O politică industrială integrată pentru era globalizării

Industria se află în centrul noului model de dezvoltare pentru economia UE, după cum se subliniază în Strategia Europa 2020. Prin urmare, această comunicare propune o nouă abordare a politicii industriale, care va consolida competitivitatea UE, va aduce creştere economică şi locuri de muncă şi va permite tranziţia spre o economie cu emisii reduse de carbon şi eficientă în utilizarea resurselor.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 28 noiembrie 2010, intitulată - O politică industrială integrată pentru era globalizării. Atribuirea celui mai important rol competitivităţii şi viabilităţii [COM (2010) 614 final - nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această comunicare propune o nouă abordare a politicii industriale, care atribuie competitivităţii şi viabilităţii industriei Uniunii Europene (UE) un rol central. În acest sens, este esenţial ca politica industrială să fie înţeleasă în sensul său mai larg, şi anume înglobând acele politici care au un impact asupra costurilor, preţurilor şi competitivităţii bazate pe inovare a industriei şi a sectoarelor individuale, dar având în vedere şi efectele asupra competitivităţii ale tuturor celorlalte iniţiative politice care pot avea o influenţă marcantă asupra costurilor, preţurilor şi competitivităţii bazate pe inovare. Acestea includ nu doar piaţa unică şi politicile comerciale, ci şi transporturile, energia, politicile de mediu sau sociale, precum şi politicile de protecţie a consumatorilor.

Noua abordare a politicii industriale propusă de Comisie se caracterizează prin:

• continuarea aplicării unei abordări diferenţiate pentru fiecare sector şi, în acelaşi timp, coordonarea răspunsurilor politice la nivel european, deoarece conceptul de sectoare naţionale se atenuează în contextul globalizării;
• luarea în considerare a întregului lanţ valoric şi de aprovizionare, de la accesul la energie şi materii prime până la serviciile post-vânzare şi reciclarea materialelor. Unele părţi ale acestui lanţ se află în afara UE, astfel că toate industriile trebuie să aibă un reflex de globalizare;
• raportarea regulată de către Comisie cu privire la competitivitatea, politicile industriale şi performanţele UE şi ale statelor membre.

Politicile UE trebuie să acţioneze împreună în aceeaşi direcţie pentru a oferi cele mai bune condiţii-cadru pentru industrie în Europa. De aceea, în cadrul procesului de evaluare a impactului, Comisia a elaborat o măsură de adaptare la competitivitate, şi anume prin acordarea unei atenţii speciale competitivităţii industriei în toate domeniile de politici. În paralel, se propun verificări specifice ale adecvării, pentru a se asigura că efectul cumulativ al legislaţiei existente nu este împovărător pentru industrie.

Inovarea reprezintă un motor-cheie pentru productivitate, pentru eficienţa sporită în utilizarea energiei şi a resurselor materiale, pentru performanţa îmbunătăţită a bunurilor şi a serviciilor, precum şi pentru generarea de noi pieţe. O nouă politică de inovare industrială va încuraja o dezvoltare şi o comercializare mai rapidă a bunurilor şi a serviciilor, garantând, în acelaşi timp, că întreprinderile din UE sunt primele pe piaţa mondială, ceea ce le-ar spori competitivitatea. Tehnologiile generice esenţiale pot asigura baza unei game largi de noi procese şi servicii, inclusiv pentru dezvoltarea unor industrii noi în viitor. De aceea, Comisia propune promovarea în continuare a introducerii şi a comercializării de tehnologii generice esenţiale competitive.

Modernizarea bazei de competenţe a Europei va sprijini baza industrială a acesteia, prin îmbunătăţirea funcţionării pieţelor forţei de muncă din UE şi prin asigurarea deţinerii competenţelor necesare de către forţa de muncă din UE. În acest sens, Comisia va încuraja formarea de reţele între protagoniştii relevanţi, pentru a face schimb de informaţii şi de cele mai bune practici între ţările UE şi pentru a propune principii de orientare cu privire la condiţiile-cadru pentru crearea de locuri de muncă.

Pentru a beneficia de avantajele globalizării, Comisia va dezvolta iniţiative de cooperare internaţională în materie de reglementare, în vederea elaborării unor norme şi standarde compatibile la nivel mondial, şi va urmări o integrare economică mai strânsă cu ţările vecine, prin extinderea avantajelor pieţei unice europene la zonele selectate, prin intermediul politicii europene de vecinătate. Această comunicare recunoaşte, de asemenea, provocările cu care se confruntă IMM-urile care vor să se internaţionalizeze; o strategie pentru internaţionalizarea IMM-urilor a fost lansată la sfârşitul anului 2011. Asigurarea unor informaţii adecvate şi a unui sprijin suplimentar pe pieţele din afara UE se numără printre priorităţile-cheie.

Comunicarea recunoaşte că industria din UE trebuie să îşi accelereze tranziţia spre o economie cu emisii reduse de carbon şi eficientă în utilizarea energiei şi a resurselor, ceea ce poate duce la reducerea costurilor şi la diminuarea impactului asupra mediului. La 20 septembrie 2011, Comisia a lansat foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic, care oferă un cadru pentru o decuplare ambiţioasă a utilizării carbonului şi resurselor de creşterea economică. În conformitate cu foaia de parcurs a UE pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, Comisia va elabora strategiile şi politicile industriale sectoriale pe termen lung, necesare sprijinirii tranziţiei către o economie eficientă în privinţa emisiilor de carbon, a resurselor şi a energiei.

Comunicarea îndeamnă la o guvernanţă mai eficientă a politicii industriale, printr-o coordonare şi o cooperare mai strânsă între ţările UE. Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011, intitulată Politica industrială: creşterea competitivităţii dezvoltă în continuare acest aspect al politicii.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei Actualizare a comunicării privind politica industrială [ COM (2012) 582 final din 10.10.2012 - nepublicată în Jurnalul Oficial].

Această comunicare evidențiază nevoia de intensificare a investițiilor în noile tehnologii pentru a conferi Europei un avantaj competitiv în cadrul noii revoluții industriale. Aceasta stabilește un obiectiv de 20% drept pondere a producției din PIB-ul UE până în 2020. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Comisia propune o axare comună, împreună cu statele membre UE și industria, pe investiție și inovare în jurul a 6 linii de acțiune prioritare: tehnologiile avansate de producție; tehnologiile generice esențiale; produsele ecologice; politica durabilă în sectorul industrial și cel al construcțiilor și materiile prime durabile; vehiculele ecologice și, respectiv, rețelele inteligente. Grupurile operative vor defini foile de parcurs pentru fiecare linie de acțiune.

De asemenea, aceasta subliniază nevoia de a avea condiții de piață mai bune: îmbunătățirea accesului la piața internă, precum și la piețele internaționale, va contribui la redresarea creșterii economice. Acțiunile prevăzute includ dezvoltarea spiritului antreprenorial, aplicarea mai amplă a standardizării, protejarea și promovarea drepturilor de proprietate intelectuală, îmbunătățirea accesului la materii prime, îmbunătățirea accesului la finanțare și la capital, precum și sporirea investițiilor în capitalul uman.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Pentru o renaștere industrială europeană [ COM (2014) 14 final din 22.1.2014 - nepublicată în Jurnalul Oficial].

Această comunicare subliniază importanța industriei pentru garantarea rezilienței economice. Dat fiind faptul că, în vara anului 2013, contribuția producției la PIB-ul UE a scăzut la 15,1%, aceasta evidențiază nevoia de stimulare a competitivității industriei europene.

Acest obiectiv poate fi realizat în mai multe moduri, printre care:

• dezvoltarea infrastructurilor necesare;
• oferirea unui cadru de reglementare simplificat pentru a încuraja spiritul antreprenorial și inovarea;
• o mai bună integrare a piețelor de capital;
• formarea și dobândirea de competențe;
• energie și materii prime la prețuri accesibile;
• integrarea progresivă a companiilor, în special a IMM-urilor, în lanțurile valorice globale, și
• mai multe împrumuturi pentru proiectele de inovare și industriale.

Ultima actualizare: 17.06.2014