Convenția urmărește să asigure conservarea pe termen lung și utilizarea sustenabilă a resurselor piscicole, protejând în același timp ecosistemele marine în care există aceste resurse. Convenția se aplică Oceanului Pacific de Nord dincolo de zonele aflate sub jurisdicție națională, în conformitate cu dreptul internațional. Convenția se referă la toate resursele piscicole, cu excepția:
- speciilor sedentare (care în stadiul exploatabil, fie sunt imobile pe sau sub fundul mării, fie nu se pot deplasa decât în contact fizic constant cu fundul mării sau cu subsolul marin);
- speciilor catadrome (pești care își petrec cea mai mare parte a vieții în apă dulce, apoi migrează în mare pentru a se reproduce) și
- mamiferelor marine, a reptilelor și a păsărilor marine.
Decizia ratifică convenția în numele Uniunii Europene (UE).

ASPECTE-CHEIE

Părțile la convenție trebuie să aplice o serie de principii generale în mod individual sau colectiv, adoptând o abordare precaută sau o abordare ecosistemică. Acestea includ:

promovarea unei utilizări optime și asigurarea durabilității pe termen lung a resurselor piscicole;
luarea de măsuri pentru a asigura faptul că resursele piscicole sunt menținute sau reconstituite la niveluri durabile;
protejarea biodiversității în mediul marin;
prevenirea sau eliminarea pescuitului excesiv și a capacității de pescuit în exces;
asigurarea faptului că datele privind activitățile de pescuit, inclusiv impactul asupra speciilor nețintă, sunt complete și exacte;
asigurarea respectării normelor de conservare și gestionare, precum și sancțiuni care să descurajeze încălcările și să îi împiedice pe infractori să beneficieze de pe urma activităților lor ilegale;
minimizarea poluării și a deșeurilor provenite de la navele de pescuit, a capturilor aruncate înapoi în mare sau a uneltelor de pescuit abandonate.

În aplicarea abordării preventive, părțile trebuie:

să fie mai prudente atunci când informațiile sunt incerte, mai puțin fiabile sau inadecvate;
să nu invoce lipsa unor informații științifice adecvate ca pretext pentru a nu adopta măsuri de conservare și gestionare;
să ia în considerare cele mai bune practici internaționale.

Abordarea ecosistemică este o abordare integrată în cadrul căreia se iau decizii pentru a proteja ecosistemele marine mai largi și cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a acestor resurse.

Organizare

Convenția instituie Comisia pentru pescuit în Pacificul de Nord (NPFC) cu câte un membru din partea fiecărei părți contractante, care se reunește cel puțin o dată la doi ani.
Există două organisme subsidiare: un comitet științific și un comitet tehnic și de conformitate.
NPFC poate, de asemenea, să instituie și alte organisme subsidiare pentru a îndeplini obiectivele convenției.

Conservare și gestionare

NPFC are o serie de responsabilități, printre care se numără stabilirea:
- naturii și amplorii pescuitului pentru orice resursă piscicolă, inclusiv stabilirea capturilor totale admisibile sau a unui efort de pescuit maxim admisibil;
- zonelor în care poate avea loc pescuitul;
- perioadelor în care poate avea loc pescuitul;
- limitei maxime a capturilor care pot fi reținute;
- tipurilor de unelte, tehnologii sau practici de pescuit permise.
NPFC trebuie să instituie proceduri pentru monitorizarea, controlul și supravegherea pescuitului, pentru a asigura respectarea convenției.
De asemenea, NPFC trebuie să instituie un program de observare pentru a colecta date verificate privind capturile și eforturile de pescuit, alte date științifice și informații suplimentare referitoare la activitățile de pescuit, precum și impactul acestora asupra mediului marin.

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

Convenția a intrat în vigoare la 23 martie 2022.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

Oceane și pescuit (Comisia Europeană).

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă a Pacificului de Nord (JO L 55, 28.2.2022, pp. 14-32).

Decizia (UE) 2022/314 a Consiliului din 15 februarie 2022 privind aderarea Uniunii Europene la Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă din Pacificul de Nord (JO L 55, 28.2.2022, pp. 12-13).

DOCUMENTE CONEXE

Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (Convenția de la Montego Bay) (JO L 179, 23.6.1998, pp. 3-134).

Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a Părții XI din aceasta (JO L 179 23.6.1998, pp. 1-2).

Data ultimei actualizări: 26.04.2022

Top