă şi viabilă. Angajamentul UE se traduce prin:

  • sprijinirea procesului politic şi constituţional (trimiterea de experţi, resurse pentru alegeri şi instituirea statului de drept) şi un angajament sporit faţă de conducerea politică irakiană (Declaraţia comună a UE şi a Irakului privind dialogul politic semnată la 21 septembrie 2005 (EN) (FR)), vizite ale Troicii, conferinţa internaţională organizată la Bruxelles în iunie 2005 cu sprijinul Uniunii Europene şi al Statelor Unite;
  • consolidarea relaţiilor bilaterale, prin deschiderea unei delegaţii a Comisiei şi propunerea de a iniţia negocieri în vederea încheierii unui ACC;
  • contribuţia la angajamentul internaţional prin acordarea de ajutor financiar substanţial, în special prin Fondul internaţional pentru reconstrucţia Irakului şi prin menţinerea unui contact strâns cu alţi parteneri internaţionali care sprijină Irakul.

ACTE CONEXE

Declaraţia din 22 iunie 2005 a Conferintei Internationale Bruxelles pentru Irak (EN) (FR)

Declaraţie comună UE-Irak din 21 septembrie 2005 privind dialogul politic (EN) (FR).

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament of 1 October 2003: "The Madrid Conference on Reconstruction in Iraq - 24 October 2003" [COM(2003) 575 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 1 octombrie 2003: „Conferinţa de la Madrid privind reconstrucţia în Irak – 24 octombrie 2003” [COM(2003) 575 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Ultima actualizare: 07.08.2007

Top