–

pentru Papierfabriek Doetinchem BV, de C. Böhmer și C. Menebröcker, Rechtsanwälte;

–

pentru Sprick GmbH Bielefelder Papier- und Wellpappenwerk & Co., de S. Rojahn, Rechtsanwältin;

–

pentru Comisia Europeană, de P. Němečková, J. Samnadda și T. Scharf, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 8 alineatul (1) și a articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Papierfabriek Doetinchem BV, pe de o parte, și Sprick GmbH Bielefelder Papier- und Wellpappenwerk & Co. (denumită în continuare „Sprick”), pe de altă parte, în legătură cu o acțiune în contrafacere întemeiată pe o pretinsă încălcare a drepturilor conferite de un desen sau model industrial comunitar al cărui titular este Sprick.

3

Considerentul (10) al Regulamentului nr. 6/2002 enunță:

„Acordarea protecției pentru desene sau modele industriale ale unor caracteristici impuse exclusiv de o funcție tehnică nu ar trebui să perturbe inovația tehnologică, înțelegându‑se faptul că protecția desenului sau modelului în cauză nu înseamnă că acesta trebuie să prezinte un anumit caracter estetic. De asemenea, nu trebuie perturbată interoperabilitatea produselor de fabricație diferită prin extinderea protecției asupra unor desene sau modele industriale de componente mecanice. Așadar, caracteristicile unui desen sau model care sunt excluse de la protecție pentru aceste motive nu trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă alte caracteristici ale desenului sau modelului în cauză îndeplinesc condițiile pentru a obține protecția.”

4

Articolul 3 din acest regulament, intitulat „Definiții”, prevede:

„În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

[…]”

5

Potrivit articolului 6 din regulamentul menționat, intitulat „Caracterul individual”:

„(1)   Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public […]

[…]”

6

Articolul 8 din același regulament, intitulat „Desene sau modele industriale impuse de funcția lor tehnică și desene sau modele industriale de interconexiuni”, prevede la alineatul (1):

„Un desen sau un model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică.”

7

Articolul 10 din Regulamentul nr. 6/2002, intitulat „Întinderea protecției”, prevede la alineatul (1):

„Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.”

8

Potrivit articolului 36 din acest regulament, intitulat „Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea”:

„(1)   Cererea de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial comunitar trebuie să conțină:

[…]”

9

Sprick este o societate care produce un distribuitor de hârtie de ambalaj. Ea este titulara desenului sau modelului industrial comunitar nr. 001344022-0006 privind un dispozitiv de ambalare, care a fost depus la 19 septembrie 2012, a fost înregistrat și publicat la 17 octombrie 2012 și este reprezentat după cum urmează:

10

Papierfabriek Doetinchem produce și comercializează un produs concurent cu cel fabricat de Sprick.

11

Invocând o încălcare a drepturilor conferite de desenul sau modelul industrial în discuție în litigiul principal, Sprick a sesizat Landgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional din Düsseldorf, Germania) cu o acțiune îndreptată împotriva Papierfabriek Doetinchem având ca obiect printre altele încetarea acestei încălcări. Papierfabriek Doetinchem a introdus o cerere reconvențională având ca obiect anularea desenului sau modelului industrial, pentru motivul că toate caracteristicile sale erau impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului în cauză.

12

Prin hotărârea din 18 mai 2017, Landgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional din Düsseldorf) a admis cererile formulate de Sprick și a respins cererea reconvențională formulată de Papierfabriek Doetinchem, cu motivarea că, ținând seama de existența a „numeroase alternative de configurare” a acestui produs, caracteristicile desenului sau modelului industrial în discuție în litigiul principal nu erau impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia.

13

Papierfabriek Doetinchem a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania). Prin hotărârea din 27 iunie 2019, respectiva instanță a anulat desenul sau modelul industrial în discuție în litigiul principal, reținând că toate caracteristicile acestuia erau impuse de funcția tehnică a produsului menționat. În această privință, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) a luat în considerare raportul referitor la cererea de brevet EP 2897793 formulată de Sprick, potrivit căruia toate caracteristicile produsului erau prezentate ca având avantaje din punct de vedere tehnic, și a constatat, întemeindu‑se pe Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), că existența unor „alternative viabile” în privința formei acestuia nu era relevantă.

14

În urma recursului introdus de Sprick, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania) a anulat hotărârea Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) și a trimis cauza spre rejudecare la acesta. Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a considerat că Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) a acordat prea multă importanță raportului referitor la cererea de brevet EP 2897793 formulată de Sprick, a apreciat celelalte împrejurări săvârșind o eroare de drept și nu a luat în considerare toate aspectele relevante ale speței. Potrivit Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție), Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) ar fi trebuit să examineze dacă unele considerații de ordin vizual nu au jucat un rol în alegerea de a configura produsul în cauză cu două elemente, din moment ce o asemenea configurare permitea realizarea unui produs bicolor, după cum o dovedește produsul efectiv comercializat. În plus, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) nu ar fi trebuit să neglijeze faptul că Sprick dispunea de un anumit număr de desene sau modele industriale pentru forme alternative care ar putea îndeplini aceeași funcție tehnică precum produsul conceput potrivit desenului sau modelului industrial în discuție în litigiul principal.

15

În urma trimiterii cauzei în discuție în litigiul principal spre rejudecare la Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf), care este instanța de trimitere, această instanță apreciază că punctul 30 din Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), susține o interpretare potrivit căreia existența altor desene sau modele industriale are o importanță minoră, în cadrul aprecierii de ansamblu a împrejurărilor obiective ale speței, prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, în cazul în care titularul desenului sau modelului industrial în cauză revendică protecția desenului sau modelului industrial și pentru acestea.

16

În ceea ce privește aprecierea Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) potrivit căreia instanța de trimitere ar fi trebuit să examineze dacă această configurare în două părți a produsului în cauză care reiese din desenul sau modelul industrial în discuție în litigiul principal nu se întemeia pe considerații de ordin vizual, întrucât această configurare făcea posibilă o bicromie care nu este impusă de funcția tehnică a acestui produs, instanța menționată arată că bicromia nu reiese din înregistrarea acestui desen sau model industrial.

17

În aceste condiții, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

18

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că aprecierea problemei dacă unele caracteristici ale aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia, în sensul acestei dispoziții, trebuie efectuată în raport cu împrejurările obiective care au determinat alegerea acestor caracteristici, cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea acestei funcții tehnice ori cu faptul că titularul desenului sau modelului industrial respectiv deține un număr mare de desene sau modele industriale alternative.

19

În această privință, trebuie arătat că un desen sau model industrial este definit, la articolul 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, pe care i‑l conferă în special caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine. Prin urmare, în cadrul sistemului prevăzut de Regulamentul nr. 6/2002, aspectul exterior constituie elementul determinant al unui desen sau model industrial (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 25 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctul 30).

20

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, care are drept obiectiv, după cum reiese din considerentul (10) al acestui regulament, să împiedice perturbarea inovației tehnologice, prevede că un desen sau un model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică. Această dispoziție exclude, așadar, de la protecția conferită de regulament situația în care necesitatea de a îndeplini o funcție tehnică a produsului în cauză este singurul factor care a determinat alegerea de către autorul produsului a unei caracteristici a aspectului acestui produs, în timp ce considerațiile de altă natură, în special cele legate de aspectul vizual, nu au jucat niciun rol în alegerea acestei caracteristici (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 26, 29 și 31).

21

În ceea ce privește în special existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții ca cea a produsului în cauză, Curtea a statuat că, dacă această simplă împrejurare ar fi suficientă pentru a înlătura aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, nu ar putea fi exclus ca un operator economic să înregistreze ca desen sau model industrial comunitar mai multe forme posibile ale unui produs care încorporează caracteristici ale aspectului acestuia ce sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică. Aceasta ar permite unui astfel de operator să beneficieze pentru un asemenea produs de o protecție, în practică, exclusivă și echivalentă cu cea oferită de un brevet, însă fără a fi supus condițiilor care sunt aplicabile obținerii acestuia din urmă și ar fi de natură să împiedice concurenții să ofere un produs care încorporează anumite caracteristici funcționale sau ar limita soluțiile tehnice posibile și ar lipsi astfel articolul 8 alineatul (1) de efectul său util. Prin urmare, existența unor desene sau modele industriale alternative nu este determinantă pentru aplicarea acestei dispoziții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 30 și 32). Situația este aceeași atunci când este vorba despre mai multe desene sau modele industriale alternative înregistrate de titularul desenului sau modelului industrial în cauză.

22

Totodată, trebuie arătat că, pentru a aprecia dacă caracteristicile aspectului unui produs intră sub incidența articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, instanța națională trebuie să țină seama de toate împrejurările obiective relevante ale fiecărei spețe. O asemenea apreciere trebuie efectuată în special în raport cu desenul sau modelul industrial respectiv, cu împrejurările obiective care reflectă motivele ce au determinat alegerea caracteristicilor aspectului acestei produs, cu informațiile referitoare la utilizarea sa ori cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții tehnice, cu condiția ca aceste împrejurări, aceste informații sau această existență să fie susținute de elemente de probă fiabile (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 36 și 37).

23

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că aprecierea problemei dacă unele caracteristici ale aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia, în sensul acestei dispoziții, trebuie efectuată în raport cu toate împrejurările obiective relevante în speță, în special cele care au determinat alegerea acestor caracteristici, cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea acestei funcții tehnice ori cu faptul că titularul desenului sau modelului industrial respectiv deține de asemenea un număr mare de desene sau modele industriale alternative, acest din urmă fapt nefiind însă determinant în vederea aplicării acestei dispoziții.

24

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că, în cadrul examinării problemei dacă aspectul unui produs este impus exclusiv de funcția tehnică a acestuia, trebuie să se țină seama de faptul că modul de configurare a acestui produs permite un policromatism, atunci când acesta nu reiese ca atare din înregistrarea desenului sau modelului industrial în cauză.

25

În această privință, trebuie să se țină seama de jurisprudența citată la punctele 19 și 22 din prezenta hotărâre cu privire la aspectul produsului ca element esențial al protecției conferite de un desen sau model industrial, precum și la împrejurările care trebuie avute în vedere pentru a aprecia dacă caracteristicile aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică, în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

26

Trebuie arătat, în plus, că unele considerații de ordin vizual precum o configurație cu două elemente care permit policromatismul unui produs pot, în principiu, să facă parte dintre împrejurările care trebuie luate în considerare în cadrul acestei aprecieri, fără a fi însă în sine determinante.

27

În ceea ce privește în special problema dacă faptul că o configurare a produsului permite policromatismul acestuia poate fi luat în considerare în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, atunci când acest policromatism nu figurează în înregistrarea în cauză, trebuie amintit că înregistrarea unui desen sau model industrial într‑un registru public are ca scop să îl facă accesibil autorităților competente și publicului, în special operatorilor economici (Hotărârea din 5 iulie 2018, Mast‑Jägermeister/EUIPO, C‑217/17 P, EU:C:2018:534, punctul 53).

28

Pe de o parte, autoritățile competente trebuie să înțeleagă cu claritate și cu precizie natura elementelor care constituie un desen sau model industrial, pentru a fi în măsură să își îndeplinească obligațiile referitoare la examinarea prealabilă a cererilor de înregistrare, precum și referitoare la publicarea și la menținerea unui registru adecvat și precis al desenelor sau modelelor industriale. Pe de altă parte, operatorii economici trebuie să se poată informa cu claritate și cu precizie cu privire la înregistrările efectuate sau la cererile de înregistrare formulate de concurenții lor actuali sau potențiali și să beneficieze astfel de informații pertinente în ceea ce privește drepturile terților. O asemenea cerință urmărește, așadar, să garanteze securitatea juridică a terților (Hotărârea din 5 iulie 2018, Mast‑Jägermeister/EUIPO, C‑217/17 P, EU:C:2018:534, punctele 53 și 54, precum și jurisprudența citată).

29

Totodată, articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar trebuie să conțină o „reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă”.

30

În această privință, Curtea a statuat că reprezentarea desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită trebuie să permită identificarea în mod clar a acestui desen sau model industrial (Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctul 39 și jurisprudența citată). Cerința privind reprezentarea grafică are rolul mai ales de a defini desenul sau modelul industrial însuși pentru a se stabili obiectul exact al protecției conferite titularului său prin desenul sau modelul industrial înregistrat (Hotărârea din 5 iulie 2018, Mast‑Jägermeister/EUIPO, C‑217/17 P, EU:C:2018:534, punctele 51 și 52) și pentru a se conforma obiectivelor menționate la punctele 27 și 28 din prezenta hotărâre.

31

Prin urmare, trebuie să se constate că simpla posibilitate a unui policromatism pe care o permite configurarea în două părți a produsului în cauză prezintă un caracter subiectiv dacă acest policromatism nu figurează în reprezentarea desenului sau modelului industrial în discuție în litigiul principal și nu poate fi suficientă, ca atare, pentru a înlătura aplicarea excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Interpretarea contrară ar putea conduce la imprecizii sau la lipsa certitudinii în ceea ce privește obiectul exact al protecției acestui desen sau model industrial și ar fi susceptibilă să aducă atingere securității juridice.

32

Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că, în cadrul examinării problemei dacă aspectul unui produs este impus exclusiv de funcția tehnică a acestuia, faptul că modul de configurare a acestui produs permite un policromatism nu poate fi luat în considerare atunci când acesta din urmă nu reiese din înregistrarea desenului sau modelului industrial în cauză.

33

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă, în cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că faptul că modul de configurare a produsului în cauză permite un policromatism, deși acesta nu reiese ca atare din înregistrarea desenului sau modelului industrial vizat, are o incidență asupra întinderii protecției conferite de acest desen sau model industrial.

34

Or, având în vedere răspunsul formulat la a doua întrebare, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare.

35

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară: