–

pentru Gesamtverband Autoteile‑Handel eV, de E. Macher, M. Sacré și P. Schmitz, Rechtsanwälte;

–

pentru Scania CV AB, de F. Hübener, B. Lutz și D. Wendel, Rechtsanwälte;

–

pentru Comisia Europeană, de A. Bouchagiar, M. Huttunen și M. Noll‑Ehlers, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 61 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO 2018, L 151, p. 1), precum și a articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Gesamtverband Autoteile‑Handel eV (denumit în continuare „Gesamtverband”), o asociație profesională germană de comerț cu ridicata de piese auto, pe de o parte, și Scania CV AB (denumită în continuare „Scania”), un producător de vehicule suedez, pe de altă parte, în legătură cu punerea la dispoziție de către acesta din urmă a informațiilor privind sistemul de diagnosticare la bord (OBD) al vehiculelor, precum și a informațiilor privind repararea și întreținerea vehiculelor.

3

Considerentele (50), (52) și (62) ale Regulamentului 2018/858 au următorul cuprins:

[…]

[…]

4

Articolul 3 punctele 40, 45, 48 și 49 din Regulamentul 2018/858 este redactat după cum urmează:

„În sensul prezentului regulament și al actelor de reglementare enumerate în anexa II, dacă nu se specifică altfel în cuprinsul acestora, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]

[…]

5

Articolul 61 din regulamentul menționat, intitulat „Obligațiile producătorilor de a furniza informații privind OBD‑urile vehiculelor și informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor”, prevede:

„(1)   Producătorii le oferă operatorilor independenți un acces nelimitat, standardizat și nediscriminatoriu la informații privind OBD‑urile vehiculelor, la echipamente de diagnosticare și la alte echipamente, la instrumente, inclusiv la referințele complete ale software‑urilor aplicabile și la descărcările disponibile ale acestora, precum și la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. Informațiile sunt prezentate într‑un mod ușor accesibil în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic. […]

[…]

(2)   Până la adoptarea de către Comisie a unui standard corespunzător prin intermediul lucrărilor Comitetului European pentru Standardizare (CEN) sau ale unui organism de standardizare comparabil, informațiile privind OBD‑urile vehiculelor și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor sunt prezentate într‑un mod ușor accesibil, astfel încât să poată fi prelucrate de operatorii independenți prin eforturi rezonabile.

Informațiile privind OBD‑urile vehiculelor și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor sunt publicate pe site‑urile de internet ale producătorilor folosind un format standardizat sau, dacă acest lucru nu este realizabil din cauza naturii informațiilor, într‑un alt format adecvat. Pentru operatorii independenți, alții decât reparatorii, informațiile sunt prezentate, de asemenea, într‑un format care poate fi citit automat și prelucrat electronic cu ajutorul unor instrumente de tehnologia informațiilor și software‑uri ușor accesibile și care le permite operatorilor independenți să își îndeplinească sarcinile asociate activității lor comerciale în cadrul lanțului de aprovizionare de pe piața pieselor de schimb.

[…]

(4)   Detaliile cerințelor tehnice referitoare la accesul la OBD‑urile vehiculelor și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, în special la specificațiile tehnice referitoare la modul în care urmează să fie furnizate informații privind OBD‑urile vehiculelor și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, sunt prevăzute în anexa X.

[…]”

6

În temeiul punctului 2.5.1 din anexa X la regulamentul menționat, intitulată „Accesul la informațiile privind sistemele OBD ale vehiculelor și la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor”, aceste informații includ „identificarea neechivocă a vehiculului, sistemului, componentei sau a unității tehnice separate pentru care producătorul este responsabil”.

7

Potrivit punctului 6.1 al treilea și al patrulea paragraf din această anexă:

„Informațiile privind toate piesele vehiculului, cu care vehiculul, astfel cum este identificat prin VIN și prin orice alte criterii suplimentare, cum ar fi ampatamentul, puterea motorului, tipul de finisaj sau opțiunile cu care este echipat din fabrică și care pot fi înlocuite cu piese de schimb puse la dispoziție de către producătorul vehiculului reparatorilor sau distribuitorilor lui autorizați sau unor părți terțe prin intermediul unei referințe la un număr de piesă originală, se pun la dispoziție sub forma unor seturi de date care pot fi citite automat și pot fi prelucrate electronic într‑o bază de date ușor accesibilă operatorilor independenți.

Această bază de date include VIN, numerele pieselor originale, denumirile pieselor originale, indicațiile de valabilitate (data începutului și sfârșitului valabilității), indicațiile de instalare și, după caz, caracteristicile structurii.”

8

Articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 19/2011 al Comisiei din 11 ianuarie 2011 privind cerințele pentru omologarea de tip referitoare la plăcuța de producător regulamentară și la numărul de identificare al vehiculului și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO 2011, L 8, p. 1), care a fost abrogat începând cu 5 iulie 2022, dar care rămâne aplicabil ratione temporis litigiului principal, prevedea:

„În sensul prezentului regulament:

[…]

9

Anexa I la Regulamentul nr. 19/2011, intitulată „Cerințe tehnice”, conținea o parte B, care prevedea la punctul 1.2 că „VIN trebuie să fie unic și se atribuie în mod neechivoc unui anumit vehicul”.

10

Articolul 2 din RGPD, intitulat „Domeniul de aplicare material”, prevede la alineatul (1):

„Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr‑un sistem de evidență a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr‑un sistem de evidență a datelor.”

11

Articolul 4 din acest regulament este redactat după cum urmează:

„În sensul prezentului regulament:

[…]

[…]”

12

Articolul 6 din regulamentul menționat, intitulat „Legalitatea prelucrării”, prevede:

„(1)   Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

[…]

[…]

(3)   Temeiul pentru prelucrarea menționată la alineatul (1) literele (c) și (e) trebuie să fie prevăzut în:

Scopul prelucrării este stabilit pe baza respectivului temei juridic […] Dreptul Uniunii sau dreptul intern urmărește un obiectiv de interes public și este proporțional cu obiectivul legitim urmărit.

[…]”

13

Punctul II.5 din anexa I la Directiva 1999/37/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind documentele de înmatriculare pentru vehicule (JO 1999, L 138, p. 57, Ediție specială, 07/vol. 7, p. 74), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/127/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 (JO 2004, L 10, p. 29, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 189), precizează că certificatul de înmatriculare al unui vehicul trebuie să conțină VIN‑ul, numele și adresa titularului acestui certificat, precedate de codurile comunitare armonizate E și, respectiv, C.

14

În conformitate cu punctul II.5 și cu punctul II.6 din această anexă, o persoană fizică poate fi desemnată în certificatul menționat ca proprietar al vehiculului (codurile C.2 și C.4) sau ca o persoană care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate (codul C.3).

15

Considerentul (35) al Directivei (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO 2019, L 172, p. 56) enunță:

„Ar trebui să se considere că un document există într‑un format prelucrabil automat dacă formatul de fișier care îl conține este structurat în așa fel încât aplicațiile software să poată identifica, recunoaște și extrage cu ușurință date specifice din acesta. […]”

16

Scania, care este unul dintre cei mai mari fabricanți de camioane grele din Europa, precum și un „producător”, în sensul articolului 3 punctul 40 din Regulamentul 2018/858, acordă operatorilor independenți un acces manual la informațiile referitoare la vehicule, la repararea și întreținerea acestor vehicule și la sistemul OBD prin intermediul unui site internet. Acesta permite efectuarea de căutări fie plecând de la informații generale privind vehiculele, precum modelul, motorizarea sau anul de fabricație, fie cu privire la un anumit vehicul, prin introducerea ultimelor șapte cifre ale VIN‑ului acestui vehicul. Rezultatele acestor căutări pot fi doar imprimate sau salvate pe calculator ca fișier PDF, ceea ce exclude o prelucrare automată a datelor. Rezultatele căutărilor privind informațiile referitoare la piesele de schimb pot fi salvate sub forma unui fișier XML.

17

Din decizia de trimitere reiese că Scania nu pune VIN‑urile la dispoziția operatorilor independenți. Numai reparatorii au acces la aceste date datorită documentelor de înmatriculare sau a indicației care figurează pe șasiul vehiculului încredințat de client pentru întreținerea sau repararea acestuia.

18

Gesamtverband reprezintă, împreună cu membrii săi, 80 % din cifra de afaceri a comerțului independent cu piese auto în Germania. Apreciind că accesul la informații acordat de Scania rămâne sub ceea ce îi impune articolul 61 alineatele (1) și (2) din Regulamentul 2018/858, acesta a solicitat Landgericht Köln (Tribunalul Regional din Köln, Germania), instanța de trimitere, să oblige Scania să acorde altor operatori independenți decât reparatorii, menționați la articolul 3 punctul 45 din acest regulament, acces la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, în sensul articolului 3 punctul 48 din regulamentul menționat, prin intermediul interfeței unei baze de date care să permită să se efectueze interogări automatizate și să se descarce rezultatele sub formă de seturi de date destinate unei prelucrări electronice.

19

Instanța de trimitere consideră că soluționarea litigiului cu care este sesizată depinde de interpretarea alineatelor (1) și (2) ale articolului 61 din Regulamentul 2018/858. Ea ridică, în primul rând, problema dacă obligația pe care acest alineat (1) o impune producătorilor de vehicule de a prezenta informațiile într‑un mod „ușor accesibil în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic” vizează toate informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, în sensul articolului 3 punctul 48 din acest regulament, sau numai informațiile referitoare la piesele de schimb, vizate la punctul 6.1 al treilea paragraf din anexa X la regulamentul menționat, la care face trimitere alineatul (4) al articolului 61 din același regulament.

20

În al doilea rând, instanța de trimitere arată că, deși alineatele (1) și (2) ale articolului 61 din Regulamentul 2018/858 nu impun în mod expres producătorului de autovehicule să instituie o interfață a unei baze de date, acestea impun totuși ca informațiile să fie prezentate într‑un mod „ușor accesibil”. Potrivit instanței respective, consultarea manuală a acestor informații, pe care ea o consideră ca fiind un mod de acces fastidios, nu respectă cerința amintită.

21

În al treilea rând, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 61 alineatele (1) și (2) din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că permite producătorului de autovehicule să limiteze accesul, în ceea ce privește informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, la cercetări specifice prin intermediul VIN‑ului, fără a pune însă la dispoziția operatorilor independenți o listă actualizată a tuturor VIN‑urilor vehiculelor sale.

22

În al patrulea rând, instanța de trimitere arată că articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858, în măsura în care impune să se furnizeze operatorilor independenți informațiile pe care le indică sub forma unor „seturi de date care pot fi citite automat și pot fi prelucrate electronic”, nu presupune că formatul de fișier poate face obiectul unei prelucrări electronice directe, fără o etapă intermediară precum conversia într‑un alt format de fișier. Ea se îndoiește însă că tabelele și textele unui fișier PDF pot fi considerate conforme cu Directiva 2019/1024, al cărei considerent (35) enunță că, pentru a se considera că un document există într‑un format prelucrabil automat, formatul de fișier care îl conține trebuie să fie structurat în așa fel încât aplicațiile software să poată identifica, recunoaște și extrage cu ușurință date specifice din acesta.

23

În al cincilea rând, instanța de trimitere, apreciind totodată că, în general, VIN‑ul nu constituie o dată cu caracter personal, ridică problema dacă articolul 61 din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că impune producătorilor de autovehicule o obligație legală de prelucrare a datelor, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD.

24

În aceste condiții, Landgericht Köln (Tribunalul Regional din Köln) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

25

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 61 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că obligația de a prezenta informațiile prevăzute la acest alineat într‑un mod ușor accesibil, în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic, include toate „informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculului”, în sensul articolului 3 punctul 48 din acest regulament, sau numai informațiile referitoare la piesele de schimb vizate la punctul 6.1 din anexa X la regulamentul menționat.

26

Articolul 61 alineatul (1) prima teză din Regulamentul 2018/858 impune producătorilor de autovehicule să asigure operatorilor independenți un acces nelimitat, standardizat și nediscriminatoriu printre altele la „informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor”, în sensul articolului 3 punctul 48 din acest regulament. În temeiul articolului 61 alineatul (1) a doua teză din regulamentul menționat, toate aceste informații trebuie să fie prezentate într‑un mod ușor accesibil în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic.

27

Rezultă astfel din însuși modul de redactare a acestei din urmă dispoziții că obligația pe care o prevede vizează aceleași informații ca cele menționate la articolul 61 alineatul (1) prima teză din regulamentul amintit, și anume, printre altele, informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.

28

Deși, potrivit articolului 61 alineatul (4) din Regulamentul 2018/858, „[d]etaliile cerințelor tehnice referitoare la accesul la […] informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, în special la specificațiile tehnice referitoare la modul în care urmează să fie furnizate [aceste informații], sunt prevăzute în anexa X” și deși punctul 6.1 al treilea paragraf din această anexă vizează numai informațiile referitoare la piesele vehiculului care pot fi înlocuite cu piese de schimb, nu este mai puțin adevărat că această din urmă dispoziție nu reglementează ea însăși întinderea accesului la informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor. Ea nu poate, așadar, să aibă ca efect reducerea acestor din urmă informații la cele referitoare la piesele de schimb.

29

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 61 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că obligația de a prezenta informațiile prevăzute la acest alineat într‑un mod ușor accesibil, în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic, include toate „informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculului”, în sensul articolului 3 punctul 48 din acest regulament, nu doar informațiile referitoare la piesele de schimb vizate la punctul 6.1 din anexa X la regulamentul menționat.

30

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 61 alineatul (1) a doua teză și alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că impune producătorilor de autovehicule, în primul rând, să facă accesibile informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor printr‑o interfață a unei baze de date care să permită o interogare automatizată cu descărcare de rezultate, în al doilea rând, să constituie o bază de date care să permită căutarea nu numai în funcție de VIN, ci și în funcție de mijloace suplimentare și, în al treilea rând, să pună aceste informații la dispoziția operatorilor independenți în fișiere al căror format servește la prelucrarea electronică directă a seturilor de date conținute în aceste fișiere.

31

În primul rând, așa cum s‑a amintit la punctul 26 din prezenta hotărâre, articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858 impune producătorilor de autovehicule să asigure operatorilor independenți un acces nelimitat, standardizat și nediscriminatoriu printre altele la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor și să le prezinte într‑un mod „ușor accesibil în format care poate fi citit automat și sub formă de seturi de date prelucrabile electronic”.

32

Acest articol 61 alineatul (2) al doilea paragraf prima teză îi obligă pe respectivii producători să publice pe site‑urile lor internet informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor într‑un format standardizat sau, în cazul în care acest lucru nu este realizabil din cauza naturii informațiilor, într‑un alt format adecvat. A doua teză a acestui al doilea paragraf impune producătorilor menționați să furnizeze aceste informații altor operatori independenți decât reparatorii într‑un format care poate fi citit automat și prelucrat electronic cu ajutorul unor instrumente de tehnologia informațiilor și software‑uri ușor accesibile pentru a permite operatorilor respectivi să își îndeplinească sarcinile asociate activității lor comerciale în cadrul lanțului de aprovizionare de pe piața pieselor de schimb (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27 octombrie 2022, ADPA și Gesamtverband Autoteile‑Handel, C‑390/21, EU:C:2022:837, punctul 28).

33

Până la adoptarea de către Comisie a unui standard corespunzător, aceiași producători trebuie, în temeiul articolului 61 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul 2018/858, să prezinte informațiile respective într‑un mod „ușor accesibil”, astfel încât să poată fi prelucrate de operatorii independenți „prin eforturi rezonabile”.

34

Totuși, articolul 61 din regulamentul amintit nu prevede o obligație în sarcina producătorilor de autovehicule de a institui o interfață utilizabilă pentru interogarea bazelor de date ale acestor producători.

35

În al doilea rând, potrivit punctului 6.1 al treilea paragraf din anexa X la Regulamentul 2018/858, la care face trimitere articolul 61 alineatul (4) din acest regulament, „[i]nformațiile privind toate piesele vehiculului, cu care vehiculul, astfel cum este identificat prin VIN și prin orice alte criterii suplimentare, cum ar fi ampatamentul, puterea motorului, tipul de finisaj sau opțiunile cu care este echipat din fabrică și care pot fi înlocuite cu piese de schimb puse la dispoziție de către producătorul vehiculului reparatorilor sau distribuitorilor lui autorizați sau unor părți terțe prin intermediul unei referințe la un număr de piesă originală, se pun la dispoziție sub forma unor seturi de date care pot fi citite automat și pot fi prelucrate electronic într‑o bază de date ușor accesibilă operatorilor independenți”.

36

Rezultă din însuși modul de redactare a acestui punct 6.1 al treilea paragraf că, în ceea ce privește informațiile referitoare la piesele care pot fi înlocuite cu piese de schimb, producătorii sunt obligați să constituie o bază de date (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 septembrie 2019, Gesamtverband Autoteile‑Handel, C‑527/18, EU:C:2019:762, punctul 32) care să permită efectuarea de căutări nu numai prin intermediul VIN‑ului, ci și al „criteriilor suplimentare” prevăzute la respectiva dispoziție.

37

Această interpretare este conformă cu obiectivul de a asigura o concurență reală pe piața serviciilor legate de informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, astfel cum este enunțat în considerentele (50) și (52) ale Regulamentului 2018/858. În acest scop, operatorii independenți, precum editorii de informații tehnice și producătorii de piese, trebuie, pentru a‑și desfășura activitățile în lanțul de aprovizionare al pieței pieselor de schimb, să poată efectua cercetări prin toate mijloacele enumerate la punctul anterior din prezenta hotărâre.

38

În al treilea rând, obligația producătorilor de a pune informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor la dispoziția operatorilor independenți într‑un format care să permită o prelucrare electronică, prevăzută la articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858, trebuie să dea acestor operatori posibilitatea de „a obține informațiile tehnice” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27 octombrie 2022, ADPA și Gesamtverband Autoteile‑Handel, C‑390/21, EU:C:2022:837, punctul 27).

39

În plus, trebuie arătat că, potrivit considerentului (35) al Directivei 2019/1024, pentru ca un document să poată fi considerat ca fiind într‑un format prelucrabil automat, „formatul de fișier care îl conține [trebuie să fie] structurat în așa fel încât aplicațiile software să poată identifica, recunoaște și extrage cu ușurință date specifice din acesta”.

40

Or, din decizia de trimitere reiese că o publicare a informațiilor într‑un format precum cel oferit de Scania nu se pretează decât la o exploatare electronică indirectă și impune ca operatorii menționați să efectueze etape intermediare de conversie a fișierelor care nu permit o prelucrare automatizată într‑un format care să poată fi prelucrat direct. Sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate în definitiv de instanța de trimitere, nu se poate considera că o asemenea publicare respectă articolul 61 alineatul (1) a doua teză și alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul 2018/858.

41

Această interpretare este conformă cu obiectivul de a asigura o concurență reală pe piața serviciilor legate de informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor, astfel cum este enunțat în considerentele (50) și (52) ale Regulamentului 2018/858. În acest scop, este esențial, după cum a arătat Comisia în observațiile sale scrise, ca operatorii independenți să poată extrage date tehnice din formatul în care producătorii publică informațiile necesare și să păstreze aceste date imediat după colectarea lor în scopul reutilizării lor.

42

Având în vedere motivele care precedă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că articolul 61 alineatul (1) a doua teză și alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că:

43

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858 trebuie interpretat în sensul că stabilește o „obligație legală”, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD, care revine în sarcina producătorilor de autovehicule, de a pune VIN‑urile vehiculelor pe care le fabrică la dispoziția operatorilor independenți, în calitate de „operatori”, în sensul articolului 4 punctul 7 din acest regulament.

44

Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să se examineze, într‑o primă etapă, dacă VIN‑ul intră în sfera noțiunii de „date cu caracter personal”, în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD, care definește această noțiune ca fiind „orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă”.

45

Această definiție este aplicabilă atunci când, ca urmare a conținutului, a scopului sau a efectului său, informația este legată de o persoană fizică determinată [Hotărârea din 8 decembrie 2022, Inspektor v Inspektorata kam Visshia sadeben savet (Scopurile prelucrării datelor cu caracter personal – Anchetă penală), C‑180/21, EU:C:2022:967, punctul 70]. Pentru a determina dacă o persoană fizică este identificabilă, direct sau indirect, trebuie să se ia în considerare toate mijloacele care pot fi utilizate în mod rezonabil fie de operator, în sensul articolului 4 punctul 7 din RGPD, fie de o altă persoană, pentru a identifica persoana respectivă, fără a fi însă necesar ca toate informațiile care permit identificarea persoanei fizice menționate să se afle în posesia unei singure entități (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2016, Breyer, C‑582/14, EU:C:2016:779, punctele 42 și 43).

46

După cum a arătat domnul avocat general la punctele 34 și 39 din concluzii, o dată precum VIN‑ul – care este definit la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul nr. 19/2011 drept un cod alfanumeric atribuit vehiculului de producătorul său pentru a asigura identificarea adecvată a acestui vehicul și care, ca atare, este lipsit de caracter „personal” – dobândește acest caracter în privința oricărei entități care dispune în mod rezonabil de mijloacele necesare pentru a o asocia cu o anumită persoană.

47

Or, din cuprinsul punctului II.5 din anexa I la Directiva 1999/37 rezultă că VIN‑ul trebuie să figureze în certificatul de înmatriculare al unui vehicul, la fel ca numele și adresa posesorului acestui certificat. În plus, în temeiul punctului II.5 și al punctului II.6 din această anexă, o persoană fizică poate fi desemnată în certificatul menționat ca proprietar al vehiculului sau ca persoană care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate.

48

În aceste condiții, VIN‑ul constituie o dată cu caracter personal, în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD, a persoanei fizice menționate în același certificat, în măsura în care entitatea care are acces la aceasta ar putea dispune de mijloace care să îi permită să îl utilizeze pentru a identifica proprietarul vehiculului la care se referă sau persoana care poate folosi respectivul vehicul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate.

49

După cum a arătat domnul avocat general la punctele 34 și 41 din concluzii, atunci când operatorii independenți pot dispune în mod rezonabil de mijloacele care le permit să asocieze un VIN cu o persoană fizică identificată sau identificabilă, aspect a cărui verificare revine în sarcina instanței de trimitere, acest VIN constituie pentru ei o dată cu caracter personal, în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD, precum și, indirect, pentru producătorii de autovehicule care îl pun la dispoziție, chiar dacă VIN‑ul, în sine, nu este pentru aceștia din urmă o dată cu caracter personal și nu este o astfel de dată, în special atunci când vehiculul căruia i‑a fost atribuit VIN‑ul respectiv nu aparține unei persoane fizice.

50

Dacă din verificarea indicată la punctul anterior din prezenta hotărâre rezultă că un VIN trebuie să fie considerat o dată cu caracter personal, el intră în domeniul de aplicare al RGPD, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din acesta, și, prin urmare, trebuie să facă obiectul unei prelucrări conforme cu regulamentul amintit.

51

Noțiunea de „prelucrare” este definită la articolul 4 punctul 2 din RGPD ca fiind orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod. Această noțiune acoperă, așadar, orice formă de punere la dispoziție a unui VIN de către „operator”, în sensul articolului 4 punctul 7 din regulamentul amintit, atunci când acest VIN permite identificarea unei persoane fizice.

52

Articolul 6 din RGPD stabilește condițiile privind legalitatea prelucrării unor asemenea date. În conformitate cu alineatul (1) litera (c) al acestui articol, este legală prelucrarea care este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului.

53

Articolul 6 alineatul (3) din RGPD precizează în plus că această prelucrare trebuie să se întemeieze pe dreptul Uniunii sau pe dreptul intern care se aplică operatorului și că acest temei juridic trebuie să definească scopul prelucrării și să răspundă unui obiectiv de interes public, precum și să fie proporțională cu urmărirea unui astfel de obiectiv.

54

După cum se arată în considerentul (62) al Regulamentului 2018/858, normele privind protecția datelor cu caracter personal trebuie aplicate ori de câte ori măsurile prevăzute de acest regulament presupun prelucrarea de date cu caracter personal.

55

În lumina celor ce precedă trebuie analizate, într‑o a doua etapă, conținutul și domeniul de aplicare ale articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858.

56

Această dispoziție, după cum s‑a arătat deja la punctele 26 și 31 din prezenta hotărâre, impune, mai întâi, producătorilor de autovehicule să pună la dispoziția operatorilor independenți, printre altele, informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, definite la articolul 3 punctul 48 din acest regulament ca fiind „toate informațiile, inclusiv toate modificările și completările ulterioare ale acestor informații, care sunt necesare pentru diagnosticarea, efectuarea de lucrări de service și inspectarea unui vehicul, pregătirea acestuia pentru inspecția tehnică, repararea, reprogramarea, reinițializarea unui vehicul sau care sunt necesare pentru sprijinul pentru diagnosticarea la distanță a unui vehicul sau pentru instalarea de piese și echipamente pe un vehicul și pe care producătorul le furnizează partenerilor săi, comercianților și reparatorilor autorizați sau care sunt utilizate de producător pentru reparații și întreținere”.

57

În plus, anexa X la Regulamentul 2018/858, la care face trimitere articolul 61 alineatul (4) din acest regulament, precizează, la punctul 2.5.1, că informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor includ „identificarea neechivocă a vehiculului”. Pe de altă parte, în conformitate cu punctul 6.1 al patrulea paragraf din această anexă, VIN‑ul trebuie să figureze în baza de date pe care producătorul este obligat să o constituie, în temeiul acestui punct 6.1 al treilea paragraf, privind piesele cu care vehiculul este echipat din fabrică și care pot fi înlocuite cu piese de schimb.

58

Aceste dispoziții ale dreptului Uniunii impun astfel producătorilor de autovehicule „obligația legală”, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD, de a pune la dispoziția operatorilor independenți, printre alte date, VIN‑urile. O atare „obligație legală” îndeplinește prima condiție privind legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal enunțată la punctul 52 din prezenta hotărâre.

59

În continuare, articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858 definește scopul acestei obligații de prelucrare a datelor, care este acela de a oferi operatorilor independenți un acces nelimitat, standardizat și nediscriminatoriu la informațiile referitoare printre altele la repararea și întreținerea vehiculelor, așa cum sunt definite la articolul 3 punctul 48 din acest regulament. „Obligația legală” a producătorilor de a pune VIN‑urile vehiculele lor la dispoziția operatorilor independenți răspunde astfel obiectivului, enunțat în considerentul (52) al regulamentului menționat, de a asigura o concurență reală și nedenaturată pe piața serviciilor legate de informațiile privind repararea și întreținerea vehiculelor.

60

Potrivit considerentului (50) al Regulamentului 2018/858, o atare concurență este necesară pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, în special în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii. Așadar, obiectivul menționat la punctul precedent este de interes public și, prin urmare, legitim (a se vedea prin analogie Hotărârea din 1 august 2022, Vyriausioji tarnybinės etikos komisija, C‑184/20, EU:C:2022:601, punctul 75). Cea de a doua condiție privind legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal enunțată la punctul 53 din prezenta hotărâre este astfel îndeplinită.

61

În ceea ce privește, în sfârșit, cea de a treia condiție privind legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din RGPD și care impune ca această prelucrare să fie „proporțională cu obiectivul legitim urmărit”, este suficient să se arate, așa cum a procedat domnul avocat general la punctul 52 a patra liniuță din concluzii, pe de o parte, că numai prin căutarea pe baza VIN‑ului este posibilă identificarea precisă a datelor referitoare la un anumit vehicul și, pe de altă parte, că dosarul de care dispune Curtea nu menționează un alt mijloc de identificare mai puțin invaziv care, în același timp, să asigure aceeași eficacitate a căutării precum cea efectuată pe baza VIN‑ului și să permită îndeplinirea obiectivului de interes public identificat la punctul anterior. Articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul 2018/858 îndeplinește astfel cea de a treia condiție vizată la punctul 53 din prezenta hotărâre.

62

Având în vedere motivele care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare că alineatul (1) al articolului 61 din Regulamentul 2018/858 coroborat cu alineatul (4) al acestui articol și cu punctul 6.1 din anexa X la regulamentul amintit trebuie interpretat în sensul că stabilește o „obligație legală”, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD, care revine în sarcina producătorilor de autovehicule, de a pune VIN‑urile vehiculelor pe care le fabrică la dispoziția operatorilor independenți, în calitate de „operatori”, în sensul articolului 4 punctul 7 din acest regulament.

63

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: