Regulamentul (CE) nr. 169/2009 stabilește normele de concurență ale UE care se aplică transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare.
Regulamentul (CE) nr. 718/1999, împreună cu modificarea Regulamentului (UE) nr. 546/2014, stabilește normele pentru o politică privind capacitatea flotelor UE.
Directiva 96/75/CE stabilește pașii necesari pentru realizarea contractelor de navlosire și de stabilire a prețurilor în UE.
Regulamentul (CE) nr. 1356/96 își propune să se asigure că operatorii care transportă mărfuri sau pasageri pe căi navigabile interioare au libertatea de a furniza aceste servicii de transport între țările UE.
Regulamentul (CEE) nr. 3921/91 stabilește condițiile în care transportatorii din afara UE sunt liberi să opereze servicii de transport pe căi navigabile interioare în UE.
Directiva 87/540/CEE vizează stabilirea unor condiții uniforme de acces la ocupația transportatorului, facilitând recunoașterea reciprocă a diplomelor și a altor calificări.
Regulamentul (CEE) nr. 2919/85 stabilește condițiile de acces la regimul rezervat prin Convenția revizuită privind navigația pe Rin a navelor care aparțin navigației pe Rin.
Regulamentul nr. 11 al Consiliului CEE are drept scop eradicarea discriminării în ceea ce privește tarifele și condițiile de transport.

ASPECTE-CHEIE

Cadrul legislativ pentru transportul pe căile navigabile interioare al UE (IWT) include legislația care acoperă diferite obiective care vizează împreună liberalizarea pieței transporturilor IWT prin:

asigurarea faptului că operatorii IWT au acces gratuit la toate căile navigabile interioare europene;
eliminarea practicilor de piață discriminatorii și neloiale, în special în ceea ce privește taxele și tarifele; și
crearea unor condiții echitabile de concurență prin reguli comune, inclusiv admiterea la ocupația transportatorului IWT.

Regulamentul (CE) nr. 169/2009 vizează armonizarea regulilor de concurență ale UE în domeniul transportului rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare, prin definirea scutirilor de la interzicerea acordurilor restrictive, a deciziilor sau a practicilor concertate care vizează realizarea de îmbunătățiri tehnice sau de cooperare tehnică prin:

echipamente de standardizare;
schimbul sau punerea în comun a personalului, echipamentelor, vehiculelor sau instalațiilor fixe;
stabilirea și aplicarea tarifelor inclusive pentru operațiuni succesive, complementare, de substituție sau de transport combinat, inclusiv tarife competitive speciale;
utilizarea celor mai raționale rute;
coordonarea orarelor de transport pentru rutele de legătură;
gruparea trimiterilor izolate;
stabilirea unor structuri tarifare uniforme, cu condiția ca aceste reguli să nu stabilească tarife și condiții.

Regulamentul exceptează, de asemenea, anumite întreprinderi mici și mijlocii.

Regulamentul (CE) nr. 718/1999 vizează stabilirea politicii comunitare a flotei pentru IWT în UE.

Acesta acoperă navele care transportă mărfuri comercial cu anumite scutiri, printre altele pentru navele care operează exclusiv pe Dunăre sau pentru navele care sunt utilizate pentru depozitarea mărfurilor sau dragare.
Este necesar ca țările UE cu tonaj de flotă de peste 100 000 de tone și cu căi navigabile conectate cu alte țări din UE să creeze un fond pentru căile navigabile interioare. Fiecare fond va avea un fond de rezervă cu conturi separate pentru nave pentru mărfuri uscate*, navele-cisternă* și remorcherele-împingătoare*. Aceste fonduri vor fi administrate de autoritățile naționale.
Fondul de rezervă poate fi utilizat:
- în cazul unei „perturbări grave a pieței” pe piața IWT (în sensul Directivei 96/75/CE, a se vedea mai jos) la cererea unei țări din UE; sau
- la cererea unanimă a organizațiilor care reprezintă IWT.

Regulamentul (CE) nr. 181/2008 stabilește modalitățile practice pentru punerea în aplicare a politicii UE privind capacitatea flotei, inclusiv rata contribuțiilor la fond.

Regulamentul de modificare (UE) nr. 546/2014, extinde domeniul de aplicare a măsurilor disponibile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 718/1999.

Directiva 96/75/CE include două seturi de măsuri politice:

să realizeze contracte de navlosire și prețuri negociate în mod liber în UE prin tranziția de la sistemul anterior de „navlosire prin rotație” pentru operațiunile de transport (la prețuri fixate anterior pe baza ordinii în care navele devin disponibile după descărcare);
să permită Comisiei Europene să ia măsuri în caz de perturbare gravă a pieței IWT, inclusiv, în special, măsuri menite să prevină orice nouă creștere a capacității de transport.

Regulamentul (CE) nr. 1356/96 are ca scop asigurarea faptului că operatorilor care transportă mărfuri sau pasageri pe căi navigabile interioare li se permite să efectueze operațiuni de transport între țările UE și să tranziteze prin acestea fără discriminare pe motiv de naționalitate sau de locul de stabilire, dacă:

sunt stabiliți legal într-o țară UE și au dreptul în acea țară să efectueze transport internațional de mărfuri sau de pasageri pe căile navigabile interioare și să utilizeze nave care sunt înregistrate într-o țară UE;
îndeplinesc condițiile Regulamentului (CEE) nr. 3921/91.

Convenția revizuită privind navigația pe Rin (Convenția de la Mannheim) și Convenția privind regimul de navigație pe Dunăre (Convenția de la Belgrad) prevăd norme speciale privind drepturile operatorilor din țările din afara UE. De asemenea, astfel de norme speciale pot rezulta și din alte acorduri sau tratate internaționale la care UE este parte semnatară.

Regulamentul (CEE) nr. 3921/91 se bazează pe principiile generale ale egalității de tratament și ale libertății de a presta servicii, prin care transportatorii nerezidenți ar trebui să poată efectua servicii de transport național („cabotaj”) pe căile navigabile interioare în UE. Acesta stabilește următoarele condiții:

transportatorii pot efectua temporar servicii de cabotaj, fără a fi nevoie să înființeze un sediu social, cu condiția ca aceștia să fie stabiliți într-o țară UE în conformitate cu legislația sa și să aibă dreptul de a transporta mărfuri sau persoane la nivel internațional pe căi navigabile interioare;
transportatorii pot utiliza numai nave deținute de:
- rezidenți ai UE sau resortisanți ai țărilor UE sau
- persoane juridice cu sediul social într-o țară UE și în care resortisanții țărilor UE dețin un interes majoritar.

Directiva 87/540/CEE impune ca persoanele fizice și întreprinderile să dețină competențe recunoscute de autorități sau de un organism numit de fiecare țară a UE în următoarele domenii:

legislație;
managementul comercial și financiar al unei întreprinderi;
în ceea ce privește accesul pe piață;
standarde tehnice și aspecte tehnice de funcționare;
siguranța; și
probleme operaționale de transport internațional.

Autoritatea va elibera un certificat pe baza unei diplome, participări la un curs sau experiență practică dovedită. În cazul în care transportatorul nu mai îndeplinește condițiile, certificatul poate fi retras.

Regulamentul (CEE) nr. 2919/85. Convenția revizuită pentru navigația pe Rin (modificată prin Protocolul adițional nr. 2) prevede că numai navele aparținând navigației pe Rin sunt autorizate să navigheze pe Rin.

O navă aparține Rinului dacă poartă un document emis de o autoritate competentă dintr-o țară de pe Rin (adică Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Elveția). Regulamentul extinde aplicarea convenției la toate țările UE, asigurând astfel un tratament egal al navelor din întreaga UE.

Regulamentul nr. 11/1960 al Consiliului CEE vizează punerea în aplicare a articolului 79 alineatul (3) din Tratatul de la Roma (acum articolul 95 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). Regulamentul:

interzice orice discriminare de către transportatori – sub forma perceperii unor tarife diferite și a impunerii unor condiții diferite pentru transportarea acelorași mărfuri pe aceleași legături de transport – pe motivul țării de origine sau al destinației mărfurilor în cauză;
acoperă transportul tuturor mărfurilor prin mai multe moduri de transport, fie pe cale ferată, rutieră sau pe căi navigabile interioare;
stabilește reguli privind cerințele de documentare pentru documentele de transport;
solicită țărilor UE să verifice respectarea obligațiilor.

DE CÂND SE APLICĂ LEGISLAȚIA?

Regulamentul (CE) nr. 169/2009 se aplică de la 25 martie 2009.
Regulamentul (CE) nr. 718/1999 se aplică de la 29 aprilie 1999.
Directiva 96/75/CE se aplică de la 30 noiembrie 1996, iar țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația proprie până la 1 ianuarie 1997.
Regulamentul (CE) nr. 1356/96 se aplică de la 2 august 1996.
Regulamentul (CEE) nr. 3921/91 se aplică de la 5 ianuarie 1992.
Directiva 87/540/CEE se aplică de la 12 noiembrie 1987, iar țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația proprie până la 30 iunie 1988.
Regulamentul (CEE) nr. 2919/85 se aplică de la 22 octombrie 1985.
Regulamentul nr. 11/1960 se aplică de la 5 septembrie 1960.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

Căile navigabile interioare (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

Nave pentru marfă uscată: nave care transportă marfă uscată (de exemplu, cereale).

Nave-cisternă: nave care transportă marfă în stare lichidă (de exemplu, petrol).

Remorchere-împingătoare: nave care au rolul de a împinge alte nave, cum sunt barjele, fără a transporta însă marfă.

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Regulamentul (CE) nr. 169/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind aplicarea regulilor de concurență transporturilor feroviare, rutiere și pe căile navigabile interioare (versiune codificată) (JO L 61, 5.3.2009, pp. 1-5)

Regulamentul (CE) nr. 718/1999 al Consiliului din 29 martie 1999 privind politica capacității flotei Comunității cu scopul de a promova transportul pe căile navigabile interioare (JO L 90, 2.4.1999, pp. 1-5)

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 718/1999 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Directiva 96/75/CE a Consiliului din 19 noiembrie 1996 privind sistemele de navlosire și de stabilire a prețurilor în transportul național și internațional pe căile navigabile interioare în Comunitate (JO L 304, 27.11.1996, pp. 12-14)

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (CE) nr. 1356/96 al Consiliului din 8 iulie 1996 privind normele comune aplicabile transportului de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare între statele membre în vederea instituirii libertății de a furniza aceste servicii de transport (JO L 175, 13.7.1996, pp. 7-8)

Regulamentul (CEE) nr. 3921/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 de stabilire a condițiilor în care transportatorii nerezidenți pot transporta mărfuri sau călători pe căile navigabile interioare în interiorul unui stat membru (JO L 373, 31.12.1991, pp. 1-3)

Directiva 87/540/CEE a Consiliului din 9 noiembrie 1987 privind inițierea profesiei de operator de transport de mărfuri pe cale navigabilă în transportul național și internațional și privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și altor titluri oficiale de calificare pentru această activitate (JO L 322, 12.11.1987, pp. 20-24)

Regulamentul (CEE) nr. 2919/85 al Consiliului din 17 octombrie 1985 privind stabilirea condițiilor de acces la regimul rezervat prin Convenția revizuită privind navigația pe Rin a navelor care aparțin navigației pe Rin (JO L 280, 22.10.1985, pp. 4-7)

Consiliul CEE: Regulamentul nr. 11 privind eliminarea discriminării în materie de tarife și condiții de transport, adoptat în aplicarea articolului 79 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (JO 52, 16.8.1960, pp. 1121-1126)

A se vedea versiunea consolidată.

DOCUMENTE CONEXE

Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – partea a treia – Politicile și acțiunile interne ale Uniunii – titlul VI – Transporturile – articolul 95 (ex-articolul 75 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, p. 86)

Regulamentul (CE) nr. 181/2008 al Comisiei din 28 februarie 2008 de stabilire a anumitor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 718/1999 al Consiliului privind politica capacității flotelor comunitare în vederea promovării transportului pe căile navigabile interioare (versiune codificată) (JO L 56, 29.2.2008, pp. 8-12)

Data ultimei actualizări: 22.12.2020

Top