—

anularea Regulamentului de punere în aplicare nr. 2023/152 (1) din 23 ianuarie 2023, ca fiind contrar dreptului Uniunii Europene, în partea care înscrie reclamanta în anexa I la Regulamentul nr. 359/2011.

1.

Primul motiv, întemeiat pe abuzul de putere săvârșit de Consiliul Uniunii Europene. Reclamanta susține că, prin decizia de a o include pe lista persoanelor vizate de măsurile restrictive, Consiliul ar fi săvârșit un abuz de putere, pentru motivul că decizia respectivă a fost adoptată numai ca urmare a legăturii statutare care există între reclamantă și guvernul Republicii Islamice Iran.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa motivării actului atacat. Potrivit reclamantei, motivele prezentate pentru a fundamenta decizia Consiliului nu sunt decât prezumții de fapt a căror natură eronată afectează validitatea motivării. Această motivare pur formală a deciziei implică o răsturnare a sarcinii probei care obligă reclamanta să dovedească un fapt negativ pentru a contesta includerea sa pe lista persoanelor vizate de măsurile restrictive.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de apreciere a faptelor. Reclamanta susține că Consiliul, pe de o parte, a săvârșit o eroare vădită de apreciere și, pe de altă parte, că acesta a fundamentat în mod greșit decizia de a o include pe lista entităților vizate de măsurile restrictive.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității. Reclamanta susține că sancțiunile adoptate împotriva Iranului au generat rețineri de instrumente deosebit de utile pentru aceasta, dintre care unul este utilizat pentru a evita suprapunerea frecvențelor iraniene cu cele ale statelor vecine, iar celălalt, Location Based System, pentru localizarea precisă a aparatelor conectate. În plus, caracterul disproporționat al deciziei Consiliului s-ar manifesta prin amploarea consecințelor măsurilor luate împotriva reclamantei, întrucât capacitățile acesteia din urmă de a-și îndeplini misiunea de interes general sunt grav afectate.